Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GENERALlTATI
Dupa cum s-a aratat deja, mana, fainarea şi putregaiul sunt trei dintre bolile cele
mai periculoase dar si foarte frecvente in culturile de vita de vie. Celelalte boli sunt fie
cvaziincurabile, fie sunt combatute de aceleasi substante recomandate pentru mana,
fainare si putregai.
Aşa cum este cunoscut de foarte mult timp, cuprul administrat de obicei sub
forma de saruri, este un dusman redutabil al manei atat la vita de vie dar si la multe alte
plante expuse acestui atac. Desigur, cercetarile indelungate au condus la brevetarea
multor tehnologii moderne de sinteza fapt ce a condus la aparitia pe piata a unei game
impresionante de fungicide si insecticide. o mare parte dintre acestea au fost omologate
pentru utilizare in Romania si activitatea de omologare continua. Trebuie retinut insa ca
sulfatul de cupru ramane inca cel mai ieftin fungicid cu efecte excelente in combaterea
manei. Ar fi o greseala sa afirmam ca intr-un an am scapat de sub control atacul de
mana, deoarece am administrat sulfat de cupru si nu Ridomil sau Sandofan sau Miikal
sau oricare alta substanta citata in tabelele de tratament. In aceasta situatie poate fi mai
degraba vorba de insuficienta numarului de tratamente, de nerespectarea calendarului
de aplicare, de neglijarea celorlalte masuri agrotehnice necesare etc.
Pantru combaterea fainarii, elementul chimic ce s-a impus de mult timp este
sulful. Administrat sub forma de praf sau sub forma de solutie cu "pulbere umectabila
este foarte eficient. Pentru combaterea fainarii au fost sintetizate o multime de
substante dintre care pana in 1996 au fost omologate pentru utilizare in Romania, un
numar de 36 fungicide. Toate acestea sunt expuse in tabelul de tratamente.
- dupa inflorire se mai aplica un tratament cand bobitele sunt in formare cu un amestec
ce contine si o substanta pentru combaterea putregaiului cenusiu, acesta fiind
considerat un tratament important.
Mozaicul nervurian
Se manifesta prin aparitia unor benzi de culoare verde deschis de-a lungul
nervurilor principale ale frunzelor. Este o viroza destul de raspandita dar efectele sale
negative sunt foarte reduse.
Marmorarea
Se caracterizeaza prin tendinta de pipemicire a lastarilor si decolorarea in verde
pal difuz in vecinatatea nervurilor secundare ale frunzelor. Nu produce pagube
inseminate.
Rasucirea frunzelor
Ingalbenirea aurie
Soiurile care opun o rezistenta ceva mai sporita la atacul cancerului bacterian
sunt: Muscat Otonel, Feteasca Regala, Coarna neagra, Chardonnay, Pinot gris,
Riesling, Zghihara, etc. Foarte .expuse sunt soiurile: Merlot, Muscat de Hamburg,
Afuzali, ltaliana, Cabemet Sauvignon, etc.
Momentele in care pot fi depistate mai usor simptomele bolilor virotice sunt
urmatoarele:
- simptomele de rasucire a frunzelor, ingalbenire aurie, apar mai clar in faza de coacere
a strugurilor, cand se accentueaza si simptomele bolii lemnului striat, cancerului
bacterian si altor boli virale;
Reamiritim inca o data ca virozele plantelor nu se pot trata, iar in cazuri de extindere
periculoasa se va trece fara intarziere la distrugerea vitelor bonave prin ardere.
Boala poate avea o evolutie lenta sau rapida in functie de factorii de mediu.
Manifestarile bolii pot fi observate pe lastari, ciorchini si pe boabe, dar adeseori si pe
butuci. Astfel, daca la punctul de insertie al lastarului cu coarda apar pete, negricioase
cu forme diferite sub care se percepe o degenerare a tesuturilor vii, poate fi vorba de
excorioza. In general boala se dezvolta numai la nodurile irferioare ale coardei
netrecand de nodul al 7 -lea. Atacul pe frunze se manifesta prin vestejirea acestora,
uscarea si caderea. La inceput pe frunze se formeaza pete ovale uscate, colorate pe
margini in galben, la soiurile albe si in rosu la cele rosii.
Fainarea (oidiumul)
Este poate cea mai periculoasa dintre bolile vitei de vie. Pe langa pierderile
inregistrate In anul atacului si care pot atinge 80% din recolta, plantele se pot debilita,
iar perioada de refacere poate dura cativa ani. Ciuperca ce poate provoca mana este
Plasmopara viticola, care ierneaza sub forma de spori depusi pe frunze uscate.
Primavera in conditii de temperatura si umiditate adecvate, acestia germineaza si,
urmand .un ciclu de dezvoltare destul de complicat, ajung sa dezvolte micelii pe
organele verzi ale plantei.
Aceasta boala pune ln pericol, mai ales strugurii in parga, in toamnele reci si
ploioase. In cazul atacului, pe frunze apar pete, la inceput de culoarea galben-pal, care
mai apoi devin roseate. Atat pe fata superioara cat si pe cea inferioara, in dreptul
petelor apare un putregai de culoare cenusie. Frunzele bolnave se rasucesc si cad,
Atunci cand ciuperca ataca lastarii, nodurile acestora se acopeia de mucegai cenusiu.
cel mai pagubitor ramane atacul boabelor de struguri, care poate surveni de la intrarea
lor in parga si pana in timpul culesului. Boabele atacate prezinta pe suprafata lor pete
de culoare galben-cenusiu, care se dezvolta si la suprafata si in profunzimea bobului.
Apoi suprafata boabelor este acoperita in Intregime de putregai cenusiu, care se
extindede la un bob la altul, putand cuprinde ciorchinele in intregime.
Sunt cunoscuti si sub denumirea de paianjeni, iar cei mai des intalniti .sunt:
paianjenul rosu comun, paianjenul galben si paianjenul rosu, Paianjenul ierneaza ca
femela adult sub solzii mugurilor dela baza coardelor si in crapaturile scoartei si
butucilor. Primavara patrund in muguri si apoi in frunzele din varful lastarilor. Se
inmultesc pana in toamna cand acarienii din generatiile II si III se retrag pentru iernare.
Intepaturile acestor daunatori produc atrofierea lastarilor, avortarea inflorescentelor,
stagnarea cresterii lastarilor. Frunzele atacate capata pete mari, ce au la inceput
culoarea cenusie apoi rosiatica. La vitele atacate pe dosul frunzelor se observa usor
atat adulti, cat si oule depuse.
Larvele din generatia I-a se hranesc cu bobocii florali, care in urma atacului se
usuca si cad. Larvele din generatia a II-a se hranesc cu bobitele verzi ale strugurilor,
iar.cele din generatia a III-a cu boabele in faza de coacere. Prin ranire, boabele se
innegresc si putrezesc. Daunatorul iemeaza sub forma de pupa in crapaturile scoartei,
iar odata cu incalzirea apar adultii care incep sa populeze planta. Ei depun oua pe
bobocii florali, pe frunze si pe boabele de strugure.
Are o singura generatie pe an, ierneaza ca larva in cocon matasos, sub scoarta
exfoliata a butucilor sau sub frunzele cazute pe sol. Primavara larvele migreaza pe vita,
hraninduse cu frunze, lastari florali sau cu boabe, infasurand cu fire matasoase
organele atacate. In luna mai-iunie se transforma in crisalide. La inceputul lunii iulie,
apar adultii cu zbomoctum. Fluturii femela depun oua in grupe de 1o-15 pe dosul
frunzelor. Larvele se hranesc pana toamna tarziu, cand se retrag la iemat.
Erbicidarea viilor
Fie ca este vorba de 10-15 vite nobile plantate undeva in apropierea casei, fie ca
este vorba de cateva hectare de vie, proprietarul va trebui sa se aprovizioneze inca din
iarna cu urmatoarele substante chimice de combatere:
-un fungicid de contact pentru combaterea manei (sulfat de cupru sau
Turdacupral sau Dithane sau altul dintre cele inscrise in lista completa).
- un fungicid sistemic sau pe baza mixta pentru combaterea manei
(Labilitte70WP, Ridomil etc.);
- un fungicid de contact pentru cormbaterea fainarii (sulf muiabil etc.). .
- un fungicid sistemic sau de baza mixta pentru combaterea fainarii (Tilt; Bavistan
etc.);
- un fungicid pentru combaterea putregaiului (Ronilan 50WP);
- un insecticid (ex. Fastac).si un acaricid (ex. Mitac).
Tratamentele se vor aplica conform indicatiilor din carte, alternand folosirea
substantelor de contact cu cele sistemice. Cand strugurii se apropie de intrarea in parga
se adauga obligatoriu si substanta pentru cornbaterea putregaiului, mai ales atunci
cand condltiile atmosferice sunt prielnice atacului.
In fiecare tratament cu fungicide se va utiliza si un insecticid, ales in functie de
speciile prezente in acel moment.
Calendarul aplicarii tratamentelor este, pe scurt, urmatorul: .
1. larna sau la inceputul primaverii, intr-o zi cu temperaturi pozitive si fara vant se
va aplica un tratament cu zearna bordeleza si un acaricid (Mitac) mai ales in situatia in
care in anul precedent s-au semnalat atacuri de excorioza, antracnoza, cancer
bacterian, paduchi testosi si lanosi, cotar. In situatii normale acest tratament nu se
impune.
2. Cand frunzele au marimea unei monede (Iastarii au lun-gimi In jur de 20 cm)
se aplica primul tratarnent de baza. In aceasta faza se recomanda fungicidele sistemice
impotiva manei si fainarii (de. ex. Ridomil + Tilt) si un insecticid sau acaricid daca
situatia din teren impune acest lucru. .
3. Inaite de inflorit se repeta tratamentul cu Ridomil, Tilt si Fastac. .
4. Dupa inflorire se aplica un tratament cu sulfat de cupru, var si sulf muiabil +
un insecticid. La 100 I apa se dizolva 1 kg piatra vanata, 2 kg var stins, 3-400 g sulf
muiabil si 8 ml Fastac. In continuare sunt indicate tratamente impotriva manei si fainarii,
precum si a daunatorllor, cam din doua in doua saptamani. Aceasta perioada poate fi
extinsa daca nu exista conditii favorabile atacurilor (situatie in care, pe total, numarul de
tratamente va fi mai redus) sau poate fi scurtata in cazul persistentei factorilor
favorizanti (umiditate si caldura). Se vor altema fungicidele de contact cu cele sistemice.
5.Tratamentul la intrarea strugurilor in parga trebuie aplicat neaparat. EI vizeaza
in primul rand putregaiul cenusiu si fainarea si, mai putin mana. Cum din momentul
intrarii in parga si pana la cules mai trece o luna sau chiar mai mult este posibil sa fie
nevoie de inca un tratament sau doua in special impotriva fainarii si putregaiului.
Strugurii sunt mnenintati in acest interval de mai multi daunatori fara a mai vorbi de
pasari. Se vor folosi insecticidele indicate fara a face abstractie de intervalul P.Z. ai
fiecaruia.