CIRES SI VISIN

Boli si daunatori

Monilioza samburoaselor (Monilinia taxa)

Aceasta boala se rnai numeste popular, putregaiul brun sau mumificarea fructelor de
samburoase. Afectarea va duce cu timpul la uscarea pomilor, deci ea reprezinta o boala
foarte grava a samburoaselor. Florile de pe varful ramurilor tinere se ofilesc, se innegresc,
se usuca, insa nu cad. Frunzele tinere sufera un proces de uscare, devin brune si se
rasucesc. Incepand cu varful pomului, ramurile tinere se usuca si vor atarna in jos.luand un
aspect de .steag". Atacul fructelor consta in mumifierea si aparitia unui putregai brun pe
aceste fructe. Fructele atacate se desprind de pe ramuri si cad. Uneori vedem mai multe
fructe prinse pe ramuri la un loc, fiind lipite unele de altele prin sucul dulce scurs din
interiorul lor.

Ciuruirea micotica (Stigminia carpophylla)

Ataca ramurile, fructele si frunzele. Astfel, pe frunze apar pete mici, circulare, de
culoare verzui deschis-galbuie la inceput, pentru ca mai tarziu sa ia o culoare brun-
rosiatica. La nivelul petelor, particica din frunza moare. Aceste parti de frunza rnoarta se vor
desprinde si vor cadea, dand astfeI un aspect de frunza ciuruita. Atacul asupra fructelor
consta in aparitia unor pete. mici circulare, negricioase, chiar adancite. Pe ramuri se produc
leziuni adanci si deschise.

Ulceratia bacteriana (Pseudomonas spp.)

Se manifesta la fel pentru toate samburoasele: pe frunze, fructe si pe lastarii

nelignificati. Atacul de pe frunze poate fi confundat uneori cu arsurile produse de diferite
solutii chimice de stropit: pete circulare punctiforme cu diametrul de 0,5 - 5. mm, de culoare
verde lnchis, cu aspect apos. Pe timp umed, in dreptul petelor se observa o pelicula urneda
de lichid, iesit chiar din frunza insasi. Pe timp uscat tesuturile atacate mor si cad, iar frunza
ia astfel un aspect ciuruit. In cazul unui atac puternic, frunzele cad in nurnar mare. Mugurii
atacati se umfla si se vestejesc, iar vara se usuca ramurile. Pe lastarii tineri, atacul produce
pete alungite cu diametrul de 5 -8 mm. Scoarta ramurilor este distrusa si devine
bruna.Ranile de pe ramuri, ca niste ulcere, se maresc de la an la an si pot evolua la
cancere deschise. Pe fructe apar pete circulare cu continut umed. Lama de lichid ce apare
la suprafata petelor (si care provine din frunza insasi), are o culoare usor galbuie. Atacul
tirnpuriu pe fructele tinere, produce excavatii pline cu bacterii. Pulpa fructelor atacate
prezinta in dreptul petelor numeroase crapaturi mici. Fructele se strica sau putrezesc.
Aceasta boala a .samburoaselor este favorizata de precipitatiile abundente din timpul
perioadei de vegetatie. O mare parte din infectii se produc in timpul altoitului.
 Antracnoza (Blumeriella jaapil)

Este o micoza. Pe suprafata superioara a frunzelor de cires, in luna mai-iunie, apar

pete mici cu diametrul de 2-3 mm. Aceste pete au forma circulara si culoare rosu-purpurie.
Partile de frunza nepatate se ingalbenesc, Atacul cuprinde toata frunza, care devine astfel
galbena cu pete purpurii. Frunzele cad de pe ramuri in iulie-august. Pe partea inferioara a
frunzelor, petele sunt mai conturate, de culoare purpuriu deschisa si se acopera rapid cu
mucegai albicios. Atacul se extinde rapid in anii ploiosi, manifestandu-se pe frunzele si
ramurile superioare, astfel incat puietii din pepiniera sau pomii din plantatile tinere sunt
defoliati prematur,cu exceptia catorva frunze de varf.

Paduchele din San Jose (Guata raspidiotus perniciosus)

Sunt atacate tulpinile, ramurile, frunzele si fructele. In jurul locurilor de fixare a

fructelor (unde se prinde codita) se formeaza pete rosii, caracteristice. Pornii atacati sufera
in dezvoltare si, cu timpul, se usuca incepand de la vart.

Paduchii testosl (Eulecanium corm) .

In urma atacului, pomii se debiliteaza si se usuca. Partile atacate sunt acoperite cu

un praf negru. Femela depune aproximativ 2000 de oua in mai, apoi moare, corpul ei
formand un scut protector. Larvele migreaza de-a lungul nervurilor si sug seva pana in
septembrie, cand se reintorc pe ramuri. Pe ramuri naparlesc si se transforma in larve
secundare, care ierneaza in crapaturile scoartei arborilor, la baza mugurilor sau pe frunzele
cazute pe sol. Sunt protejate de un strat de ceara. Se deplaseaza pe tulpini si ramuri,
fixandu-se cu trompa de tesuturi. In luna mai apar adultii.

Paduchele negru al ciresulul (Myzus Ceresii)

Gazdele primare ale lui sunt puietii din pepiniere si plantatiile de cires si visin. In iulie,
formele aripate migreaza pe gazde secundare, unde continua sa se inmulteasca. Toamna
revin pe cires, unde depun oua de iarna pe scoarta ramurilor sau la baza mugurilor de
cires. Primavara devreme, colonizeaza masiv pe varfurile lastartlor. In urma atacului,
frunzele se ofilesc, se rasucesc si se usuca, iar lastarii se curbeaza.

Acarianul rosu al pomilor (Panonychus ulmi)

Produce atacuri si in plantatiilede meri, pruni, vita de vie. Determina perturbari in

diferentierea mugurilor si in proceseIe de fotosinteza si provoaca scaderea greutatii
fructelor. Larvele se hranesc cu seva mugurilor, a frunzelor, spalelor si petalelor. Are 5-6
generatii pe an. Ouale de iarna, in numar de 1500/cm2 de scoarta se dispun in 8-12 randuri
suprapuse pe partea inferioara a ramurilor, in crapaturi.

Cotarul verde (Operophtera brumata)

 La invazii, acest daunator produce defolieri, mai ales cand se asociaza cu larvele de
tortricide. Larvele se hranesc cu muguri la inceputul primaverii, iar apoi cu flori si frunze. De
obicei se ascund intre doua frunze. Toamna tarziu, femelele depun oua pe ramuri. Are o
singura generatie pe an.

Viespea ciresului (Caliroa timaxina)

Larvele rod epiderma superioara si partea inferioara, lasand intacte nervurile si

epiderma inferioara. Frunzele se brunifica, se usuca si cad. Este afectata formarea
mugurilor pentru anul viitor.

Musca cireselor (Rhangoletis ceresii)

Larvele patrund in fructe si se hranesc cu pulpa din jurul samburelui. lerneaza ca

pupa in sol. Adultii apar cu o luna inainte de coacerea cireselor. Femelele depun oua (100-
200 fiecare) sub cuticula cireselor sau a visinelor in parga, in apropierea pedunculului.

Cariul scoartel (Ruguloscholyhus rugulosus)

Daunatorii in stare adulta sapa galerii intre scoarta si lemn, in care depun ouale.
Aceste galerii sunt scurte, drepte si in sensul fibrelor de lemn. Larvele, in schimb, sapa
niste galerii adanci, cu multe incalcituri de directie si asezate sub forma razelor unui cerc.
La capatul galeriei ia nastere nimfa. Gandacii (carii) ies prin gauri rotunde, facute in scoarta.
Pomii atacati isi tulbura existenta si se usuca.

Sfredelitorul tulpinilor (Cossus Cossus)

Pomii atacati au spre baza trunchiului orificii circulare in-conjurate de rurnegus si un

lichid roscat cu un miros caracteristic. Din cauza galeriilor in trunchi si in ramuri pomii se
debilizeaza si, cu timpul, se rup la un vant puternic sau se usuca. Larvele sapa in prima
primavara galerii ascendente, obilice in lemn, secretand o substanta coroziva cu un miros
specific. lnalntea impuparii din primavara urmatoare, perforeaza coaja in modul amintit.