Biohumusul

Humusul produs din gunoi de grajd, procesat de ramele

“Hibridul Rosu de California”

Ce este humusul rezultat din lumbricultura?

Cel mai important produs al Lumbriculturii este excrementul ramelor , care amestecat cu
substratul din habitatul acestora se numeste humus.

Rezulta astfel cel mai bun ingrasamant organic care exista si este ideal pentru agricultura,
silvicultura, horticultura, sau oricare activitate unde se cere folosirea ingrasamintelor naturale sau
chimice. Trecand prin organismul ramelor, resturile organice sunt descompuse in elemente de
baza pe care planta le asimileaza direct. Tinand cont de faptul ca este format din compusi organici
si bacterii care ajuta la descompunerea solului inconjurator, un astfel de humus nu se poate
supradoza, deoarece se produce fenomenul de “aprindere” al plantei, fenomen des intalnit la
supradozajul ingrasamintelor chimice sau a celor naturale (gunoi de grajd).

Analizele efectuate asupra humusului arata in primul rand continutul bogat de minerale. Din
certificatul de analize efectuat de firma olandeza CBB-Bio Consul Devender redam mai jos
rezultatele unei probe oarecare:

- materii organice 44%

- azot N 1,73 %

- fosfor 1,42%

- oxid de potasiu 1,44%

- calciu 6,74%

- magneziu 0,98%

- fier 1,21%

- pH=7,1
- umiditate=58,52%

Cat de eficient este humusul rezultat din lumbricultura?

Calitatea humusului depinde in mare masura de hrana pe care ramele au primit-o. Spre exemplu,
daca acestea au fost hranite cu malul din retelele de canalizare sau din gropi de gunoi, humusul ar
putea contine urme de metale grele, care-l face neutilizabil in agricultura, dar foarte bun pentru
silvicultura si horticultura. Cu toate acestea, humusul obtinut din procesarea gunoiului
(dejectiilor) provenite de la iepuri, vite, cai si capre are cele mai bune insusiri si este de cel putin 6
ori mai calitativ decat cel obtinut din resturi organice biodegradabile din gropile de gunoi sau
malurile retelelor de canalizare.

Humusul de calitate medie contine de 11 ori mai mult potasiu, de 3 ori mai mult magneziu, de 7
ori mai mult fosfor si de 5 ori mai multi nitriti decat gunoiul de grajd. In medie o tona de humus
produsa prin procesarea a 1,5 tone gunoi de grajd este echivalenta in agricultura cu 6 tone
de gunoi de grajd , mai eficace si deloc daunatoare fata de ingrasamintele chimice. Deci prin
procesare de catre aceste vietuitoare avem relatia :

1,5 T gunoi grajdèprocesare rame= 1 T humus echivalent 6 T gunoi grajd!

Viitorul humusului rezulta si din faptul ca folosindu-se intensiv ingrasaminte chimice acestea duc
ireversibil la deteriorarea stratului de humus natural din sol, astfel incat in tarile dezvoltate, dar
mai ales in SUA, exista teama disparitiei acestei resurse pretioase de care depinde baza existentei
umane. De aceea productia de humus capata o pozitie din ce in ce mai dominanta. Un lucru cert
este ca ramele daca nu sunt distrusede insecticide sau alte produse otravitoare, produc humusul in
cantitati apreciabile (20-60 t/ha/an), insa aceasta dinamica este insuficienta pt a compensa toate
cele pe care factorul uman le-a degradat prin activitatea sa iresponsabila. Ramele sunt in acest caz
cel mai bun colaborator al omului pentru a restabili echilibrul la un nivel corespunzator.

Nu este nici un secret in ceea ce priveste actiunea humusului asupra cresterii plantelor. Cercetarile
stiintifice asupra actiunii acestuia dateaza insa din perioada foarte recenta, in cazul de fata
,practica devanseaza stiinta, din cauza ca humusul este din ce in ce mai cautat.
Analizele comparative efectuate asupra cresterii plantelor la care s-a aplicat humusul pe de o parte
si ingrasamant chimic + gunoi de grajd, pe de alta parte, ne conduce la unele rezultate foarte
interesante.

Dupa cercetarile efectuate de Institutul Agronomic din Torino , cea mai eficace si cea mai
economica varianta este aplicarea de 10% humus asupra solului la care se doreste cresterea
productivitatii. Rezultatele analizei arata ca:

- daca solul are un coeficient de fertilitate de 2,2 f.i (fertility indicator) atunci, prin aplicarea
gunoiului de grajd in proportie de 10% indicatorul de fertilitate creste cu 0,43,adica 2,63, iar
aplicand 10% humus, solul va avea f.i.=5.4, adica o crestere de 3.2 a indicatorului de fertilitate.

Plantele tratate cu humus, dupa aceasta analiza, au o radacina mai puternica si mai ramificata,
numar de frunze mai mare, iar planta va fi mai inalta cu 20-30%. Dupa aceleasi analize,continutul
de “acid ascorbic” din fructele plantelor, (care este masura valorii nutritive dupa criteriile FAO si
a Organizatiei Mondiale a Sanatatii) tratate cu humus creste semnificativ. Tinand cont de faptul ca
acidul ascorbic este rezultatul actiunii microorganismelor care traiesc in sol se poate deduce ca
humusl bogat in microorganisme si enzime ajuta in procesul de formare al fructelor.

Continutul de acid ascorbic

Tratat cu ingr.chimice si ingr.

Fruct Tratat cu humus organice

MorcoviFasoleArdei 2242320 410150

Rosii 54 25

Cartof 48 15

Capsuni 90 52

Mere 32 5

Pere 28 4
Cum se foloseste humusul rezultat din lumbricultura?

1. Plantarea puietilor- se face un compost lichid din apa si humus in care se introduce planta
cu radacinile sale dupa care se pune in groapa si se astupa in mod obisnuit.
2. Pentru “transplantarea” arborilor, sau a arborilor decorativi prin actiunea de transplant
apare un soc pentru arbore. Pentru a aduce acest soc la minim, pe fundul groapei se asterne
100-300 gr humus amestecat cu pamant, insa astfel incat humusul sa fie in contact
nemijlocit cu radacinile acestuia.
3. Plante (arbusti) decorativi – se adauga la radacina intre 50-100 gr humus, iar la plantele
perene se adauga in fiecare an 100-150 gr humus si se uda din abundenta.
4. Plante sensibile – se trateaza astfel ca inainte cu 15-20 zile de plantare in zona radacinii si
se toarna solutia facuta din humus cu apa (250 gr humus/mp) si mai departe se procedeaza
la fel ca si la “transplantarea” arborilor.
5. Culturi intensive – se imprastie cca 50-100 gr humus pe mp de suprafata, dupa care se
frezeaza si se uda.
6. Rasaduri din legumicultura – in compostul (exiturba) existent se adauga 1-3% humus sau se
imprastie 200 gr/mp in faza initiala, iar cand se ajunge la plantarea rasadurilor cel mai
indicat este ca in gropitele unde se planteaza sa se puna cate 50 gr humus astfel incat sa fie
in contact direct cu radacinile plantei.
7. Flori – cand se face plantarea in ghivece sau jardiniere pt a evita urmarile negative, cel mai
bine este ca vasul sa fie umplut cu amestec de pamant si 10-20% humus cu care se va
acoperi si cca 2 cm din tulpina inferioara a plantei.
8. Stimularea coacerii si a productivitatii legumelor mai ales la rosii, ardei, castraveti, care se
culeg in mai multe etape pe langa cantitatile care se aplica la plantarea lor, dupa fiecare
operatiune de culegere se aplica cca 100 gr humus/planta care va influenta coacerea mai
rapida. Aplicarea se realizeaza indepartand pamantul din jurul plantei pana la nivelul
radacinii, se aplica humusul , se acopera inapoi cu pamantul indepartat anterior si se uda
bine.
9. Pomi fructiferi – se aplica primavara inainte de inmugurire in zona radacinii 250 gr humus
si se uda.
10. Cereale – inainte de semanat se aplica 1kg humus/ha.
11. Gazon – se obtine un aspect placut si o densitate mare daca se aplica 50-100 gr humus/mp
si se stropeste bine. Trebuie avut grija ca imprastierea sa nu se faca inaintea ploilor care pot
“spala” humusul.
Humusul se poate utiliza ca si ingrasamant foliar pe care planta il asimileaza prin frunze. In acest
caz se face o solutie din 50 gr humus la 1 l de apa cu cel putin 12 ore inainte de intrebuintare,
sendimentul ramas este inca folositor, se poate folosi ca atare insa in doze duble.
Plante bolnave si anemice se refac repede daca se aplica humusul insa in doza tripla fata de cele
sanatoase.

Concluziile: humusul produs de ramele californiene este un ingrasamant organic de calitate.

Dupa compozitia chimica analizata reprezinta un mijloc excelent in hrana plantelor si ameliorarea
calitatii solului.

Are o reactie neutra (pH = 7.3-7.4), structura faramicioasa si cu calitati de absoarbere a apei. Fara
miros specific.

Continutul materiilor utile ca azot, fosfor, potasiu este ridicat, iar continutul de microelemente
este normal pt acest produs.

Continutul de metale grele ca : plumb, nichel, cadmiu si crom este sub limita admisa, deci se
poate folosi in productia organica. Intrebuintarea humusului produs de rame este foarte variata
folosindu-se ca ingrasamant in pomicultura, legumicultura, horticultura, stadioane, parcuri,
ameliorarea solului iazurilor de decantare, solului sterp, depozite de cenusa etc.