Sunteți pe pagina 1din 16

Facultatea: AGRICULTURĂ

Specializarea: AGRICULTURĂ, ANUL III


Disciplina: „CULTURA PAJIŞTILOR ŞI A PLANTELOR FURAJERE”
Titularul activităţilor de laborator: Asist. univ. Dr. Adrian-Ilie NAZARE
Nr. Nr.
Conţinut
lucrare ore
Semestrul II
Însuşirile morfologice şi biologice ale gramineelor din flora pajiştilor; studiul gramineelor cu spic
L1
din genurile: Nardus, Lolium, Agropyron; 2

Graminee cu spic şi panicul spiciform: Cynodon, Beckmannia, Brachypodium, Bothriochloa,


L2
Phleum, Anthoxanthum, Alopecurus, Cynosurus; 2

Graminee cu panicul din genurile: Agrostis, Thyphoides, Calamagrostis, Stipa, Arrhenatherum,


L3
Holcus, Deschampsia, Trisetum, Koeleria; 2

Graminee cu panicul: Dactylis, Festuca, Briza, Poa, Bromus, Puccinellia. Studiul seminţelor şi
L4
fructelor principalelor graminee din pajişti; 2

Studiul principalelor leguminoase furajere cultivate şi spontane din flora pajiştilor din genurile:
L5-6 Medicago, Melilotus, Trigonella, Trifolium, Lotus, Onobrychis, Galega, Coronilla, Anthyllis, Vicia, 4
Lathyrus. Fructele şi seminţele leguminoaselor perene furajere cultivate;

L7-8 Studiul ciperaceelor, juncaceelor şi a plantelor din alte familii botanice (2 ore Proiect); 4
L9 Metode de cercetare a vegetaţiei pajiştilor (2 ore Proiect) 2
Alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene pentru înfiinţarea pajiştilor
L10-11 temporare 4

L12-13 Organizarea păşunatului raţional; 4


L14 Verificare colocvială - recunoaşterea principalelor specii şi seminţe/fructe de plante furaje 2
TOTAL SEMESTRUL II 28
ALCĂTUIREA AMESTECURILOR
DE GRAMINEE ŞI LEGUMINOASE PERENE
PENTRU ÎNFIINŢAREA PAJIŞTILOR TEMPORARE
1.
2.
Stabilirea proporţiei gramineelor şi leguminoaselor în
 
cadrul amestecurilor
Proporţia de participare a gramineelor şi
leguminoaselor în amestec se stabileşte în funcţie de
modul şi durata de folosire a pajiştilor temporare şi
însuşirile biologice ale speciilor.
Structura amestecurilor de graminee şi leguminoase
perene pentru pajişti temporare
Graminee Leguminoase
Modul de Durata de
folosire folosire Total din care cu talie Total din care cu talie

  (ani)   înaltă joasă   înaltă joasă


Fâneaţă 2-3 30 30 - 70 70 -
4-6 60 60 - 40 40 -
Păşune peste 7 70 30 40 30 - 30
4-6 60 50 10 40 30 10
Mixt
peste 6 60 40 20 40 25 15
3. Stabilirea numărului de specii în cadrul amestecurilor

În funcţie de durata de folosire, variază şi numărul de


specii din amestec, astfel:
a. 2-3 specii pentru pajişti cu durată scurtă de folosire;
b. 3-5 specii pentru pajişti cu durată medie de folosire;
c. 5-8 specii pentru pajişti cu durată lungă de folosire.
4. Alegerea speciilor şi stabilirea procentului de
participare a fiecărei specii în amestec

La alegerea speciilor ce vor intra în amestec se ţine


seama de condiţiile naturale (zona de cultură), talia
plantelor, ritmul de dezvoltare, vivacitatea şi modul de
exploatare:
5. Determinarea cantităţilor de sămânţă la hectar

Cantitatea de sămânţă se determină pentru fiecare


specie în parte, folosind relaţia:
Q = , în care:
Q = cantitatea de sămânţă (kg/ha) pentru specia din
amestec;
N = norma de semănat în cultură pură a speciei respective
(SU =100 %);
p = proporţia de participare a speciei în amestec;
SU = sămânţa utilă.
Norma de semănat în cultură pură se determină pentru
fiecare specie în parte, folosind relaţia:
N = , în care:
D = desimea în plante răsărite pe 1 m2;
MMB = masa a 1000 de boabe (g);
SU = sămânţa utilă.
Valoarea seminţei utile a speciei respective se calculează pe
baza purităţii (P) şi germinaţiei (G), după relaţia:
SU =
6. Calculul corecției în funcție de indicele de concurență
dintre speciile aceleiași familii botanice (IC)
Gramineele nu concurează cu legumnoasele!
Cantitatea de sămânţă corectată se determină pentru
fiecare specie în parte, folosind relaţia:
0%
Q’ = Q + 25% ·Q, în care:
50%
Q’ = cantitatea de sămânţă (kg/ha) pentru specia din
amestec, corectată în funcție de IC;
Q = cantitatea de sămânţă (kg/ha) pentru specia din
amestec;
0%, 25%, 50% = corecția procentuală aplicată.
Indicii de concurenţă (competitivitate) la câteva specii
Denumirea speciei Indice Denumirea speciei Indice
Arrhenatherum elatius 1 Lotus corniculatus 3
Dactylis glomerata 1 Medicago sativa 1
Festuca pratensis 3 Medicago lupulina 2
Festuca rubra 3 Medicago varia 1
Phleum pratense 3 Onobrychis viciifolia 3
Poa pratensis 3 Triflolium pratense 1
Lolium perenne 1 Trifolium repens 3
Bromus inermis 2 Trifolium hybridum 3
1 – specii cu capacitate de concurenţă ridicată;
2 – specii cu capacitate de concurenţă medie;
3 – specii cu capacitate de concurenţă slabă.
7. Calculul corecției în funcție de condițiile din momentul
semănatului
Cantitatea de sămânţă corectată se determină pentru
fiecare specie în parte, folosind relaţia:
Q” kg/ha = Q’ + (0.....30%)·Q’, în care:

Q” = cantitatea de sămânţă (kg/ha) pentru specia din amestec,


corectată în funcție de condițiile din momentul semănatului;
Q’ = cantitatea de sămânţă (kg/ha) pentru specia din amestec,
corectată în funcție de IC;
8. Se calculează cantitatea totală de semințe pentru fiecare
specie din amestec*:

*- Qtotal (kg) = Q ” ∙ Suprafața


Rezolvare

Rezolvarea aplicației se poate face sub formă


tabelară:
N
Nr. p% P G SU Q1 Ic
Q2 Q3 Qtotal
Specia kg/
crt. % % % % kg/ha kg/ha kg/ha kg
ha
1
2
3
p% - procentul de participare în amestec al speciei (%); Total
N - norma de sămânță în cultură pură a speciei (kg/ha);
P, G - puritatea și germinația semințelor, a speciei (%);
SU - valoarea utilă a semințelor sau sămânța utilă, a speciei (%);
Q1 - cantitatea de semințe calculată pentu amestec, a speciei (kg/ha);
Ic - indicele de concurență dintre speciile aceleiași familii botanice (1, 2 sau 3);
Q2 - cantitatea de semințe corectată în funcție de Ic, a speciei (kg/ha);
Q3 - cantitatea de semințe corectată în funcție de condițiile din momentul
semănatului, a speciei (kg/ha);
Q - cantitatea totală de semințe, a speciei (kg);

S-ar putea să vă placă și