XI.

ALCĂTUIREA AMESTECURILOR DE GRAMINEE ŞI LEGUMINOASE PERENE

PENTRU ÎNFIINŢAREA PAJIŞTILOR TEMPORARE

În tehnologia înfiinţării pajiştilor temporare, alcătuirea amestecurilor de graminee şi

leguminoase perene reprezintă una dintre cele mai importante lucrări de care depinde în
mare măsură potenţialul de producţie al pajiştii, sistemul de fertilizare, modul de folosire,
durata economică de exploatare etc.
Amestecurile se alcătuiesc după criterii ştiinţifice, care au la bază cunoaşterea
biologiei speciilor şi soiurilor, a relaţiilor acestora cu factorii de mediu, a valorii de utilizare
şi a altor însuşiri economice.

Modul de lucru
La alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene trebuie să se ţină
seama în primul rând de condiţiile naturale de climă şi sol. În funcţie de aceste condiţii se
stabileşte sortimentul de specii şi soiuri care se comportă cel mai bine în condiţiile date.
Pentru alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene se parcurg
succesiv mai multe etape de lucru.
1. Stabilirea duratei şi modului de folosire a pajiştilor temporare
După durata de folosire, pajiştile temporare se împart în:
 pajişti cu durată scurtă de folosire (2–3 ani);
 pajişti cu durată mijlocie de folosire (4–6 ani);
 pajişti cu durată lungă de folosire (peste 6 ani).
Pajiştile cu durată scurtă de folosire se înfiinţează de obicei pe terenurile arabile,
intrând în rotaţie cu alte culturi furajere anuale.
Pajiştile cu durată mijlocie şi lungă de folosire se înfiinţează în locul pajiştilor
permanente degradate, care nu pot fi îmbunătăţite prin măsuri de suprafaţă.
În ceea ce priveşte modul de folosire, pajiştile cu durată scurtă se folosesc numai
prin cosit, iar cele cu durată mijlocie şi lungă se pretează atât la folosirea prin cosit, cât şi
la folosirea prin păşunat (mixtă).
2. Stabilirea numărului de specii care participă la alcătuirea amestecurilor
În principiu, pentru pajiştile temporare se recomandă amestecurile simple, formate
dintr–un număr redus de specii.
 Numărul de specii depinde însă de durata de folosire a pajiştilor temporare.
Astfel, pentru pajiştile cu durată scurtă de folosire se introduc în amestecuri 2–3 specii,
pentru cele cu durată mijlocie de folosire 3–4 specii, iar pentru cele cu durată lungă de
folosire se introduc 5–6 specii şi chiar mai mult.
Din numărul total, leguminoasele sunt reprezentate de 1–2 specii. Se introduc două
specii de leguminoase numai în amestecurile cu durată mijlocie şi lungă de folosire,
formate dintr-un număr total mai mare de 5 specii.
3. Stabilirea participării procentuale a gramineelor şi leguminoaselor în cadrul
amestecurilor
Procentul de participare în amestec a celor două grupe de plante (graminee şi
leguminoase) se stabileşte în funcţie de durata şi modul de folosire a pajiştilor temporare
şi de însuşirile biologice ale speciilor (tabelul 37).
Tabelul 37
Date orientative pentru stabilirea procentului de participare a gramineelor şi
leguminoaselor perene în amestec (% din norma de semănat în cultură pură)

Durata Graminee (%) Leguminoase (%)

Nr. Modul de
de din care de talie din care de talie
specii folosire Total Total
folosire înaltă joasă înaltă joasă
2–3 2–3 Cosit 30 30 – 70 70 –
Cosit 60 60 – 40 40 –
4–6 3–4 Mixt 60 50 10 40 30 10
Păşunat 70 50 20 30 – 30
>6 >4 Mixt 70 60 10 30 10 20

Astfel, în amestecurile destinate înfiinţării pajiştilor cu durată scurtă de folosire se

introduce un procent mare de leguminoase de talie înaltă, pentru considerentul că acestea
au ritmul de dezvoltare mai rapid decât gramineele şi asigură producţii mari în perioada
scurtă de folosire a pajiştilor.
Pentru pajiştile cu durată lungă de folosire, ponderea maximă o au gramineele,
deoarece acestea se caracterizează prin vivacitate mai mare decât leguminoasele.
În funcţie de modul de folosire se schimbă şi participarea gramineelor şi
leguminoaselor, după talia acestora. De exemplu, în amestecurile pentru păşune se
introduce un procent mai mare de specii de talie joasă, cu o mare capacitate de lăstărire,
rezistente la păşunat, spre deosebire de amestecurile pentru fâneaţă sau cu folosinţă
mixtă în care predomină speciile de talie înalt
 4. Alegerea speciilor şi stabilirea procentului de participare a fiecărei specii în
amestec
La alegerea speciilor se ţine seama de condiţiile naturale (zona sau etajul de
vegetaţie), de durata şi modul de folosire al pajiştilor, de ritmul de dezvoltare şi vivacitatea
speciilor.
Pentru orientare, în tabelul 38 se prezintă unele însuşiri biologice şi ecologice ale
speciilor de graminee şi leguminoase perene care se folosesc la alcătuirea amestecurilor.
Procentul de participare a fiecărei specii în amestec se stabileşte în funcţie de valoarea de
utilizare a speciei (indicele specific de calitate, tabelul 34), direcţia de evoluţie pe care
dorim să o imprimăm pajiştii şi de concurenţa între specii (tabelul 39).
5. Alegerea soiurilor în cadrul fiecărei specii
Întrucât soiurile create în ţara noastră şi cele din catalogul oficial al Uniunii
Europene se deosebesc unele de altele prin precocitate (în special la graminee), este
necesar să se introducă în amestecuri soiuri de graminee care au indici de precocitate
asemănători şi care se pretează cel mai bine la modul de folosire stabilit. După alegerea
soiurilor de graminee perene se stabilesc soiurile de leguminoase compatibile pentru
amestec cu soiurile de graminee respective (pe baza recomandărilor din tehnologii sau a
experienţelor).
În tabelul 40 se vor înscrie, pe clase de precocitate, soiurile de graminee perene
cuprinse în Catalogul oficial al soiurilor de plante înregistrate.
6. Calculul cantităţii de sămânţă
Cantitatea de sămânţă (C) pentru fiecare specie care intră în alcătuirea amestecului
se stabileşte cu formula:
N*K
C = –––––– (kg/ha), în care:
Su
N = cantitatea de sămânţă utilă (kg/ha) în cultură pură (tabelul 38);

K = procentul de participare în amestec al fiecărei specii;

P*G
Su = sămânţa utilă; Su = –––––- (%), în care:
100
P = puritatea (%);
G = germinaţia (%).
 Cantitatea de sămânţă rezultată din calcul pentru fiecare specie se majorează cu
25–30 % când pajiştea are o durată de folosire mai mare, cu 50–75 % când nu se
realizează condiţiile optime pentru semănat sau cu 100 % când se seamănă pe terenurile
expuse eroziunii.
De asemenea, se ţine seama de capacitatea de concurenţă a speciilor (tabelul 39).
De exemplu, pentru speciile din grupa a II–a de concurenţă, cantitatea de sămânţă se
majorează cu aproximativ 30 % când sunt în amestec cu specii din grupa I de concurenţă.
Pentru speciile din grupa a III–a de concurenţă, cantitatea de sămânţă se
majorează cu 15 % la amestecul cu specii din grupa a II–a şi, în cazul cel mai frecvent, cu
aproximativ 60 % la amestecul cu specii din grupa I de concurenţă.
În tabelul 41 se prezintă amestecurile-standard de graminee şi leguminoase perene
recomandate în diferite zone de cultură din ţara noastră.
Pe baza principiilor enumerate în această lucrare se vor stabili variante de
amestecuri corespunzătoare condiţiilor cerute în tabelele 42–47.
 Tabelul 38
Însuşirile biologice şi tehnologice ale speciilor folosite pentru înfiinţarea pajiştilor temporare
(Gh. Motcă şi colab., 1994)

Zona de cultură1) Indicii de calitate pentru

Cantitatea
soluri cu sămânţa “Certificată”
Etajul de sămânţă
Vivacitatea exces de (% minim)
Denumirea speciei Talia Stepă– utilă în
(ani) soluri umiditate
Silvostepă stejar- cultură pură
fag molid erodate (inclusiv P G Su
gorun (kg/ha)
lunci)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Bromus inermis2) 10-12 înaltă * – – – * – 30–35 97 75 73
Dactylis glomerata 6-8 înaltă * * * * * * 25–30 90 80 72
Festuca arundinacea 10-12 înaltă *5) * * – – * 30–35 95 80 76
Festuca pratensis 6-8 înaltă *5) * * * * * 30–35 95 80 76
Festuca rubra3) 10-12 joasă – – * * – – 25–30 90 75 67
Lolium multiflorum 1-3 înaltă *5) * * – – – 25–30 96 75 67
Lolium perenne 4-5 joasă *5) * * – – * 25–30 96 80 77
Phleum pratense 5-7 înaltă – * * * – * 10–12 96 80 77
Poa pratensis3) 10-12 joasă * * * – – * 15–20 85 75 64
Lotus corniculatus 7-8 joasă – * * * * * 15–18 95 75 71
Medicago sativa 4-5 înaltă * * – – * – 15–18 97 80 78
Onobrychis viciifolia 7-8 înaltă * – – – * – 45–50 95 75 71
Trifolium pratense 2-3 înaltă * 5)
* * * – * 14–16 97 80 78
Trifolium repens 4)
7-8 joasă * 5)
* * * – * 10–12 97 80 78
SPECII CU FOLOSINŢĂ LIMITATĂ
Agropyron cristatum ssp.
6-8 mijlocie – – – – * – 30–35 80 75 60
pectinatum
Agrostis stolonifera2) 8-10 mijlocie – – – – – * 10–12 90 75 68
Alopecurus pratensis3) 10-12 mijlocie – – – – – * 20–25 75 70 53
Arrhenatherum elatius 3-4 înaltă – – * * – * 30–32 90 75 68

Cynosurus cristatus 6-8 joasă – – * * – – 15–20 75 80 60

Trisetum flavescens 6-8 înaltă – – * * – – 20–25 75 70 53

Phalaris arundinacea2) 10-12 înaltă – – – – – * 15–20 96 75 72

Melilotus albus 1-2 înaltă *6) – – – – – 15–20 95 80 76
Trifolium hybridum 4-5 înaltă – – * * – * 12–15 97 80 78
1) Zona de cultură este marcată cu semnul „* “
2) Graminee cu rizomi
3) Graminee cu tufă mixtă
4) Leguminoase cu tulpini târâtoare
5) În condiţii de irigare
6) Soluri saline şi alcaline.
 Tabelul 39
Capacitatea de concurenţă a principalelor specii folosite în amestecuri X)

Denumirea speciilor
Grupa de
concurenţă Graminee Leguminoase
Arrhenatherum elatius
Dactylis glomerata
I– Capacitate mare de Medicago sativa
concurenţă Festuca arundinacea
Lolium multiflorum
Alopecurus pratensis
II– Capacitate mijlocie de Bromus inermis Trifolium pratense
concurenţă
Lolium perenne
Agropyron cristatum
ssp. pectinatum
Agrostis stolonifera Lotus corniculatus
Festuca pratensis Onobrychis viciifolia
III– Capacitate slabă de
concurenţă Festuca rubra Trifolium hybridum
Phleum pratense Trifolium repens
Poa pratensis
Phalaris arundinacea
X)
Exclusiv anul I de vegetaţie
 Tabelul 40
Precocitatea soiurilor de graminee perene*)

Specia Soiuri Soiuri Soiuri Soiuri

timpurii semitimpurii semitardive tardive
Agropyron cristatum
ssp. pectinatum

Arrhenatherum elatius

Bromus inermis

Dactylis glomerata

Festuca arundinacea

Festuca pratensis

Festuca rubra

Lolium x hybridum

Lolium multiflorum

Lolium perenne

Phalaris arundinacea

Phleum pratense

Poa pratensis

*) Se completează cu soiurile din catalogul oficial

 Tabelul 41
Amestecuri - standard de graminee şi leguminoase perene
(N. SIMTEA şi colab., 1990, GH. MOTCĂ 1994)
Condiţii staţionale particulare
Zona sau etajul de Zona Zona Etajul nemoral Etajul boreal Exces
Terenuri
vegetaţie silvostepei nemorală (gorun–fag) (molid) Irigat de Sărături
erodate apă
Codul amestecurilor 1 2 3 41) 52) 61) 7 8 9 10 D3) 11 12 13 14 15 16 MD4) 17 18 19 20 21
5) P F M PM P F MF PM M M MF PM M P P PM MF MF PM F M M P
Modul de folosire
Dactylis glomerata 12 6 8 10 – 10 12 – 9 10 12 – 4 – – 10 8 12 5 – 5 5 –
Festuca pratensis 8 – 10 8 – – 5 15 – 13 10 12 8 – 5 – 7 10 – – 8 – –
Phleum pratense 5 – – 5 – 8 5 6 7 7 – 8 10 8 3 – 5 – – – 7 – –
Lolium perenne – – – 2 – – – 4 9 – – – – – 15 5 3 – – – 5 15 10
Festuca arundinacea – – – – 25 – – – – – – – – – – 12 – – – – – – 15
Festuca rubra – – – – – – – – – – – 6 – 7 – – – – – – – – –
Poa pratensis 2 – – 2 – – – 2 – – – – – 3 2 2 – – – – – – –
Bromus inermis – – 10 – – – – – – – – – – – – – – – 12 25 – – –
Trifolium repens – – – 3 3 – – 3 3 3 – 3 3 3 3 3 – – – – – 3 3
Trifolium pratense – – – – – 12 – – 5 – 5 – 3 – – – – – – – – – –
Lotus corniculatus 5 – 4 – – – 3 – – 5 3 2 – – – – – – 5 – – 5 5
Medicago sativa – 15 – – – – 5 – – – – – – – – – 8 8 5 – – – –
Onobrychis viciifolia – – 30 – – – – – – – – – – – – – – – 25 40 – – –
Total sămânţă utilă,
kg/ha 32 21 62 30 28 30 30 30 33 38 30 31 28 21 28 32 31 30 52 65 25 28 33
1) Şi în etajul nemoral
2) Şi în condiţii de irigare
3) Standard de Davideşti – Argeş
4) Standard de Moara Domnească
5) P=păşune; F=fâneaţă; M=mixt.
 Tabelul 42
Amestec de graminee şi leguminoase perene pentru înfiinţarea unei pajişti
cu perioadă scurtă de folosinţă, în regiunile bogate în precipitaţii
Nr. Procentul de Sămânţa Cantitatea de sămânţă (kg/ha)
crt. Denumirea speciilor participare în utilă În cultură pură La procentul de Majorată cu
amestec (Su) la Su = 100 participare în ……%
(K) (N) amestec (C ) (C )

TOTAL
 Tabelul 43
Amestec de graminee şi leguminoase perene pentru înfiinţarea unei pajişti
cu perioadă mijlocie de folosinţă, în regiunile bogate în precipitaţii, folosită prin cosit
Nr. Procentul de Sămânţa Cantitatea de sămânţă (kg/ha)
crt. Denumirea speciilor participare în utilă În cultură pură La procentul de Majorată cu
la Su = 100 participare în ……%
amestec (Su)
(N) amestec (C ) (C )
(K)

TOTAL
 Tabelul 44
Amestec de graminee şi leguminoase perene pentru înfiinţarea unei pajişti
cu perioadă lungă de folosinţă, în regiunile bogate în precipitaţii, folosită ca păşune
Nr. Procentul de Sămânţa Cantitatea de sămânţă (kg/ha)
crt. Denumirea speciilor participare în utilă În cultură pură La procentul de Majorată cu
amestec (Su) la Su = 100 participare în ……%
(K) (N) amestec (C ) (C )

TOTAL
 Tabelul 45
Amestec de graminee şi leguminoase perene pentru înfiinţarea unei pajişti
cu perioadă mijlocie de folosinţă, în regiunile secetoase, în condiţii de irigare, folosită prin cosit
Nr. Procentul de Sămânţa Cantitatea de sămânţă (kg/ha)
crt. Denumirea speciilor participare în utilă În cultură pură La procentul de Majorată cu
amestec (Su) la Su = 100 participare în ……%
(K) (N) amestec (C ) (C )

TOTAL
 Tabelul 46
Amestec de graminee şi leguminoase perene pentru înfiinţarea unei pajişti
pe terenurile erodate, folosită prin cosit
Nr. Procentul de Sămânţa Cantitatea de sămânţă (kg/ha)
crt. Denumirea speciilor participare în utilă În cultură pură La procentul de Majorată cu
amestec (Su) la Su = 100 participare în ……%
(K) (N) amestec (C ) (C )

TOTAL
 Tabelul 47
Amestec de graminee şi leguminoase perene pentru înfiinţarea unei pajişti
pe terenurile din luncile râurilor

Nr. Procentul de Sămânţa Cantitatea de sămânţă (kg/ha)

crt. Denumirea speciilor participare în utilă În cultură pură La procentul de Majorată cu
amestec (Su) la Su = 100 participare în ……%
(K) (N) amestec (C ) (C )

TOTAL