MAR

BoIi şi daunatorl

Rapan (Venturia inaegualis)

Este poate, boala cea rnai raspandita a marului, cauzata de agentul venturia
inaegualis. Ciuperca ataca rarnurile tinere, fructele, frunzele şi florile. Pe frunzele
atacate apar pete circulate cenusii. Cu timpul, aceste pete capata culoarea brun-
rnaslinie. Asernenea pete apar pe flori. Atacul asupra fructelor se rnanifesta prin aparitia
de pete brun-rnaslinii circulare şi cu un contur imprecis. In faza initiala, petele sunt
catifelate, dar ulterior devin crustoase in centru, cenusii invaluite de un halou lnchis la
culoare Aceste pete se unesc cu timpul, iar tesuturile acaparate crapa. Boala Iasa pete
pe frunze şi pe ramuri. Sub aceste pete tesutul se usuca, se desprinde si cade.
Fructele pot fi atacate incepand de la formare si pana la coacere. Cand fructele sunt
atacate timpuriu ele se dezvolta insuficient, se deforrneaza, iar tesuturile patate crapa
oferind portiţe de intrare altor boli şi daunatori. .

Fainarea marului (Podosphaera leucotricha)

Atacul se inregistreaza preponderent, primavara. Florile, frunzele, lastarii şi

fructele tinere, atacate, sunt invelite de o pasta albicioasa si apoi galbuie. Frunzele
tinere sunt ingrosate, ele se rup la atingere şi se rasucesc in forma de lingura. Aceste
frunze se usuca de timpuriu si cad. Unii din lastarii atacati iau o forma particulara de
carlig şi se usuca. Florile atacate nu mai pot produce fructe. Ele se brunifica şi se
usuca. Uneori boala se rnanifesta şi pe fructele tinere pe care apare o pasta fina,
albicioasa, sub care tesuturile se brunifica.

Monilioza semintoaselor (Monilinia fructigena)

Este o ciuperca care ataca ramurile cu frunze, florile şi fructele in diferite faze de
coacere.In tirnpul Infloritului, primavara, unele rarnuritinere incep sa se vestejeasca, iar
frunzele şi florile devin brune şi se usuca . Pescoarta ramurilor atacate si pe flori apar
mici pernite de mucegai cenusiu-galbui. Totusi, mai gasjm şi flori sanatoase neatacate,
situate priritre florile distruse, brune. Fructele foarte tinere se brunifica si putrezesc.in
intregime, acoperindu-se cu pernite de mucegai. Vara, pe fructele aproape coapte, apar
pete brune ce se adancesc şi cuprind pulpa in profunzime. Fructul. putrezit aproape de
tot cade usor. Caldura si umezeala determina aparitia in dreptul zonei putrezite a unor
pernite de putregai brun. Frigul si umezeala determina putrezirea, brunificarea si apoi
innegrirea fructelor. Seceta determina-mumificarea fructelor. Aparitia unei pete brune la
locul de prindere a coditei, sau in partea diametral opusa, este semnul unui putregai
al ,,inimii".
 Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora)

Este o boala cu aparitie relativ recenta in tara noastra. Gutuiul, parul si doar
unele soiuri de mar sunt afectate. Atacul se rnanifesta pe toate organele verzi ale
plantei sub forma de brunificari. In verile ploioase, pe ramuri şi trunchi apar scurgeri cu
continut bacterian.Iarna prezenta bolii este semnalata de aparitia crapaturilor in scoarta.
Cel mai pagubitor efect al bolii se produce asupra lastarilor tineri. Acestia se brunifica
se indoaie de varf şi se usuca. Pomii puternic afectati arata ca şi cum ar fi fost arsi.

Paduchele din San Jose (Guatraspidiotus pemiciosus)

Este o specie de daunator polifag: ataca peste 200 specii de plante (arbori,
arbusti, plante ierboase). Enurnerarn printre acestea marul parul, ciresul, visinul, vita de
vie, capsunii, fragii, etc. Sunt atacate tulpinile, ramurile, frunzele şi fructele. In jurul
locurilor de fixare (de unde sug seva) se forrneaza pete rosii, caracteristice. Pomii
atacati sufera in dezvoltare si, cu timpul, se usuca la vart. Fructele atacate sunt patate
şi deformate.

Gargarita bobocilor de mar (Anthonomus pomorum)

.Adultul ierneaza in crapaturile scoartei pomilor. Se hranesc suplimentar cu muguri pe

care-i perforeaza. Femelele depun in luna aprilie, cate 2-5 oua in butonii florali si astupa
acest loc cu o substanta cleioasa. Larva şe dezvolta In interiorul bobocului, hranindu-se
cu pistilul, staminele şi interiorul petalelor. Tot aici are loc şi inpuparea. In luna iulie,
adultul gaureşte bobocul, care, intre tirnp, s-a brunificat si s-a uscat. Dupa o scurta
perioada de hranire cu frunze, adultii intra in diapauza de vara care se continua cu
hibernarea.

Acarianul rosu al pomilor (Panonichus ulmi)

Nu ataca numai marul, ci şi ceilalti pomi fructiferi. Acest daunator impiedica

hranirea normala a fructelor cu substante nutritive, ceea ce va duce Ia scaderea
greutatii fructelor. Larvele paianjenului rosu se hranesc cu seva mugurllor, a frunzelor,
petalelor şi sepalelor. Ouăle de vara sunt depuse pe frunze, iar ouale de iarna pe partea
inferioara a ramurilor, in jurul ramificatiilor, precum si in crapaturi. La atacuri puternice
frunzele se usuca si cad, producandu-se o defoliere prematura a pomilo ceea ce
afecteaza si formarea mugurilor de rod pentru anul viitor.

Acarianul rosu al marului (Tetranichus viennensis)

.Atacul se caracterizeaza prin faptul ca frunzele atacate prezinta pete mici pe suprafata.
Aceste pete nu se unesc, iar culoarea lor este cenusie argintie, dand coroanei un colorit
metalic. Frunzele atacate se usuca si cad. lerneaza sub forma adulta, adapostit in solul
de la baza pornilor.
 Viermele merelor (Cydia pomonella)

Ataca frunzele de mar si mai putin pe cele de par, gutui, cais, piersic si nuc.
Fructele atacate prezinta gauri pline cu resturi de hrana şi materii fecale ale
daunatorului. Aceste fructe rarman pipernicite, sau se coc inainte de vreme si cad.
Ouale sunt depuse in nurnar de pana la 150, pe frunze.lastari sau pe fructe. Larvele
sapa o galerie in pulpa fructelor de-abia formate, spre miez. lerneaza la baza tulpinii, in
crapaturile scoartei sau in depozitele de fructe.

Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) .

Formeaza colonii masive atat pe partile aeriene ale pomilor (ramuri, lastari,
frunze), cat şi pe radacini. In urma intepaturilor şi sugerii sevei se formeaza nodozitati
cu aspect canceros, ceea ce duce la debilitarea pomilor sau Ia uscarea lor. Acest
daunator are 8-10 generatii pe an. Inmultirea are loc numai pe mar, desi paduchele mai
ataca si parul. Vara apar si forrnele aripate ale paduchelui lanos care raspandesc
infestarea. Spre toarnna, unii daunatori coboara In pamant, dand nastere la formele
radicicole. lerneaza ca larve la baza rnugurilor, in crapaturile scoartei si pe radacini.

Omizi defoliatoare

In acest grup de daunatori. se inscriu: omida paroasa a dudului, nalbarul

(fluturele alb) şi fluturele auriu.

Omida paroasa a dudului: ataca pe langa mar, par, dud şi alte specii cum sunt
ciresul, visinul, prunul,nucul si vita de vie. Ouale depuse pe partea inferioara a frunzelor
sunt acoperite cu perisori albi. Larvele se hranesc cu frunze şi işi forrneaza cuiburi mici
din 2-3 frunze, prinse intre ele cu fire de matase. Frunzele atacate se ingalbenesc,
devin apoi brune si se usuca. In ultima faza omizile rod frunzele in intregime, lasand
numai nervurile mai groase. Frunzele atacate sunt infasurate laolalta, cu fire de rnatase,
forrnandu-se cuiburi mari. Cand atacul acestui daunator este foarte puternic, toata
coroana pomului işi pierde frunzele. Omizile pot roade chiar si coaja fructelor.

Nalbarul, produce, de asemenea, pierderea frunzelor pomilor fructiferi. Larva

acestui daunator ierneaza in cuiburi, formate din frunze legate cu fire de rnatase si
agaţate de ramurile pomilor. Primavara, rod mugurii şi apoi frunzele pe fata inferioara a
frunzelor. .

Fluturele auriu are acelasi efect si anume caderea frunzelor. lerneaza in cuiburi
formate din frunze impletite cu fire de rnatase, care se gasesc mai ales in varful
ramurilor. Prirnavara rod mugurii si apoi frunzele. Ouale depuse pe partea inferioara a
frunzelor, sunt acoperite cu pete aurii, dand aspectul de pasta. '
 Viermele cojii fructelor (Adoxophyes orana).

Ataca numeroase specii de pomi fructiferi (mar, par, piersic, cais, prun) la care
rod frunzele şi coaja fructelor. Rosaturile produse de larve deschid cai de patrundere
pentru agentii patogeni şi in special pentru putregaiul brun.

Paduchele verde al marului (Aphis pomi)

EI ataca si parul. Acesti daunatori alcatuiesc colonii pe partea inferioara a

frunzelor, care se rasucesc, se ingalbenesc şi se usuca. Partile afectate de intepaturi
sunt acoperite de dejectiile dulci, la randul lor invadate de ciuperci ce provoaca innegriri
(fumagina). In plantatiile tinere şi pepiniere se lnregistreaza daune mari.

Viespea merelor (Hoplocamp testitudinea)

Depune oua in caliciul florii (cate unul intr-o floare). LarveIe rod galerii rotunde,
largi, uneori inconjurate de un cerc negru, in pulpa fructului, iar apoi distrug semintele.
Fructele atacate de viespe au cavitati rotunjite, iar in exterior par strangulate. Cad
inainte de vreme, fiind atacate si de rnonilioza. Larvele parasesc merele şi intra in sol,
unde ierneaza in cocon de matase. Are o singura generatie pe an.

Molii minatoare (minierul marmorat, linear, circular, sinuos)

Larvele moliilor patrund in interiorul mugurilor frunzelor si, in ultimul stadiu, rod
frunzele complet, formandu-si cuiburi care pot cuprinde toata coroana. Frunzele atacate
se inrosesc, se brunifica şi se usuca. In cuib apar coconii cornpacti, albi, uniti intre ei si
asezati perpendicular sub forma de pachete. Femelele depun oua in grupuri de 20-30
oua pe scoarta ramurilor tinere, pe care Ie acopera cu o substanta asemanatoare
lacului.