INFLUENTA FACTORILOR DE CLIMA ASUPRA DIFERENTIERII

MUGURILOR DE ROD

La infiintarea unei plantatii pomicole, mai mare sau mai mica, trebuie luati in calcul
factorii meteorologici de baza, de regula cei care ne folosesc din punct de vedere
statistico-matematic si care ne conduc la niste date utile si cu eficienta imediata in
practica pomicola.
Utilitatea acestor elemente de clima, conjugate cu cele de natura tehnologica actioneaza
concomitent asupra proceselor biologice din pom si implicit asupra recoltei, fapt ce
impune un studiu profund privind corelarea acestora, in scopul determinarii influentei
cantitative a productiei de fructe.
La amplasarea speciilor pomicole, pentru orice zona pedoclimatica in care dorim sa
realizam infiintarea unei livezi, trebuie sa tinem cont de valoarea temperaturilor minime
si maxime, frecventa ingheturilor, de expozitie si de valorile pluviometrice optime.
Accidentele climatice indiferent de natura lor, afecteaza ciclul biologic al pomilor si
productia de fructe sub diverse forme, de aceea inregistrarea permanenta a acestora
devine o obligatie. Din studiile facute in acest domeniu pana in prezent a rezultat ca
exista relatii intre elementele de clima, procesele de crestere – dezvoltare si productia de
fructe.
Urmarirea desfasurarii morfogenezei florale cu ajutorul elementelor meteorologice in
zone pomicole diferite, a permis sa se determine riscurile ce ar putea interveni la speciile
pomicole si nu numai, in perioada fenofazelor de vegetatie datorata acestor conditii de
mediu.
In acest sens s-a demonstrat ca temperatura are un rol predominant atat in
perioada premergatoare morfogenezei, cat si in perioada parcurgerii acestui proces de
dezvoltare a mugurilor.
Alaturi de factorul de temperatura, apa, elemente de nutritie, intensitatea luminii,
conditioneaza decisiv la diferentierea mugurilor de rod si la formarea organelor florale.
Ca element climatic principal, temperatura actioneaza asupra pomilor in tot cursul
anului, dar cea din preajma infloritului este hotaratoare pentru productia de fructe. S-a
demonstrat ca temperaturile scazute sau ridicate influenteaza negativ cresterea mugurilor
dupa iesirea din repaus. Iernile ”calduroase”, din zona temperata pot aduce daune grave
mugurilor speciei de pomi prin intarzierea primei fenofaze (dezmuguritul), deshidratarea
si caderea mugurilor, prelungirea perioadei de inflorit etc. De asemenea dezvoltarea
organelor florale este favorizata de temperaturile ridicate, pe cand temperaturile negative
care intervin dupa o perioada calduroasa provoaca pierderi insemnate de productie,
deoarece mugurii sunt sensibili la aceste temperaturi si se distrug din cauza presiunii
osmotice din tesuturile celulare.
In general la specia mar, diferentierea mugurilor de rod, are loc cu mult inainte,
din primavara si se coreleaza cu cresterea intensa a lastarilor. De regula lastarii si frunzele
se formeaza la temperaturi cuprinse intre 5-15 oC. Transformarea mugurilor vegetativi in
muguri de rod are loc, dupa unii autori la temperaturi mai mari si aceasta in functie de
soiul de mar luat in cultura.
 Alaturi de factorul climatic, temperatura si umiditatea influenteaza la fel de mult
procesul de diferentiere al mugurilor de rod numai in situatia unei saturatii optime cu apa
a celulelor din varfurile de crestere.
Pentru pomii tineri concentratia substantelor nutritive se acumuleaza mai mult in
varfurile de crestere in conditiile in care umezeala aerului prezinta valori scazute. Insa la
pomii aflati in plina productie, cu un frunzis bogat, in masura se evapore mari cantitati de
apa, deficitul de apa apare pregnant in perioada de vara cand tocmai are loc diferentierea
mugurilor de rod.
Asigurarea unui regim hidric optim in perioada de vegetatie, corelat cu o
agrotehnica corespunzatoare a solului, influenteaza in mod direct asupra procesului de
diferentiere a mugurilor de rod si comportarea acestora la temperaturile scazute din
timpul iernii.
Lumina actioneaza alaturi de umiditate, temperatura si elementele de nutritie
direct asupra procesului de fotosinteza la nivelul aparatului foliaceu, favorizand
diferentierea organelor generative si determinand numarul de flori in inflorescenta.

Mecanismul de formare a mugurilor de rod

Dezvoltarea mugurilor de rod este un proces complex si parcurge obligatoriu doua etape
care necesita conditii diferite de nutritie a celulelor din tesutul meristematic si se
regaseste in inductia florala si diferentierea morfologica.
Prima etapa – inductia florala este de durata relativ scurta si consta in schimbarea
directiei de evolutie a mugurilor vegetativi in forma incipienta spre muguri de rod.
A doua etapa – are loc diferentierea morfologica, se prelungeste pe parcursul a
mai multor luni, cand au loc transformari morfologice ale florilor (formandu-se
primordiile florale). Aceasta etapa este dependenta de prima, care daca nu are loc,
mugurii de rod nu se mai formeaza si in final este compromisa productia pentru anul care
urmeaza.
La majoritatea speciilor pomicole procesul de formare a mugurilor de rod are loc
la sfarsitul cresterii intense a lastarilor si se suprapune cu fenofaza in care frunzele de
langa muguri sunt la maturitate. Insa la unele specii pomicole formarea mugurilor de rod
incepe imediat dupa recoltarea fructelor.
In zona temperata diferentierea morfologica la majoritatea speciilor pomicole este
terminata inainte de sosirea iernii iar celulele sexuale (anteza) se formeaza in primavara
urmatoare. Ritmul de diferentiere morfologica a mugurilor de rod poate fi influentata de
factori interni sau externi. Temperatura scazuta insotita de excesul de umiditate
incetineste sau opreste acest proces. In ceea ce priveste conditiile interne, acestea sunt
legate de incarcatura de substante din pomi.
Studii recente arata ca factorii agrotehnici influenteaza in mod pozitiv inductia
florala la speciile semintoase. In acest sens au fost enumerate lucrarile de rarit chimic si
manual, daca acestea se efectueaza cand fructele au diametru cuprins intre 10-14 mm, in
functie de soi.
In aceasta etapa se regleaza echilibrul hormonal si incepe initierea florala, etapa
cand administrarea ingrasamintelor complexe (NPK) in doze optime favorizeaza
formarea mugurilor de rod.
Aplicarea taierilor severe in perioada de repaus vegetativ a pomilor cu potential
mare de crestere, poate inhiba initierea florala prin aparitia cresterilor viguroase care
provoaca umbrirea coroanei si reducerea fotosintezei. De asemenea factorii limitativi ai
fotosintezei mai pot fi: atacul de boli si daunatori, grindina, tratamentele gresite – factori
ce influenteaza negativ formarea mugurilor de rod.
Cercetarile si practica de productie arata ca atunci cand toti factorii sunt
independenti (productia de fructe, ingrasamintele, taierile, starea de sanatate a frunzisului,
regimul hidric al solului) si pomii produc constant, ei se afla intr-o stare de echilibru
fiziologic, formeaza muguri de rod in fiecare an, da recolte in fiecare toamna si formeaza
ramuri noi care devin fertile in anii urmatori.

Alternanta de rodire – masuri de contracarare

Intreaga gama de masuri agrotehnice aplicate in livezi au drept scop realizarea unor
productii constante de fructe an de an. Cu toate aceste masuri de ingrijire la unele specii
ca marul, parul, prunul etc. ridica probleme deosebite privind alternanta de rodire. Astfel
valoarea productiei de fructe obtinuta dintr-un an este strans legata de productia din anul
care a trecut. O productie de fructe exagerat de mare, conduce la o diferentiere a
mugurilor de rod sau tinde spre o valoare mica, ceea ce inseamna ca productia anului
urmator va fi sub valoarea optima. In anul cu productie mica sunt conditii de formare a
mugurilor de rod in mod exagerat, urmand pentru anul urmator o productie excesiva,
astfel plantatia pomicola intra in alternanta de rodire.
Pentru contracararea acestui fenomen de alternanta de rodire este necesar ca
incarcatura de rod a pomilor sa fie normata.
Formarea incarcaturii de rod are drept scop realizarea raportului optim intre
numarul de muguri de rod si cei vegetativi, intre incarcatura de fructe si suprafata
foliacee necesara procesului de fotosinteza pentru desfasurarea in conditii optime a
proceselor de crestere si fructificare a pomilor.
Incarcatura de rod trebuie normata judicios, incat fructele ramase sa aiba asigurate
prin intermediul aparatului foliaceu o nutritie normala, fara a se neglija capacitatea
diferita de a lega fructe in conditii optime de mediu si agrotehnica adecvata pe specii si
soiuri, si caderea fiziologica manifestata de acestea. De mentionat ca alternanta de rodire
este cu atat mai puternica cu cat fertilitatea soiului este mai mare. Pentru soiurile cu
rodire normala raportul intre mugurii de rod fata de cei vegetativi este de circa 50 la 100.
Oportunitatea taierilor de rodire nu poate fi pusa la indoiala, desi acestea in
perioada de tinerete intarzie intrarea pomilor pe rod, iar mai tarziu contribuie la crearea
unui echilibru si pastrarea unui anumit nivel a numarului de muguri floriferi.
Alternanta de rodire se poate intalni pregnant la pomii fara taieri, sau cu taieri
severe.
La aplicarea masurilor de contracarare a alternantei de rodire se va tine cont
intotdeauna de recomandarile facute, in asa fel incat normarea productiei sa se faca pe
specii si soiuri dupa o fundamentare strict stiintifica.