Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plantele atacate se recunosc destul de dificil pana la inspicare. Singurele simptome evidente sunt
scaderea inaltimii cu 10-20% si usoara colorare in verde-albastrui a frunzelor.
La iesirea din burduf se constata ca spicele malurate au mai multe boabe in spiculete. Toate
spiculetele sunt cu seminte (chiar si cele de la varful si baza spicului), iar pozitia spicului ramane
dreapta pana la recoltare.
La treierat, semintele total distruse se sfarama usor, iar graul capata un puternic miros de peste
stricat.
Plantele malurate au o culoare verde-albastruie si o inaltime mult redusa (cu 60-80 %) fata de a
plantelor sanatoase.
Atacul este remarcat in vetre de forma circulara sau eliptica, in care plantele pitice au spice foarte
mici, a caror seminte sunt aproape sferice. Desi continutul semintei este transformat in spori, masa
acestora este densa si se sfarama greu. Plantele atacate prezinta o infratire mai mare, insa fiecare
spic are un numar redus de spiculete.
Spre sfarsitul perioadei de vegetatie a graului, de obicei cand frunzele incep sa se ingalbeneasca,
apar pustule mici, negricioase, lucioase, acoperite cu epiderma, risipite neregulat pe limb si care
contin teleutospori.
Simtomele sunt aceleaşi indiferent că discutăm de grau, orz sau triticale. Sunt surse, care indică
faptul că rugina galbenă ȋși ȋncepe lent activitatea ȋncă din toamnă, mai ales pe soiurile sensibile. În
această fază boala se manifestă înspre vârful frunzelor, sub formă de puncte individuale de culoare
galbenă. Boala fiind însă foarte sensibilă la temperaturi scăzute, dispare ca urmare a frigului din
iarnă.