Cercetari de geomorfologie aplicata

pentru imbunatatiri funciare

 Definiţie: Îmbunătăţiri funciare

 ansamblu de măsuri finalizate prin lucrări

mecanice asupra terenurilor, prin care se
înlătură acţiunea dăunătoare pentru culturi a
unor factori naturali, ceea ce duce la
modificarea radicală şi pe lungă durată, în
sens favorabil, a potenţialului productiv al
terenurilor agricole.
 Clasificarea lucrărilor de
îmbunătăţiri funciare

 - lucrări cu rol de refacere (completare) în sol a deficitului de umiditate

şi în care categorie se cuprind irigaţiile;
 - lucrări care au rol de a preveni sau elimina excesul de apă din sol, de la
suprafaţa acestuia, categorie în care se încadrează regularizarea
cursurilor de apă, irigaţiile, desecarea şi drenajul;
 - lucrări care au rolul de a proteja solul împotriva acţiunii mecanice a
apei şi a vântului, categorie în care intră complexul de lucrări de
prevenire şi combatere (control) a eroziunii solului;
 - lucrări pentru acumulări de apă necesară în agricultură, industrie,
agrement etc.
Principalele trăsături ale lucrărilor de îmbunătăţiri
funciare, care le deosebesc de lucrările agricole
obişnuite se referă la:

 durabilitatea mare a lor şi lipsa periodicităţii;

 importanţa specifică mare pe care o necesită;
caracterul lor complex şi de înaltă tehnicitate;
 rapida evoluţie în concepţiile de amenajare şi
ritmul ridicat de realizare a acestor lucrări pe glob.
 Imbunătăţirile funciare au în vedere
următoarele:

 - controlul eroziunii versanţilor, inclusiv al

stabilităţii;
 - controlul inundaţiilor şi al proceselor de
albie;
 - irigaţiile şi desecările;
 - amenajarea de lacuri de acumulare.
Controlul eroziunii versanţilor
şi al stabilităţii lor
Structura fondului funciar al României în 2001

Drumuri si Ape, balti,

cai ferate lacuri
4% Alte
2%
suprafete
Constructii 2%
si curti
3%

Paduri
28%

Agricol
61%
Diferenţierea tipurilor de eroziune pe
teritoriul Romaniei

Alunecari de
teren
Eroziune liniara 12%
24%
Eroziune
torentiala si
alunecari de
teren in fondul
forestier
5%

Eroziune
Eroziune in
fluviala
suprafata
10%
49%
 Schimbarea tipului de proprietate
asupra terenurilor agricole

120

100

80
%

60

40 Agricol
Arabil
20 Pasuni si fanete
Vii si livezi
0
1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001
Efectul schimbării de proprietate asupra
fărâmiţării suprafeţelor agricole

1990 2000
 Sub aspect geomorfologic, pentru a participa la măsurile de
îmbunătăţiri funciare este important a avea în vedere câteva
elemente majore care caracterizează relieful:

 morfologia şi hipsometria reliefului;

 înclinarea sau geodeclivitatea;
 expoziţia versanţilor;
 tipurile genetice de relief;
 procesele actuale de modelare a reliefului;
 rata proceselor actuale de modelare a reliefului;
 regionarea terenurilor funcţie de tipologia proceselor;
 rata eroziunii sau a denudaţiei reliefului;
 stabilitatea terenurilor;
 alcătuirea geologică
 Realizarea de hărţi

 1) a depozitelor superficiale (neconsolidate);

 2) harţilor hipsometrice, de expoziţie a versanţilor şi a înclinării
acestora;
 3) hărţi pedologice în legătură cu care este necesară si o evidenţiere
a grupării solurilor funcţie de rezistenţa lor la eroziune.
 4) hărţii tipurilor genetice de relief, a proceselor geomorfologice
actuale.
 Referitor la procesele de mişcare în
masă
 A. Condiţiile geologice, geomorfologice, morfoclimatice şi de
folosinţă a versanţilor
 (1. natura şi stratificaţia rocilor (în masa în mişcare şi în masivul
în loc); 2. descrierea microreliefului versanţilor; 3. regimul
apelor subterane şi de suprafaţă (inclusiv bazinul de alimentare);
4. regimul precipitaţiilor (în special, precipitaţii în 24 de ore); 5.
expoziţia versanţilor ; 6. folosinţa terenurilor de pe versanţi sau
tipul de vegetaţie pentru versanţii fără o utilizare restrictivă).
B. Comportarea versanţilor
 C. Starea stabilităţii versanţilor

 1.versanţi instabili – cu alunecări active sau

cu alunecări incipiente şi potenţiale ;
 2. versanţi stabili - cu alunecări stabilizate
(fixate) sau
 3.versanţi fără indicii de alunecări vechi sau
potenţiale).
 D. Cauze probabile ale
alunecărilor
 Modificarea regimului hidrologic şi hidrogeologic
 Modificarea echilibrului mecanic al versantului
 Modificarea rezistenţei pământurilor Tipul probabil al mişcării
 Modul de propagare a unei alunecări Corespondenţa între masivul
antrenat în mişcare şi stratificaţia masivului în loc Poziţia probabilă a
suprafeţei de alunecare
 Panta generală a versantului
 Adâncimea maximă (Hmax) presupusă a alunecării
 Gruparea alunecărilor pe versant Suprafaţa versantului afectată de
mişcări
 Evaluarea ratei denudaţiei prin alunecări de
teren
 Rata denudaţiei (DR) :
 DR = SL/RI
 în care DR - rata denudaţiei, în sensul coborârii suprafeţei terenului (în m sau mm/an); SL este
suprafaţa coborâtă datorită alunecării şi RI este intervalul de recurenţă, iar SL se evaluează din
relaţia :
 SL = LV/SA
 în care: LV este volumul de material deplasat prin alunecare (m3) iar SA este unitatea de
suprafaţă studiată, în m2. Aceasta se calculează astfel :
 SA = MA/cos B
 MA este suprafaţa planimetrată a unităţii de teren (m2), B este înclinarea medie a versantului
studiat (unitatea de teren).
 Determinarea intervalului de
recurenţă

RI = (N + 1)/M

 RI este interval de recurenţă (ani) a unui eveniment;

 N este numărul de ani în care s-au realizat măsurători şi
 M este şirul de evenimente luate în consideraţie într-o ordine în care evenimentul de cea
mai mare amplitudine este l.
Exemplu de calcul
 Caracterizarea morfologică a alunecării este următoarea:
 Suprafaţa, MA, afectată de alunecare este de 6,5 ha sau 65 000 mp;
 diferenţa de nivel a arealului alunecat este de 160 m (590 m în baza frunţii de alunecare şi
750 m la marginea superioară a râpei de desprindere),
 Panta = 34 grade;
 Volumul de material pus în mişcare a fost de 500 000 m3
Calculele sunt următoarele :
Panta versantului, B = 34 grade ; cos B = 0,84857 ;
SA = suprafaţa alunecării corectată funcţie de pantă, astfel :
SA = MA/cos B = 65 000/0,84857 = 75 599 m2
În continuare determinăm SL, adică înălţimea medie de coborâre a întregii suprafeţe a
alunecării :
SL = LV/SA = 500 000 m3/ 76 599 m2 = 6, 527 m

 Rata denudaţiei (DR):

DR = SL/RI = 6,527 / 38 ani = 0,17 m/an