Facultatea de Agricultură

CULTURA PAJIŞTILOR ŞI A
PLANTELOR FURAJERE
- SEMESTRUL II -

Cadre didactice:
Conf. dr. Niculae DINCĂ
Asistent dr. Ana-Maria STANCIU
  LUCERNA (Medicago sativa)

 Este o leguminoasa perena originara din Persia

veche (Iranul de azi).
 Se cultiva de mai bine de 5000 de ani;

 In tara noastra a aparut in cultura la sfarsitul

secolului al XVIII-lea, cand s-au semnalat si
primele culturi in Banat si Transilvania;
 In Muntenia si Moldova lucerna s-a cultivat
incepand cu anul 1800, cu samanta adusa din
Franta (lucerna de provence).
 Raspandirea lucernei

 Este o planta de climat temperat, cu o plasticitate

ecologica foarte mare.
 Pe GLOB: se cultiva intre 40º latitudine sudica si
60º latitudine nordica pe o suprafata de peste 35
mil.ha;
 Tari mari cultivatoare sunt: SUA, Canada, Italia,
Spania, Franta
 In tara noastra, zonele favorabile pentru cultura
lucernei sunt: centrul Munteniei, Olteniei, nord-
vestul si nord-estul tarii si Banatul.
 Suprafata ocupata de lucerna este de ~ 350 mii ha
Zonarea lucernei
 Importanta culturii

Ø Are o productivitate ridicata (15-20 t/ha SU);

Ø Otaveste de mai multe ori pe an (3-4 coase/an la neirigat, 5-6
coase/an la irigat);
Ø Se poate folosi sub diverse forme (nutret verde, fan, nutret
insilozat, granule sau brichete);
Ø Are un continut ridicat de proteina (150-200 g PD/1UN);
Ø Frunzele plantei contin de 2-3 ori mai multa PB decat
tulpina ~ 50-55% PB din SU);
 Planta intreaga contine 18-20 % PB din SU in momentul
recoltarii;
 Proteina din lucerna contine majoritatea aminoacizilor
esentiali cu exceptia cistinei si metioninei care sunt in
cantitati mai mici.
 Continut bogat in caroten (provitamina A), vitaminele din
complexul B, vitaminele C, D,E, K, PP.
 Este o planta bogata in Ca si Mg;
 Digestibilitatea substantei organice este de:
- 50-60% in fan;
- 60-70% in masa verde.
 Planta melifera si amelioratoare a solului (imbunatateste
structura solului);
 Contine saponine producand meteorizatii la rumegatoare;
 Continut ridicat de celuloza – 28-30% din SU.

 Particularitati morfologice si biologice

 Radacina pivotanta, profunda (1-2 m);

radacinile absorbante se gasesc in stratul arabil (50-60 cm);
 Extrage Ca si P din straturile profunde ale solului;
 Pe radacini se formeaza nodozitati in care se gasec bateriile
fixatoare de azot (Rhizobium meliloti);
 Capacitate mare de otavire: 3-5 recolte/an (6-7 la irigat);
 Vivacitate mijlocie 4-6 ani, ritm de dezvoltare mijlociu
 Tulpina primara se
intalneste doar in anul
I, dupa care ramane
doar partea inferioara –
coletul cu rol in
pornirea in vegetatie si
productie.
 Lastarii sunt ramificati,
glabri sau slab parosi,
ascendenti si plini cu
maduva (goi la trifoiul
rosu);
 Frunzele sunt trifoliate,
dintate in treimea
superioara;
 Particularitati ecologice

Ø Cerinte fata de sol

Prefera soluri fertile, cu apa freatica mai adanca de 2
m;
Textura solului – mijlocie – usoara, lutoasa, luto -
nisipoasa, luto-argiloasa;
pH > 6,2 (6,5-7).
Ø Continutul optim in P2O5 = 7-8 mg/100g sol
K2O = 15-16 mg/100 g sol

Ø Cerinte fata de apa

Tolereaza foarte bine seceta,
Cs = 700-900 (1200-1600 in conditii de irigare);
Sensibila la excesul de apa;
Ø Cerinte fata de temperatura

planta rezistenta la temperaturi ridicate

Temperatura minima de germinatie: 1-2ºC;
Temperatura optima de crestere: 20-25ºC;
Temperatura maxima: 30-35ºC;
Rezistenta la temperaturi scazute: -25ºC pe sol fara
zapada si -40ºC pe sol acoperit cu zapada;
Sensibila la oscilatiile de temperatura;
Plantele tinere sunt mai sensibile: rezista la -4-5ºC
in faza de 2-3 frunze adevarate, iar in faza de
cotiledoane pier la 0ºC;
Are nevoie de 800-1100ºC de la semanat pana la
intrarea in iarna
Ø Cerinte fata de lumina

Ø nu suporta umbrirea, se seamana fara planta

protectoare

 Rotatia culturii

v Nu se autosuporta; sola saritoare;

v Revine pe acelasi teren dupa 1,5-2 ori perioada de
cultura (7-10 ani);
v Plante premergatoare: cerealele paioase, plantele
furajere, cartoful timpuriu;
v Plante postmergatoare: prasitoarele
 Fertilizarea culturii

§ Lucerna este o mare consumatoare de elemente

nutritive;
§ Azotul si-l procura singura pe cale simbiotica;
§ Fosforul si potasiul se aplica in functie de continutul
solului in aceste elemente (optim - 8-10 mg P2O5/100 g
sol si 16-20 mg K2O/100 g sol);
§ Doze: N – 0-50 kg/ha (pe soluri grele sau acide)
§ P2O5 – 30-120 kg/ha
§ K2O – 0-100 kg/ha
§ Ingrasaminte organice direct lucernierei cand
gunoiul de grajd este bine fermentat
§ la planta premergatoare
§ Doze 30-40 t/ha.
§ Amendamente
 Lucrarile solului

Ø Solul trebuie sa fie afanat in profunzime

tasat la suprafata;
nivelat
bine maruntit.
q Tavalugit inainte si dupa semanat

q Lucrare de nivelare ( daca terenul nu este nivelat

dupa arat).
 Semanatul
v Seminte de culoare galbena, lucioase, libere de
cuscuta cu P>97%,G>80% si MMB- 2,1-2,4 g,
v Fara planta protectoare;

v Epoca de semanat

ü Primavara: t minima de germinatie = 1-2ºC, 4-5ºC

in sol, urgenta I.
ü 1-15 martie in sud;

ü 15 martie-15 aprilie colinar,

ü Toamna: sfarsitul verii-inceputul toamnei, ∑

temp.active pana la intrarea in iarna = 850-1100ºC
ü 20 august-5 septembrie in sud;

ü 15-30 august colinar.

 Indici tehnici ai semanatului:

 Adancime: 2-3 cm;

 Distanta intre randuri: 12,5-15 cm sau prin
imprastiere;
 Densitate: 1000 seminte germinabile/m² (600-800
sem.ger./m² in conditii de irigare)
 Norma de semanat: 20-25 kg/ha (15-20 kg/ha in
conditii de irigare)
 Lucrari de intretinere

Ø Irigare de rasarire (daca e necesar);

Ø Spargerea crustei pana la rasarire;
Ø Combaterea buruienilor ( la semanatul de
primavara)
Ø Combaterea cuscutei
Ø Combatere boli, daunatori (doar la atac foarte
puternic se coseste mai devreme);
Ø Grapatul lucernierei – incepand cu anul al II-lea;
Ø Fertilizarea cu azot – in ultimii ani de vegetatie;
Ø Irigarea culturii;
Ø Regenerarea lucernei – anii V-VI de vegetatie;
 Recoltarea lucernei pentru furaj

 In anul I – la inflorire deplina

 In anii urmatori – la inceputul infloririi (cand 30-
40% din plante sunt inflorite).
 Inaltimea de recoltare

 Productii - 7-15 t/ha SU

  TRIFOIUL ROSU
(Trifolium pratense)

 Este o planta de cultura relativ tanara, ce se cultiva de mai

mult de 200 de ani;
 In tara noastra a aparut in cultura la sfarsitul secolului al
XVIII-lea, in zona Ardealului raspandindu-se mai apoi in
imperiul Austro-Ungar.
 In Bucovina la inceputul secolului al XIX-lea era deja
cunoscuta cultura trifoiului, iar in Moldova si Tara
Romaneasca abia la sfarsitul secolului.
 Pe glob, suprafetele cultivate cu trifoiul rosu sunt de ~ 2
milioane ha, iar in tara noastra nu depasesc 150 mii ha.
 In tara noastra, trifoiul rosu se cultiva in regiunile
umede (precipitatii > 600 mm): Campia Transilvaniei,
Sucarpati, N-V tarii, Banat, Lunca superioara a
Siretului.
Zonarea trifoiului rosu
 Importanta culturii

Ø Productivitate ridicata – 15-18 t/ha SU;

Ø Continut ridicat in proteina bruta, grasimi si
substante extractive neazotate;
Ø Digestibilitatea materiei organice este de:

q Peste 70% in masa verde;

q 55-60% in fan;

Ø Tulpina se lignifica mai putin, frunzele nu se scutura

dupa uscare;
Ø Planta amelioratoare asupra insusirilor fizico-
chimice ale solului
Ø Lasa in sol cantitati insemnate de azot (150-200 kg
N/ha/an).
Particularitati morfologice si biologice

 Radacina pivotanta – 1 m
adancime
 Pe radacini se formeaza
nodozitati in care se gasesc
bacterii fixatoare de azot
(Rizobium trifolii);
 Tulpina este fistuloasa si
lignifica mai slab;
 Frunzele sunt trifoliate, foliole
cu marginea intreaga prezinta
o pata de culoare alba de forma
literei V;
 Capacitate de otavire redusa: 2
-3 recolte/an,
 Vivacitate scurta (2-3 ani), ritm
de dezvoltare – rapid
 Sistematica trifoiului rosu
§
§
var. sativum Forma praecox
§ ssp. eupratense
(cultivat), H= 40-70 (precoce)
cm, tulpina 2-3 coase/an
Infloreste in anul
fistuloasa, glabra,
insamantarii
foliole 4-5 cm
lungime, capitule
neinvolucate, Forma intermedium
vivacitate 2-3 ani (intermediar),
cultivat in Romania,
caractere de la
var. spontaneum praecox (sudic):
T.
(spontan) capacitate mare de
pratense H = 20-40 cm; tulpina otavire (2-3 coase/an),
plina, paroasa, foliole infloreste in anul I,
2-2,5 cm lungime, ritm rapid de
capitule involucrate, dezvoltare
vivacitate 3-5 ani Rezistent la ger –
caracteristica de la
nordic.
var. expansam
(spontan+cultivat),
Forma serotinum
tulpina paroasa,capitule
(tardiv)
involucrate
1 coasa+1 otava,
Ritm de dezvoltare
lent, rezistent la gre,
ssp. frigigdum
nu infloreste in anul I
h= 5-30 cm,
flori abl-galbui, roz
 Particularitati ecologice

Ø Cerinte fata de apa

Ø Pretentios fata de apa, consumul specific = 500-700
Ø Este sensibil la seceta si la excesul de apa

Ø Cerinte fata de sol

Ø Prefera soluri permeabile (luto-argiloase, lutoase),
bogat in humus si profunde;
Ø Nu sunt indicate solurile nisipoase si cele bogate in
carbonat de calciu
Ø pH >5,5
Ø Continutul optim in P2O5 = 7-8 mg/100g sol
K2O = 15-16 mg/100 g sol
Ø Cerinte fata de temperatura

Ø Rezistenta la ger mai scazut ca la lucerna;

Ø Cand se seamana toamna rezista la temperaturi de -
10 – 12ºC;
Ø Planta matura suporta bine temperaturile scazute
din timpul iernii;
Ø Oscilatiile de temperatura din primavara provoaca

“ descaltarea” planyelor tinere;

Ø Temperatura minima de germinatie: 1ºC;

Ø Temperatura optima de crestere: 17-27ºC;

Ø Temperatura maxima: 30-32ºC;

Ø ∑ t = 800-1400ºC pe perioada de crestere pana la

inflorire deplina
Ø Cerinte fata de lumina

 Suporta umbrirea in faza tanara;

 Se seamana cu planta protectoare .

 Rotatia culturii

Ø Asolament cu plante anuale (durata de folosire de 2

ani);
Ø Premergatoare: prasitoare ingrasate cu gunoi de
grajd, care lasa terenul curat de buruieni;
Ø Postmergatoare: cereale paioase, prasitoare
(porumb, cartof, sfecla), inul, canepa;
Ø Interval de revenire: 4 ani
 Fertilizarea culturii

 Consuma mari cantitati de azot

 Simbioza cu Rhizobium trifolii;
 Doze: N – 60-80 kg N/ha pe soluri acide si 40-60 kg
N/ha pe soluri cu pH > 6,2;
 Ingrasamintele pe baza de fosfor se aplica pe
solurile cu un continut < 6 mg/100g
 Doze: 45-90 kg P2O5/ha
 Ingrasamintele cu potasiu nu sunt indicate pe
solurile din tara noastra. Se pot aplica 40-60 kg
K2O/ha;
 Ingrasamintele organice: gunoi de grajd bine
fermentat la planta premergatoare
 Doze: 30-40 t/ha
 Lucrarile solului

 Cand se seamana cu planta protectoare lucrarile solului

trebuie sa satisfaca exigentele acestei culturi;

 Cand se seamana fara planta protectoare terenul

trebuie sa fie:
Ø afanat in profunzime
Ø tasat la suprafata;
Ø nivelat;
Ø bine maruntit.
Ø Semanatul
v Seminte intregi, lucioase, libere de cuscuta sau stevie
cu P>97%,G>80% si MMB- 1,5-2,2 g,
v Cu planta protectoare: orz si orzoiaca de primavara
v Densitatea plantei protectoare < cu 20 -30% fata de
cultura pura
v Se seamna perpendicular pe randurile plantei
protectoare
v Epoca de semanat
ü Primavara: t minima de germinatie = 1-2ºC, 4-5ºC in
sol, urgenta I.
ü 15 martie-15 aprilie
ü Toamna: sfarsitul verii-inceputul toamnei, ∑
temp.active pana la intrarea in iarna = 850-1300ºC
ü 20 august-5 septembrie
 Indici tehnici ai semanatului

 Adancime: 1,5-3 cm;

 Distanta intre randuri: 12,5-15 cm sau prin
imprastiere;
 Densitate: 1000 seminte germinabile/m²

 Norma de semanat: 18-20 kg/ha.

 Lucrari de intretinere

Ø Combaterea buruienilor
Ø Cand se seamana la 20-25 de zile dupa planta protectoare
se fac tratamente cu erbicide pe baza de 2,4 D cu 2-4 zile
inainte de rasarirea trifoiului
Ø Cand se seamana concomitent cu cereala de primavara se
face un tratament pe baza de bentazon (Basagran) in doza
de 2-2,5 l/ha

Ø Tavalugit in anul II, in caz de “descaltare”

 Recoltarea trifoiului rosu pentru furaj

Ø 1 recolta in anul I
Ø 2-3 recolte in anul II
Ø Momentul optim: inflorire deplina

Ø Productii: 5-10 t/ha SU

  SPARCETA
- Onobrychis viciifolia –

A fost introdusa in cultura in sudul Frantei, in secolul al XV-

lea. In tara noastra a fost cultivata mai intai in Transilvania
(sec. XIX), apoi si in celelalte zone.
Este utilizata in alimentatia animalelor sub forma de fan,
masa verde sau nutret murat.
Consumata in stare verde nu produce meteorizatii, iar sub
forma de fan digestibilitatea substantelor nutritive este mai
ridicata decat la lucerna.
Este o foarte buna planta melifera deoarece:
- infloreste de timpuriu (55-70 zile de la pornirea
in vegetatie)
 -perioada lunga de inflorire (20-25 zile);
-continut ridicat de nectar in flori (0,3-0,9
mg/floare fata de numai 0,09-0,26 mg/floare la lucerna
si 0,01-0,03 mg/floare la trifoiul rosu);
-productie mare de miere: 120-300 kg/ha

In tara noastra, sparceta se cultiva in regiuni cu soluri

calcaroase, erodate, sarace: Transilvania, Podisul
Moldovei
 Sistematica sparcetei
In cultura Onobrychis Forma bifera:
viciifolia (specia Precoce, 2 coase/an,
comuna) otaveste bine, pretentioasa
fata de conditile de mediu.
Europa de vest

Forma communis:
1 coasa/an, otaveste mai slab,
nu rezista la ger, se preteaza
la cosit
Romania
Onobrychis arenaria
(pe nisipuri)
Onobychis transcaucasica

Onobrychis altissima
 Spontan in Romania:

 Onobrychis viciifolia
 Onobrychis gracilis
 Onobrychis montana ssp. Transsilvanica Flori roze

 Onobrychis arenaria
 Onobrychis alba - Flori albe
Particularitati morfologice si biologice

 Radacina pivotanta – 3-5 m,

ramifica in adancime
 Pe radacini se formeaza
nodozitati in care se gasesc
bacterii fixatoare de azot
(Rizobium sp. N33);
 Tulpina este fistuloasa si
ramificata. Nu lastareste
dupa destelenire;
 Frunzele sunt imparipenat
compuse cu 11-25 foliole;
 Capacitate de otavire redusa:
2-3 recolte/an,
 Vivacitate mijlocie (5-6 ani),
ritm de dezvoltare –mijlociu
Onobrychis viciifolia Scop..
 Particularitati ecologice

Ø Cerinte fata de apa

- rezistenta la seceta mai mare decat lucerna
- nu rezista la excesul de apa

Ø Cerinte fata de temperatura

- rezistenta mai mare decat lucerna la ger si la temperaturi
ridicate;
- temperatura minima de germinatie 2-3ºC;
- temperatura optima de crestere 20-25ºC.
Ø Cerinte fata de lumina
- Suporta umbrirea;
- Se poate semana cu planta protectoare in zonele mai umede
si in cultura pura in regiunile secetoase.

Ø Cerinte fata de sol

- Prefera solurile bogate in calciu (cernoziom, erodosol,
rendzine) cu textura nisipoasa, lutoasa sau argiloasa;
- pH - >7-8;
- Tolereaza foarte bine carenta in fosfor (se aprovioneaza cu P
din combinatiile greu solubile din straturile profunde).
 Rotatia culturii
- sola saritoare, revine pe acelasi terene dupa 6-8 ani;
- Premergatoare: prasitoarele ingrasate cu gunoi de grajd;
- Postmergatoare: orice cultura (nu lastareste dupa
destelenire) cu exceptia leguminoaselor.

o Fertilizare culturii
- Consuma cantitati mari de azot (asigurat in mare parte pe
cale simbiotica);
- Fosforul si-l procura din formele mai greu solubile din sol;
- Asigura sporuri de productie la aplicarea unor doze
moderate de azot si fosfor;
- Doze: N: 30 kg/ha
- P2O5: 30 kg/ha
- K2O: 0-40 kg/ha
 Semanatul
- seminte tari <20% din samanta pura;
- Material de semanat: pastaia

- P>95%, G>75%, MMB=16-25g

- Umectare 16 ore+uscare

- Se seamana fara planta protectoare in reginile secetoase si

cu planta protectoare in reginile umede (orz si orzoaica de
primavara).

- Epoca de semanat
- Primavara devreme: temperatura minima de germinatie – 2
-3ºC;
- Sfarsitul verii-inceputul toamnei (mai rar)
 Indici tehnici ai semanatului

ü Adancime: 3-6 cm;

ü Distanta intre randuri: 12,5-15 cm sau prin imprastiere;
ü Densitate: 300-500 seminte germinabile/m² (ani ploiosi sau
regiuni umede)
ü 400-600 seminte germinabile/m² ( ani secetoasi
sau regiuni uscate);
ü Norma de semanat: 50-60 kg/ha
ü 70-80 kg/ha
 Lucrari de intretinere
- Tavalugitul imediat dupa semanat ( in anii secetosi);

- Combaterea buruienilor:
- Cand se seamana fara planta protectoare combaterea buruienilor se
face ca la lucerna
- Cand se seamana cu planta protectoare combaterea buruienilor se
face ca la trifoiul rosu;

-Graparea culturii incepand cu anul II;

-Cultura este slab atacata de daunatori.

 Recoltarea sparcetei

q Epoca de recoltare: la inflorire deplina;

q Se poate pasuna incepand cu anul al II-lea, maximum 2-3
ore/zi (nu suporta pasunatul prea jos).

q Productii: 5-7 t/ha SU

  Ghizdeiul
(Lotus corniculatus L.)

A fost introdus in cultura in Anglia, la inceputul secolului al

XVII-lea.In tara noastra este raspandit spontan, de la campie
pana la peste 1500 m ltitudine.
Se cultiva pentru masa verde, fan sau semifan valorificand
foarte bine solurile sarace, acide din zonele umede, unde alte
leguminoase furajere dau rezultate slabe.
Produce un furaj bogat in proteina avand un procent mai
ridicat de frunze. Consumat in stare verde nu produce
meteorizatii.
In stare verde are un grad mai redus de consumabilitate
datorita gustului amar
 Zonarea culturii
Regiuni cu soluri acide (precipitatii>600-700 mm)

 Sistematica ghizdeiului

§ Lotus cornuculatus – cultivat si spontan

§ Lotus tenuis (glaber) – ghizdei de saratura
§ Lotus uliginosus (pedunculatus) – ghizdei de mlastina
§ Lotus angustissimus -anual
Particularitati morfologice si biologice
 Radacina pivotanta – 1,1 m in
adancime
 Pe radacini se formeaza
nodozitati in care se gasesc
bacterii fixatoare de azot
(Rizobium loti – specie
toleranta la aciditate);
 Tulpina este fistuloasa si
ramificata. Lignifica mai lent;
 Procent ridicat de frunze;
 Capacitate de otavire mijlocie:
3-4 recolte/an,
 Vivacitate mijlocie - 5-6 ani (8
-10 ani prin
autoinsamantare), ritm de
dezvoltare –mijlociu.
Lotus corniculatus L.
 Particularitati ecologice

Ø Cerinte fata de apa

- Rezistenta mare la seceta si la exces de apa

Ø Cerinte fata de temperatura

- Rezistenta mare la ger (-25ºC) si la temperaturile ridicate;
- Temperatura minima de germinatie: 1-2ºC;

Ø Cerinte fata de lumina

- Suporta umbrirea;
- Se poate semana cu planta protectoare in zonele mai
umede.
Ø Cerinte fata de sol
- Reuseste pe toate tipurile de sol si de textura;
- Este recomandat pe solurile acide, erodate, saraturate,
nisipoaase;
- pH >4,5
- Are pretentii reduse fata de fosfor si potasiu pe solurile
acide, neamendate.

Ø Rotatia culturii
Ø Sola saritoare, revine pe acelasi teren dupa 7-8 ani;
Ø Premergatoare: prasitoare ingrasate cu gunoi de grajd;
Ø Postmergatoare: orice cultura (inclusiv cerealele de
toamna), cu exceptia leguminoaselor.
 Fertilizarea culturii
- Reactioneaza bine la doze moderate de azot daca ii sunt
satisfacute cerintele fata de fosfor si potasiu, iar pH-ul este
acceptabil speciei.
- Doze: N – 30-40 kg/ha
- P2O5 – 30-40 kg/ha
- K2O – 30-40 kg/ha

Ø Semanatul
- Seminte tari<40% din samanta pura, libere de cuscuta si
stevie; stratificate;
- P>95%, G>75%, MMB= 1,2-1,3g
- Se seamana fara planta protectoare in reginile secetoase si
cu planta protectoare in reginile umede (orz si orzoaica de
primavara).
 Epoca de semanat
- Primavara : temperatura minima de germinatie: 1ºC,
- Sfarsitul verii (in conditii de irigare sau in zone cu
precipitatii).

q Indicii tehnici ai semanatului

ü Adancime: 2-3 cm;
ü Distanta intre randuri: 12,5-15 cm sau prin imprastiere;
ü Densitate: 1000 seminte germinabile/m²
ü Norma de semanat: 12-16 kg/ha.
 Lucrari de intretinere
- Tavalugitul imediat dupa semanat ( in anii secetosi);

- Combaterea buruienilor:
- Cand se seamana fara planta protectoare combaterea buruienilor
se face ca la lucerna
- Cand se seamana cu planta protectoare combaterea buruienilor se
face ca la trifoiul rosu;

- Cultura este slab atacata de daunatori.

 Recoltarea ghizdeiului pentru furaj

q Epoca de recoltare: la inflorire deplina;

q Se poate pasuna, incepand cu anul II, mai ales cand se
cultiva in amestec cu graminee perene;
q Recoltarea prin cosit trebuie sa se faca la inaltimea de
minim 7 cm de la sol, deoarece regenerarea plantelor se face
pe seama fotosintezei frunzelor bazale.

q Productii: 4-6 t/ha SU.

Producerea de samanta la
leguminoasele perene
Polenizatori

Eucera longicornis Melitta leporina

Meliturga clavicornis Bombus agrorun

 Andrena ovatula Megachile argentata

Bombus terestis
Aphis melifica Bombus pratorum
 Leguminoase anuale pentru furaj
(Borceaguri)

Importanta
Ø Au valoare furajera ridicata:

- PB: 18-22% la mazariche;

15-16% la amestecul cu 70% mazariche;
- Digestibilitatea substantei organice este:
65% la inflorire si formarea pastailor;
75% inainte de inflorire.

Ø Asigura furaj verde in perioadele critice:

- primavara timpuriu (borceag de toamna);
- inceputul verii-iunie (borceag de primavara).
Ø Se folosesc sub forme multiple: masa verde, fan, siloz;
Ø Realizeaza productii sigure aproape totdeauna;
Ø Sunt foarte bune premergatoare datorita:
- lasa terenul curat de buruieni;
- au perioada scurta de vegetatie:
* 50-60 zile , mazarea furajera de primavara;
* 100-140 zile , mazarichea de primavara;
* 240-300 zile, mazarichea de toamna.
Ø Se pot utiliza ca ingrasamant verde ( in agricultura
ecologica);
Ø Se autosuporta, datorita culturii in amestec: nu creeaza
dificultati la amplasarea culturilor in apropirea fermelor;
Ø Sunt putin pretentioase la: fertilizare, temperatura, apa
(cerinte reduse datorita perioadei scurte de vegetatie);
Ø Nu necesita lucrari de ingrijire deosebite

Ø Neajunsuri:
- producerea de samanta – dificila (scuturare, cadere, coacere
neuniforma)
- producerea de samanta la mazarichi este mica (1000-2000
kg/ha), iar coeficientul de inmultire redus (1:10 – 1/20).

Borceagul = amestecul format dintr-o graminee si o

leguminoasa anuala.
 Leguminoase anuale furajere:

ü Vicia sativa: mazariche de primavara;

ü Vicia pannonica: mazariche pannonica
ü Vicia villosa: mazariche paroasa
ü Pisum sativum ssp. arvense: mazare furajera (de
primavara sau de toamna)
ü Trifolium resupinatum: trifoi persan
ü Trifolium alexandrinum: trifoi de Alexandria
ü Trifolium incarnatum: trifoi incarnat
ü Lathyrus sativus: latir
 Tehnologia de cultura a borceagurilor

q Zonare
Zone mai umede (la munte) - mazariche de primavara,
mazare furajera;
Zone mai secetoase (zona porumbului) – mazariche de toamna.

q Cerinte ecologice

v Fata de temperatura
Temperatura minima de germinatie: 1-3ºC,
Rezistenta la temperaturi scazute:
- 5 -6ºC la plantele tinere (mazariche de primavara),
- 20ºC mazariche de toamna;
- 35ºC pe soluri acoperite cu zapada (mazariche paroasa).
v Fata de apa
Mazarichea de primavara
este pretentioasa fata de umiditate;
prefera zone cu precipitatii >600 mm/an din care 120
mm in luna mai-iunie (la inflorire-formarea pastailor).
Mazarichea de toamna
Foloseste bine precipitatiile din iarna;
Nu suporta excesul de apa din primavara.

v Fata de sol
prefera solurile mijlocii grele;
nu suporta solurile nisipoase, saraturate, acide (pH>5);
mazarichea paroasa prefera soluri nisipoase.
q Rotatia
- Se autosuporta;
- Premergatoare: mazariche de toamna – cereale, culturi furajere
mazariche de primavara – prasitoare.

q Fertilizare
Necesar: 7-8 mg P2O5/100 g sol
16-20 mg K2O/100 g sol
Nu necesita ingrasaminte cu azot pe solurile fertile;
Pe celelalte soluri: N – 50 kg/ha
P2O5 -50 kg/ha
Mazarichea de toamna reactioneaza mai bine la ingrasamintele cu
azot;
Se poate aplica gunoi de grajd la planta premergatoare
Pe solurile cu pH>5 de aplica amendamente ( pentru mazarichea de
primavara)
q Semanatul
Tratamente cu Nitragin;
La cereale –tratamente impotriva taciunelui si malurii;
MMB = 45-80 g – mazariche de primavara;
= 20-40 g – mazariche de toamna
Raport la semanat: 2:1 sau 1:1 (in favoarea leguminoasei)

Epoca de semanat
Borceagul de primavara: urgenta I (2 epoci decalate la 10-15
zile);
Borceagul de toamna: sfarsit de august-inceput de septembrie.
Distanta intre randuri: 12,5 -15 cm;
Adancime: 3-6 cm (3-5 cm primavara, 4-6 cm toamna).
q Lucrari de ingrijire
Tavalugit dupa semanat + grapa usoara;
Tavalugit in primavara la culturile descalate (borceag de
toamna);
Tratament pentru Lema melanopus (ovaz) cu Decis, Fastac.

q Recoltare
Masa verde+fan: formarea primelor pastai (mazariche)/pana
la inspicare la cereale;
Pasunat: 30-40 cm inaltime (pana la inspicarea cerealelor);
Siloz: formarea semintelor la mazariche/bob in lapte la cereale.

q Productii
20-25 t/ha MV – borceag de primavara
30-40 t/ha MV – borceag de toamna.
 Plante radacinoase, tuberculifere,
bostanoase si alte plante de nutret

ü Sunt plante suculente (80-90% apa);

ü Asigura productii foarte mari;
ü Au continut mai scazut in proteina, celuloza;
ü Au grad mare de digestibilitate;
ü Sunt bogate in saruri minerale si in vitamine;
ü Au efect lactogen;
ü Intra in structura conveierului verde.
q Plante suculente:

Ø Beta vulgaris var. crassa – sfecla furajera;

Ø Brassica napus conv. rapifera – gulia furajera;
Ø Brassica napus conv. napus – rapita coltza;
Ø Brassica napa conv. rapa – napul de miriste;
Ø Brassica oleracea conv. acephala – varza furajera;
Ø Daucus carota ssp. sativus – morcov furajer;
Ø Helianthus tuberosus – topinambur;
 Tehnologii comparative
Sfecla furajera Gulia furajera
Morcov furajer Topinambur
Rapita furajera Varza furajera
 Cucurbitacee (bostanoase)

Ø Cucurbita maxima – dovleac turcesc;

Ø Cucurbita pepo – dovleac comun;
Ø Cucurbita pepo var. oblonga – dovlecel;
Ø Citrullus colocynthoides – pepene verde furajer;

Importanta
§ Furajare vaci de lapte - stimuleaza lactatia

- maresc continutul in grasime

din lapte;
porci.
§ Administrare directa sau tocate si insilozate cu furaje
grosiere.

Compozitie chimica
• ~ 90 % apa;

• 10 % substanta uscata;

• 4-6% zaharusri solubile (din substanta proaspata);

• 1,2 % proteina bruta.

Cerinte ecologice
ü Plante anuale cu flori unisexuate, predominand cele
mascule;
ü Plante termofile (germineaza la peste 10 -12ᵒC);

ü Sensibile la temperaturi < 0ᵒC;

ü Plante rezistente la seceta (prezinta radacini profunde);
ü Prefeera soluri fertile, luto-nisipoase, neutre.

Rotatie
Revin pe acelasi teren dupa 4-5 ani;
Premergatoare: leguminoase perene, cereale paioase,
prasitoare ingrasate cu gunoi de grajd;
Postmergatoare: toate culturile.

Fertilizare
80-90 kg/ha N;
40-80 kg/ha P2O5;
40-80 kg/ha K2O;
60-80 t/ha gunoi de grajd aplicat la planta premergatoare
Semanat
Temperaturi > 10ᵒC – dovleci;
Temperaturi > 12ᵒC – pepeni
Semanat in cuiburi ( 1,5 m * 2 m la dovleac, 2 m* 2 m la
pepene);
2-4 seminte/cuib, dupa care se face raritul la 1-2 seminte;
Adancime: 3-5 cm;
Cantitatea de samanta : 5-6 kg/ha.

Recoltare
Pe masura necesitatilor – pana la venirea inghetului ( sfarsit
de septembrie – caderea brumei);
Productii: 40-60 t/ha – dovleac;
100-200 t/ha – dovleac turcesc;
60-100 t/ha pepeni
Cucurbita pepo
Cucurbita maxima
Cucurbita pepo
var.oblonga
Cytrullus colocynthoides
 Culturi furajere succesive

- reprezinta o importanta sursa de obtinere a furajelor,

realizandu-se pe aceeasi suprafata de teren , doua sau chiar
trei recolte / an.
- Asigura o folosire mai rationala a terenuluui;
- Se preteaza la plantele cu perioada de vegetatie scurta
(culturi legumicole si plante furajere).

q Conditii de cultura:
Ø ∑temperaturi active = 1200-2000ᵒC (in regiunile de campie);
Ø Perioada de vegetatie: 100-150 zile;
Ø Precipitatii >125 mm/perioada de vegetatie;
Ø Se folosesc specii si soiuri/hibrizi foarte timpurii, rezistente
la seceta si la temperaturi scazute (toamna);
Ø Se folosesc specii care suporta tehnologii in flux.
 Culturi furajere succesive
(schema orientativa)
Conditii de Mod de Plante premergatoare Zone secetoase Zone umede
cultura folosire
Timpurii Porumb-siloz Porumb-siloz
SILOZ Tarzii Porumb siloz -
Timpurii Sorg Porumb-masa
(mai-iunie) Iarba de Sudan verde
IRIGAT Sorg x Sudan
MASA
Tarzii Iunie-iulie Porumb-masa Porumb-masa
VERDE
verde verde
Iulie- Mei Gulie furajera
august Rapita Rapita
Varza furajerea Varza furajera
Timpurii Sorg; Iarba de Porumb-siloz
Sudan; Sorg x
Sudan; Mei
SILOZ SAU
Tarzii Sorg; Iarba de Porumb-masa
NEIRIGAT MASA
Sudan; Sorg x verde
VERDE
Sudan; Mei
Foarte tarzii Rapita (ani Rapita
ploiosi) Varza furajera
q Particularitati tehnologice
§ Lucrarile solului: 1) solul se lucreaza superficial cu grapa cu
discuri (2-3 treceri)
§ 2) aratura superficiala (maximum 20
cm);
§ 3) se seamana direct in miriste +
erbicidare.

ü Plante premergatoare:
ü Specii care parasesc ternul devreme: rapita, secara furajera,
borceagurile, orzul de toamna.

§ Fertilizare:
Ø numai cu azot
Ø 30-60 kg/ha N la neirigat;
Ø 150 -200 kg/ha N la irigat.
Ø Ingrasaminte organice + fosfor (50-70 kg/ha) = la planta
premergatoare
q Semanatul
Ø Daca se seamana dupa premergatoare timpurii si in
conditii de irigare = ogor propriu
Ø Daca se seamana dupa premergatoare tarzii si in conditii
de neirigare se mareste densitatea cu 15-30% si adancimea
de semanat este cu1-2 cm mai mare fata de semanatul in
cultura principala

q Lucrari de intretinere:
Ø Tavalugit dupa semanat;
Ø Combatere buruieni;
Ø Irigare dupa rasarire

q Recoltare
Ø Pe masura necesitatilor;
Ø Gramineele se recolteaza iniante de caderea brumelor;
Ø Cruciferele se recolteaza si dupa caderea brumelor
 Graminee anuale furajere

Porumb furajer (Zea mays)

Folosire: masa verde, siloz.

Importanta: - digestibilitate ridicata;
- productii mari;
- valoare nutritiva ridicata;
- se preteaza la cultura succesiva;
Zonare: zonele de cultura ale porumbului pentru boabe si
zone mai nordice sau altitiudini mai mari.
Hibrizi: semitardivi si tardivi utilizati in cultura pentru
boabe
Cerinte: - mai reduse fata de temperatura (nu ajunge la
maturitate)
- mai ridicate fata de apa (densitate mai mare)
Rotatia: in cultura succesiva, dupa premergatoare timpurii.
Fertilizare: 70-100 kg/ha N, 50 kg/ha P2O5, 40-60 t/ha gunoi
de grajd.
Semanat: siloz - mai devreme cu 4-5 zile fata de porumbul
pentru boabe;
- esalonat la 10-14 zile cand se seamana un
singur hibrid sau semanat mai multi hibrizi pentru
esalonarea recoltarii.
masa verde - in cultura succesiva, esalonat, pe
masura eliberarii terenului de catre planta premergatoare.
Densitate: siloz – 7-8 plante/m²;
masa verde – 40-60 plante/m² (la 25 cm intre
randuri).
Norma de semanat: siloz - 20-25 kg/ha;
masa verde - 80-130 kg/ha
Irigare: mai ales in cultura succesiva.
Recoltare: siloz – maturitate lapte-ceara ( 33-35% substanta
uscata)
masa verde – 60-70 cm inaltime pana la
inspicare, administrat la iesle / 40-50 cm inaltime-pasunat
rational.
Productia: siloz – 10-15 t/ha SU
masa verde – 8-10 t/ha SU

Cultura in amestec
Siloz: - 70 cm intre randuri: porumb 15 kg/ha + soia 40 kg/ha;
- 25-30 cm intre randuri: porumb 50-70 kg/ha + soia 40
kg/ha;
Masa verde: 15-25 cm intre randuri: porumb 100-120 kg/ha +
soia 40 kg/ha.
Sorg furajer (Sorghum vulgare)

Folosire: siloz, masa verde

Nu se pasuneaza – contine dhurrina: 0,15% (in faza tanara) –
0, 015% ( la inspicat)
DL = 1mg/kg greutate vie - taurine
= 0,1 mg/kg greutate vie – ovine
Zonare: regiuni calde
Cerinte: pretentios fata de temperatura;
rezistent la seceta;
soluri slab saraturate, nisipoase
Rotatia: nu suporta monocultura, revine dupa 2-4 ani
Fertilizare: 60-100 kg/ha N
30-50 kg/ha P2O5
20-40 t/ha gunoi de grajd
Semanat: Cand in sol la 4-6 cm adancime sunt 11-13ᵒC (luna
mai)
Densitate: pentru boabe (70-80cm) - 18-20 b.g/m² -10 kg/ha
pentru siloz (50-60 cm) - 50-60 b.g/m² - 15-20
kg/ha
pentru masa verde (12-25 cm) – 150-160 b.g/m² -
40-45 kg/ha
Cultura in amestec:
Siloz: 15 kg/ha sorg + 40 kg/ha soia;
Masa verde: 20-25 kg/ha sorg + 40 kg/ha soia.
Recoltare: siloz - lapte ceara;
masa verde - 40-50 cm inaltime – burduf ( 3-4 ore
palire/ 2 coase)
Productia: siloz: 70-80 t/ha MV
masa verde: 20-25 t/ha MV - coasa I
10-15 t/ha MV - coasa II
Iarba de Sudan (Sorghum halepense var.sudanense)

Folosire: siloz, masa verde

- Capacitate mare de infratire (25 frati/planta)
- Sensibila la imburuienare (impurificare cu costrei)

Zonare: regiuni calde (Campia Romana, Campia Moldovei).

Cerinte: pretentioasa fata de temperatura
rezistenta la seceta;
nu suporta excesul de umiditate
valorifica soluri cu fertilitate mijlocie (saraturi, soluri
nisipoase)
Rotatia: revine dupa 2-3 ani
Fertilizare: 100-150 kg/ha N – la irigat;
+ 50 kg/ha P2O5
50-60 kg/ha N – la neirigat
Semanat: primavara, cand in sol sunt 11-13ᵒC (sfarsit de aprilie-
inceput de mai)
Densitate:
pentru samanta (70 cm) – 150-200 bg/m² - 20 kg/ha;
pentru siloz (70 cm) – 200-300 b.g/m² - 30 kg/ha;
pentru masa verde (12-15 cm) – 300-400 b.g/m² - 40 kg/ha.
Cultura in amestec
- 15 kg/ha iarba de sudan + 40 kg/ha soia;
- 15 kg/ha iarba de sudan + 80 kg/ha mazare.
Adancimea de semanat – 4-6 cm.
Recoltare: pasunat – la 30 cm inaltimea plantelor (4 cicluri);
masa verde: 40-50 cm inaltime – inspicare (inaltimea
de recoltare – 10 cm)
siloz: formarea boabelor;
fan: la inspicare
Productia: 50-60 t/ha MV – 80-100 t/ha MV (hibriul Sorg x Sudan)
2000-2500 kg/ha samanta
 Conservarea furajelor

Conservarea furajelor - prin uscare – fan

- prin insilozare

Exploatarea prin cosit

Fanul – furajul obtinut din plantele verzi uscate care
are o umiditate de 16-17%.
Plantele verzi au 70-80% umiditate
Pentru obtinerea fanului recoltarea se face prin cosit
Epoca de recoltare
Graminee – la inspicare
Leguminoase – imbobocire – inflorire
Inaltimea de recoltare
4-5 cm de la sol
6 cm – pe pajisti temporare
Frecventa recoltarilor
3 coase/an – la campie (4-6 coase/an in conditii de irigare)
2 coase/an – la deal;
1 coasa/an + 1 otava/an – la munte

Momentul incetarii recoltatului

Toamna – cu 3 saptamani inainte de venirea ingheturilor
permanente

Tehnologii imbunatatite de cosit

- Strivirea plantelor ( cand U % leguminoaselor este foarte mare).
Prin strivire se reduce durata de uscare pe sol la aproximativ
jumatate.
- Tratamentul plantelor cu desicanti (micsoreaza durata de uscare)
-Tratamentul cu solutii de uree ( permite conservarea la U% mai
mare)
Momentul recoltarii

Dactylis glomerata Lolium perenne

 Influenta epocii de recoltare si a compozitiei floristice a pajistilor
asupra consumului de substanta uscata si productiei de lapte
(H.Schneeberger,1987)

Specificare Consumul de Productia de

S.U.* lapte
Kg/cap/zi % Kg/cap/zi %
Epoca de Tardiva 13,5 100 15 100
recoltare (faneata)
Precoce 14,5 107 19 127
(pasune)
Compozitia >70% 13,5 100 15 100
floristica graminee
>50% 14,3 106 18 120
leguminoase
* Date previzibile pentru vaci de 600 kg greutate vie, cu o productie de 5000 kg lapte/an
 Influenta inaltimii de cosit asupra pajistilor de
Lolium perenne+Trifolium repens
Media 1979-1981
J.Frame A.Boyd,1987)

Specificare Inaltimea de cosit % fata de

(cm) inaltimea
4 8 de 4 cm

Productia de substanta uscata 10,25 8,85 86

(t/ha)
Ponderea trifoiului alb din 24,8 22,0 89
substanta uscata (%)
Masa stolonilor de trifoi alb 71,0 57,2 80
(g/m2)
Lungimea stolonilor (m/m2) 72,7 55,9 77

Diametrul stolonilor (mm) 2,02 2,03 100

 Scaderea valorii nutritive la coasa I prin conservarea
ierbii sub forma de fan
I.Egger si R.Vogel, 1988)

Conditii Compozitia Pierderi de energie neta

meteorologice floristica (furaj verde-furaj uscat)
%
EN pentru EN pentru
lapte carne
Fara ploaie Valori medii 11,5 100 14,3 100

Graminee >70% 12,4 108 15,5 108

Graminee 50-70% 15,1 131 18,7 131

Ploaie in timpul
uscarii Alte specii >50% 15,7 136 19,4 136

Valori medii 14,4 125 17,8 125

 Conservarea furajului sub forma de fan

Pierderi in timpul uscarii fanului

1. Fiziologice – respiratie – 60-65% U

2. Biochimice – enzimatice – 40% U
3. Fizice - dizolvare+spalare – 17-20% U
- radiatiile solare – 17-20% U
4. Mecanice - scuturare frunze <20%U
- resturi pe sol
5. Microbiologice – microorganisme aerobe – 15%U
(mucegaiuri)
Metode de preparare (uscare) a fanului
Ø Uscare naturala;

Ø Uscare artificiala;

Ø Uscare combinata.

Uscarea naturala se produce sub influenta temperaturii si a

curentilor de aer din atmosfera.

Metode de uscare naturala:

- uscare in brazde
- uscare pe sol combinata cu uscare pe suporti
- uscare pe sol + balotare
Umiditatea de balotare:
Ø 25-30% - 25% cand fanul este din graminee;

- 30% cand fanul este din leguminoase.

Ø 30-35% - cand s-au efectuat tratamente cu conservanti sau
cand urmeaza o uscare prin ventilare in sira;
Ø 40-50% - cand se impacheteaza in folie (semisiloz).

Uscarea artificiala:
- Cu aer rece (atmosfera)
- Cu aer cald (700-900ᵒC – deshidratarea furajului)
 Conservarea furajului prin insilozare

Insilozare = sistemul de conservare a furajelor pentru a

asigura nutreturi suculente in perioada de stabulatie.

Avantajele insilozarii:
§ Reducerea pierderilor de substante nutritive (maximum
10%);
§ Pastrarea insusirilor valoroase din moementul recoltarii;

§ Furaj de buna calitate cu grad ridicat de consumabilitate

pentru perioada de iarna;
§ Se pot depozita cantitati mari de furaje in timp scurt;

§ Se valorifica mai bine furajele celulozice si produsele

secundare;
§ Se obtin furaje de calitate superioara in conditii climatice
nefavorabile pentru producerea fanului;
§ Necesita spatii reduse de depozitare;
§ Se elimina pericolul de incendii;
§ Se face economie cu forta de munca

Dezavantaje:
§ Continut mare de apa;
§ Manipulare-transport;
§ Nerespectarea tehnologiei de insilozare duce la pierderi
prin alterare , consumabilitate redusa.

Categorii de furaje insilozate

- Siloz ( peste 70% apa)
- Semisiloz ( 60-70% apa)
- Semifan (40-60% apa)
Principiile insilozarii
Ø fermentatia lactica – anaerobioza+bacterii acidolactice=acid
lactic 1,5% (8-11%)
Ø glucide solubile >12% din SU
Ø pH – 4,0-4,2 (<4,0-fermentatie alcoolica; >4,0 - fermentatie
butirica)
Ø continut in substanta uscata – 30-35%
Ø temperatura optima – 25-28ᵒC

Aditivi folositi la insilozare

- Aditivi biologici (bacterii acidolactice) –lactosil – 1kg/1tona
furaj insilozat
- Melasa conc. 30-50% - 5-8 l/100 kg uraj insilozat
- Fainuri cereale – 3-5 kg/100 kg furaj insilozat
- Acid formic conc. 5%– 5l/100 kg furaj insilozat;
- Metabisulfiti (Na, Ca, K)
- Formiati (Na, Ca, K)
0,3 kg/100 kg furaj insilozat
Fermentatii care au loc in timpul insilozarii

Fermentatia pH Aer Gust

Alcoolica 2,5-3,0 facultativ aromat

(drojdii) anaeroba
Lactica 3,8-4,2 anaeroba dulceag
Butirica 4,5-5,0 anaeroba de ranced
Acetica (bacterii >5,0 aeroba acru
coliforme)
Mucegaiuri 1,2-1,6 aerobe Specific de
mucegai
 Pierderile
 1.Pierderile din câmp, datorate scuturării frunzelor şi
proceselor biologice care au loc după recoltarea plantelor. Cu
cât plantele sunt lăste mai mult timp pe camp, pierderile sunt
mai mari;
 2. Pierderi marginale. Acestea sunt reprezentate de plantele
deteriorate de la exteriorul sau marginile silozului. Aceste
pierderi sunt mai mari cu cât suprafaṭa de contact cu aerul
este mai mare şi acoperirea făcută necorespunzător;
 3. Pierderi de fermentare, determinate de procesele biochimice
care au loc în timpul însilozării. Mărimea acestor pierderi este
influenṭată de modul cum s-a respectat tehnologia de
însilozare;
 4. Pierderi prin scurgerile de suc din siloz. Acestea sunt foarte
mici când s-a respectat tehnologia. În caz contrar, acestea
antrenează cantităṭi importante de elemente nutritive;
 5. Pierderi în timpul folosirii silozului, care survin în
momentul când silozul este lăsat în contact îndelungat cu
aerul în momentul deschiderii.
 Respectarea normelor şi tehnologiei de însilozare poate
diminua într-o măsură destul de mare aceste pierderi,
obṭinând un furaj de calitate apropiat de valoarea nutritivă a
plantelor din care provine.