1.

1 Forma de coroană – factor important al structurii plantaţiei

Punctul de iniţiere în evoluarea formelor de conducere şi tăiere a pomilor de

măr cu talie mică către încadrarea în sistemul superintensiv de cultură se consideră
coroanele artificiale clasice relativ simple – cordonul vertical, palmeta regulată cu
braţe oblice, piramida clasică joasă. Aceste forme permit utilizarea spaţiului redus
atât pentru producţia de fructe, cât şi în scopuri ornamentale. Caracteristicile
principale ale acestora sunt: scheletul raţional limitat, bine dezvoltat, palisat pe
suporturi artificiale individuale sau spalier din 4-6 sârme; formarea pe ramurile de
schelet numai a ramificărilor roditoare compacte cu lungimea până la 20-25 cm
prin tăierea riguroasă a ramurilor anuale la 3-4 muguri şi „ciupirea” vârfului
nelignificat a lăstarilor la 4-5 frunze, repetată de 3-4 ori în perioada de vegetaţie, în
scopul frânării creşterii, favorizării ramificării şi diferenţierii mugurilor florali. Dar
proiectarea şi obţinerea unor astfel de caracteristici ale pomilor posedă anumite
avantaje şi dezavantaje [16,43,83,103,141,148].
Avantaje: obţinerea pomilor de talie mică, crearea unui schelet limitat în
favoarea ramurilor de rod, mărirea desimii pomilor la unitatea de suprafaţă,
obţinerea recoltelor înalte de fructe calitative.
Dezavantaje: se creează o forma strict geometrică a coroanei, sunt necesare
suporturi artificiale costisitoare, se efectuează volum foarte mare de manoperă la
tăierile de formare, întreţinere şi fructificare [16,43,83,103,141,148].
Diminuarea dezavantajelor şi favorizarea avantajelor sunt obiectivele
principale ale perfecţionării consecutive a coroanelor artificiale clasice, în
conformitate cu progresul tehnico-ştiinţific în domeniu şi încadrarea lor în sistemul
superintensiv de cultură mare.
În procesul de evoluare a formării şi întreţinerii coroanelor artificiale clasice
către cele pretabile pentru sistemul superintensiv de producţie mare pot fi marcate
următoarele etape principale: coroane artificiale clasice simple, coroane artificiale
modificate, coroane semiartificiale, coroane naturale ameliorate cu volum mic.
Coroane artificiale clasice cu cordonul preponderent vertical şi palmeta
regulată oblică, având dezavantaje esenţiale, pot fi folosite numai în grădinile
familiale şi de pe lângă case în formă de garduri fructifere şi alei. Pentru utilizarea
în pomicultura de producţie mare aceste forme de conducere a pomilor au fost
modificate esenţial.
Coroanele artificiale modificate se caracterizează prin înclinarea sau
arcuirea forţată a ramurilor semischelet, iar în unele cazuri şi a celor de schelet, în
scopul reglării raţionale a raportului dintre creştere şi fructificare.
La etapa iniţială modificările s-au soldat cu crearea şi încercarea în producţie
a coroanelor cu poziţia oblică a scheletului – Bouche-Tomas, drapel Marchand,
Delbard etc. şi cu scheletul arcuit – Lepage, Ruzină, palmetă cu braţe arcuite etc.,
iar la cele rotunjite – a cordoanelor cu semischelet orizontalizat s-au arcuit forţat
[16,19,40,72,95,103,147].
În Republica Moldova aceste forme de conducere a pomilor au fost
experimentate în anii 60 ai secolului XIX în întreprinderile agricole din localităţile
Sadovoe (r-l Glodeni), r-l Criuleni, Puhăceni (r-l Anenii-Noi). Dar datorită
scheletului relativ complicat şi volumului considerabil de manoperă la
orizontalizarea şi arcuirea ramurilor nu s-au extins în sistemul superintnsiv cu
producţie mare [30].
Dezavantajele indicate se referă în mare măsură şi la coroanele de tip Solen şi
Tesa cu scheletul orizontalizat, descrise în literatură [16,17,19,20,154,178].
La etapa următoare au fost elaborate şi propuse pentru utilizarea în
pomicultura cu producţie mare forme de conducere a pomilor cu schelet mai
aproape de habitusul natural şi mai bine echilibrat - ax vertical înserat cu şarpante
oblice. La formarea şi întreţinerea semischeletului roditor dinamic, înserat relativ
uniform pe ax şi şarpante, predomină orizontalizarea şi arcuirea forţată a ramurilor
şi lăstarilor, care necesită volum considerabil de manoperă cu productivitatea
scăzută. Din aceste forme de conducere a pomilor, altoiţi pe M9, s-au evidenţiat şi
s-au propus pentru utilizare în sistemul superintensiv de cultură mare preponderent
cele aplatizate de tipul palmeta etajată cu braţele oblice (italiană), neetajată şi
mixtă [70,96,132,149,184], iar din cele rotunjite – fus-tufă ameliorat [40,147].
 În Republica Moldova pentru sistemul superintensiv de cultură a mărului s-au
utilizat pomi altoiţi pe M9, plantaţi la distanţe 3x2 m, conduşi preponderent în
formă de palmetă etajată cu braţe oblice (italiană), sau mixtă. Pomii conduşi în
aceste forme au ax central bine dezvoltat. Pe ax sunt amplasate şarpante grupate
câte două în trei etaje distanţate la circa 50 cm, sau primele două în etaj, iar
următoarele solitar. Şarpantele sunt orientate pe direcţia rândului. Unghiul de
înclinare a şarpantelor faţă de verticală 45-55 0, creat de regulă, forţat şi fixat la
spalier. Pe ax şi şarpante se amplasează ramuri semischelete de rod orientate către
orizontală, inclusiv forţat şi renovate cu ciclu de 3-4 ani [19,57,62,123].
Pe sectoare nu prea mari pomii altoiţi pe M9, sunt conduşi în formă de fus-
tufă ameliorat care a provenit de la perfecţionarea fusului-tufă cu ramuri orizontale
prin tăieri de transfer la ramificări oblice laterale a celor de la baza coroanei în
scopul îmbunătăţirii condiţiilor de mecanizare a lucrărilor. Pe şarpantele de la baza
coroanei şi mai sus pe ax se formează semischelet de rod, orientat către orizontală
prin înclinare forţată şi parţial prin tăieri de transfer la ramificări laterale
[60,62,106,108,123].
Către anii 1970-1977 s-au evidenţiat dezavantaje considerabile ale acestor
forme de conducere a pomilor în sistemul superintensiv: dimensiuni relativ mari
ale coroanelor, distanţe mari între pomi pe rând de circa 2 m, care limitează
mărirea densităţii pomilor şi respectiv, sporirea productivităţii plantaţiei; volum
mare de manoperă la orizontalizarea şi arcuirea forţată a ramurilor semischelet şi a
lăstarilor. Aceste dezavantaje au demonstrat inoportunitatea formelor indicate de
conducere a pomilor în sistemul superintensiv de producţie mare. Ca urmare s-au
impus investigaţii de trecere la forme de conducere mai apropiate de habitusul
natural cu dimensiuni mai mici, volum de manoperă redus, pretabile pentru
sistemul superintensiv de cultură în proporţii mari [91,118,126,140].
Cercetările ştiinţifice şi practica avansată afirmă că în prezent unele din cele
mai eficiente forme de conducere a pomilor de măr de talie mică preponderent cu
tipul standard de fructificare (Golden Delicious etc.) în sistemul superintensiv de
cultură mare s-au evidenţiat cele de tipul fus cu creştere liberă pentru soiurile cu
pomi de vigoare supramedie şi fus zvelt ameliorat – pentru soiurile cu pomi de
vigoare medie şi submedie [1,17,20,28,32,35,39,42,69,171].
Pomii conduşi după acest sistem au un trunchi de circa 50-55 cm, ax vertical
bine dezvoltat, slab zigzagat pentru a favoriza ramificarea şi garnisirea uniformă cu
semischelet dinamic înalt productiv. La baza coroanei se formează 3-4 şarpante cu
lungimea de circa 40-50 cm şi unghi de înclinare faţă de verticală 55-60º pentru a
favoriza creşterea moderată şi a realiza principiul bazitonic de structurare a
coroanei. Pe şarpante şi mai sus pe ax sunt amplasate uniform pe spirală la
intervale de circa 20 cm ramurile semischelet dinamic de rod cu poziţie aproape de
orizontală [16,20,33,160]. Stimularea orientării lăstarilor către poziţia orizontală,
se efectuează prin suprimarea celor concurenţi şi hulpavi orientaţi spre verticală,
când acestea ating lungimea de circa 14-20 cm. Ramurile semischelet care tind
spre verticală se orizontalizează prin tăieri de transfer la ramificări laterale cu
poziţia necesară. După intrarea pomilor pe rod economic ramurile semischelet se
renovează, prin tăieri la lemn de 3-4 ani cu transfer la o ramificare, orientată către
orizontală, sau la o formaţiune de rod, iar în lipsa acestora la cep cu muguri
dorminzi. Lungimea cepului descreşte de la 8-10 cm în partea inferioară până la 4-
5 cm în partea superioară a coroanei pentru a echilibra vigoarea de creştere în
cadrul structurii bazitonice. Dimensiunile coroanei prin tăieri limitative se menţin
în următorii parametri: înălţimea de 2,5-3 m, diametrul la bază de la 1,5 m pentru
fusul zvelt până la 2 m pentru fusul obişnuit cu descreştere către partea superioară
până la 0,8-1 m [17,18,19,42,58,69].
Gabaritele indicate, în ansamblu cu particularităţile bioconstructive ale
coroanelor, se încadrează în parametrii structurii geometrice şi morfologice a
plantaţiei, consideraţi actualmente optimal productivi, în livezile superintensive de
măr cu producţie mare, inclusiv şi în Republica Moldova. Aceşti parametri permit
formarea coronamentului continuu, relativ uniform, în direcţia rândurilor, cu
valorificarea suprafeţei plantaţiei sub proiecţia coroanelor de 50-60%, volumul
productiv al coroanelor – 9-11 mii m³/ha şi potenţial de productivitate – 40-50 t/ha
de fructe calitative [1,10,19,20,66,69,140].
 Coroanele colonare de tip pillar, sau ax structurat, superfus etc. cu diametrul
în jurul la 1m în sistemul superintensiv de producţie mare n-au manifestat
proprietăţi marcante faţă de fusul zvelt şi cel obişnuit cu creştere liberă
[16,17,102,114,124,171,172,182], inclusiv şi în Republica Moldova [67,111,140].
Dezavantajele acestor forme de coroană în sistemul superintensiv de
producţie mare constau în: diminuarea valorificării suprafeţei plantaţiei sub
proiecţia coroanelor sub 50%; micşorarea volumului productiv al coronamentului
sub 7-8 mii m³/ha şi respectiv al potenţialului productivităţii plantaţiei datorită
spaţiului liber relativ mare – 1,8-2 m dintre coronamentul rândurilor necesar pentru
mecanizarea procedeelor tehnologice cu agregatele existente în prezent; impunerea
de a efectua tăieri relativ severe în zona superioară a coroanei, pentru a evita
creşterea abundentă în această zonă şi a menţine echilibrul raţional dintre creştere
şi fructificare în coroanele cu structură bazitonică dereglată [1,19].
Conducerea pomilor în forme de tip tatura trelis, Ypsilon aplatizat
perpendicular direcţiilor rândurilor şi altor sisteme cu coronamentul rândurilor
amplasat în două planuri oblice posedă priorităţi semnificative faţă de cele cu
coronament amplasat într-un plan vertical pe direcţia rândului. Priorităţile
principale constau în sporirea valorificării suprafeţei plantaţiei sub proiecţia
coroanelor până la 68-70%, a volumului productiv al coronamentului până la 25-26
mii m³/ha şi a potenţialului productivităţii cu circa 50-70% [1,18,19,58,179]. În
acelaşi timp, datorită necesităţii suporturilor artificiale (spalier) în două planuri
oblice şi incomodităţii la mecanizarea procedeelor tehnologice cu agregatele
existente în prezent, aceste forme de conducere a pomilor încă nu se practică pe
larg în sistemul superintensiv de cultură a mărului cu producţie mare.
Coroane naturale ameliorate cu volum mic. Bioconstructiv aceste coroane
sunt aproape de habitusul natural al soiului respectiv, dar cu structura ameliorată în
conformitate cu principiile şi normativele generale de formare, ceea ce contribuie
la urgentarea intrării pomilor pe rod economic [19,39,69,127,137].
 Dintre formele de conducere a pomilor de măr în sistemul superintensiv de
cultură mare este recomandată şi se aplică piramida mixta cu volum mic. De
perspectivă se consideră tufa ameliorată [13,19,20] şi cordonul natural [1,64,69].
Piramida mixtă cu volum mic se foloseşte pentru soiurile de tip spur cu tipul
I de fructificare: Starkrimson, Goldspur, Wellspur Delicious, Wagener Premiat etc.,
altoite pe portaltoi de vigoare medie (MM106, M4). Pentru aceste soiuri sunt
caracteristice: coroana compactă bazitonic moderat pronunţată; număr redus de
ramificaţii; formaţiuni de rod scurte-ţepuşe, pinteni, burse şi vetre de rod foarte
apropiate între ele [22,92,145].
Piramida mixtă cu volum mic are trunchi înalt de circa 50 cm şi ax central
moderat dezvoltat. În partea inferioară a axului sunt amplasate 3-4 şarpante cu
intervale de 8-12 cm. Mai sus, pe ax, se înserează încă 4-5 şarpante solitare la
distanţe dintre ele de 15-20 cm. Pe ax şi pe şarpante se formează ramuri scurte de
garnisire şi formaţiuni de rod. După intrarea pomilor pe rod economic renovarea
formaţiunilor de rod epuizate se efectuează prin scurtarea ramurilor de schelet la
lemn de 4-5 ani. Înălţimea pomilor, de circa 2,5 m, se menţine prin tăieri de
reducere [19,20,28,69,78].
Tufa ameliorată se propune pentru soiurile cu tip standard de fructificare
(III) – Golden Delicious, Idared etc., altoite pe portaltoi de vigoare mică (M9,
M26) şi soiuri de tip spur pe portaltoi de vigoare medie (MM106, M4) [13,19,20].
Pomii conduşi în această formă au ax scurt, de circa 25-30 cm, pe care
aproape de la suprafaţa solului sunt amplasate 4-6 şarpante cu unghi larg de
inserţie, dar orientate aproape de verticală. Pe şarpante uniform se distribuie
ramurile de garnisire (semischelet), orientate către orizontală, inclusiv prin tăieri de
transfer la ramuri laterale. Menţinerea echilibrului dintre creştere şi fructificare se
efectuează prin tăieri de renovare la lemn de 3-4 ani după aceleaşi principii ca şi la
fus zvelt ameliorat.
La distanţele de plantare 2,5x1m (4 000 pomi/ha), înălţimea pomilor de circa
1,8 m şi diametrul coroanei 1,6 m, valorificarea suprafeţei plantaţiei sub proiecţia
coroanelor atinge 70-73%, iar volumul productiv al coroanelor 15-16 mii m³/ha.
Producţia de fructe este de circa 1,5 ori mai mare faţă de plantaţia cu pomii
conduşi în formă de fus zvelt ameliorat, plantaţi la distanţe 4x1,5 m (1 666 pomi
ha).
Conducerea pomilor în formă de tufă ameliorată poate fi utilizată cu succes
în livezile superintensive de măr cu distanţe reduse dintre rânduri şi cu posibilitatea
folosirii tehnicii cu gabarit mic [13,19,20,21].
Cordon natural se propune pentru soiurile columnare de tip Wijcic, altoite
pe portaltoi de vigoare medie (MM106). Pomii reprezintă un ax vertical bine
dezvoltat pe care la 20-25 cm deasupra solului sunt înserate compact formaţiuni de
rod scurte-pinteni, ţepuşe, burse de rod [89,128]. Poate fi folosită cu succes în
plantaţiile superintensive de măr cu amplasarea pomilor în benzi, din 3-4 rânduri.
Distanţele dintre pomi în bandă circa 0,5 m, iar între benzi din 3-4 rânduri – 1 m
(9-9,6 mii pomi/ha), recolta fiind până la 60-80 t/ha. Pentru înfiinţarea livezii sunt
necesare soiuri de performanţă, iar pentru îngrijire – tehnică de gabarit foarte mic
sau de tip portal [1,88].

1.3. Metode de formare a coroanei de tip fus zvelt

Obiectivele principale ale formării coroanei de tip fus zvelt constau în

minimalizarea raţională a gradului intervenţiilor, inclusiv a tăierilor de formare, în
scopul urgentării intrării pomilor pe rod economic şi diminuarea volumului de
manoperă în procesul de formare până la minimul necesar, acceptabil pentru
producţia mare.
Metodele de realizare a acestor obiective diferă atât în funcţie de
particularităţile creşterii soiurilor, cât şi de procedeele tehnice aplicate.
În linii generale metodele de formare a coroanei de tip fus zvelt pot fi clasate
în trei grupe: preponderent prin tăieri de formare; cu minimizarea raţională al
gradului tăierilor de formare; cu creştere naturală a pomilor în primii 2-3 ani,
urmată de tăieri de formare.
Fus zvelt ameliorat. Structura acestui tip de coroană se efectuează
preponderent prin tăieri de formare: scurtarea ramurii de prelungire a axului până
la circa 50 cm, urmată de un transfer la un lăstar sau ramură subterminală de tip
concurent, pentru a favoriza ramificarea şi dezvoltarea ramurilor semischelet cu
unghi larg de inserţie; scurtarea de echilibrare la circa 50 cm a ramurilor schelet de
la baza coroanei şi transferul lor la un lăstar sau ramură laterală orientată către
orizontală; scurtarea ramurilor semischelet, care tind spre verticală, cu transfer la
un lăstar sau o ramură laterală orizontală; suprimarea lăstarilor sau ramurilor de tip
concurent sau hulpavi cu creştere spre verticală; rărirea lăstarilor şi ramurilor în
zonele supraîndesite; renovarea ramurilor semischelet (de rod) cu ciclul de 3-4 ani
în funcţie de soi şi încărcătura cu mugurii florali; tăieri de reducţie prin transfer la
ramuri cu poziţia necesară pentru menţinerea coroanei în parametrii stabiliţi
[19,20,42,64,67,73,91,97,99,140,182]. Avantaje: reducerea la minimul necesar a
manoperei, în special la palisarea lăstarilor şi ramurilor; garnisirea uniformă a
axului şi ramurilor schelet de la baza coroanei cu ramuri semischelet bine
dezvoltate, orientate către orizontală şi menţinerea lor în vârsta productivă de 3-4
ani; structura bazitonică echilibrată a coroanei. Dezavantaje: tăierea de formare
relativ severă, care moderează intrarea pomilor pe rod economic.
Fus zvelt de tip „Knip-baum” (olandez). Acest tip este structurat cu
minimizarea tăierilor de formare. În livadă se plantează pomi de doi ani, obţinuţi
prin altoirea la masă, cu coroana formată în câmpul doi al pepinierii şi înălţimea
trunchiului de circa 70 cm. Baza coroanei este formată din 6-8 ramuri anuale,
crescute din lăstari anticipaţi cu unghiuri mari de inserţie. La vârful ramurilor sunt
diferenţiaţi muguri florali. Obţinerea lăstarilor anticipaţi se favorizează prin
ruperea frunzuliţelor apicale ale lăstarului de prelungire a axului, când acesta
atinge lungimea de 15-20 cm, fiind repetată de 4 ori, cu interval de 5-7 zile
[37,173,174,175].
După plantarea în livadă pomii nu se supun tăierii, iar în următorii doi ani se
efectuează numai tăieri fitosanitare. Pe ax, nefiind scurtat, datorită polarităţii şi
dominanţei apicale, din mugurii subterminali apropiaţi se formează un etaj din
câteva ramificări cu unghiuri mari de inserţie. Pe ax, sub etaj, cu dezvoltare în
descendenţă, se formează ramificări scurte şi formaţiuni de rod, iar în partea
inferioară a axului puternic rămân muguri dorminzi [151,167].
În primul an după plantare în livadă pomii sunt dispuşi către fructificare –
formează câteva mere la vârful ramurilor de la baza coroanei. Acestea, sub
greutatea fructelor, se arcuesc puternic, şi în anul următor fructifică slab şi se
degarnisesc parţial. Se formează fructe şi în partea superioară a ramurii de
prelungire a axului, care, fiind palisată de tutor (bambus) nu se arcuieşte, iar
lăstarii dispuşi mai jos de fructe se dezvoltă slab [46,173].
După intrarea pomilor pe rod economic, începând cu anii 3-4 de la plantare,
ramurile semischelet, care au fructificat, se renovează prin tăieri la lemn de 3-4 ani,
de regulă, la cep cu muguri dorminzi. Tăierilor de renovare se supun în primul rând
ramurile de la baza coroanei, iar ulterior, celelalte succesiv.
La necesitate se fac tăieri pentru menţinerea coroanei în dimensiunile fusului
zvelt [159,166,167].
Avantaje: intervenţii reduse în primii ani de formare a coroanei; intrarea
pretimpurie a pomilor pe rod – în anii 1-2 de la plantare.
Dezavantaje: etajarea excesivă a ramurilor semischelet însoţită de reducerea
esenţială a diametrului trunchiului după fiecare etaj; distribuirea şi creşterea
neuniformă a ramurilor semischelet pe ax, adesea cu zone degarnisite între etaje;
regenerarea slabă a ramurilor de la baza coroanei scurtate la cep, datorită
polarităţii şi intensificării creşterii în partea superioară; dereglarea structurii
bazitonice a coroanei, pentru restabilirea căreia, în partea superioară, sunt necesare
tăieri relativ severe eşalonate care micşorează semnificativ recolta de fructe în anii
3-4 după plantare; necesitatea suportului pentru fiecare pom.
Dezavantajele indicate sunt mai pronunţate la soiurile cu gradul mediu şi
submediu de ramificare şi tendinţe către acrotonie (Golden Delicious etc.).
Perfecţionarea sistemului „Knip-baum” de conducere a pomilor poate fi
realizată în baza favorizării avantajelor prin: structura bazitonică a coroanei cu
ramuri semischelet scurte în partea inferioară (50 cm) şi unghi larg (60-65°) de
înclinare; evitarea etajării excesive; uniformitatea distribuirii şi creşterii moderate a
ramurilor semischelet pe ax şi subşarpantele de la bază.
Fus zvelt cu creştere liberă a pomilor până la intrarea pe rod economic se
recomandă pentru soiurile de măr cu tipul standard de fructificare (Golden
Delicious etc.). Pomii în formă de vergi, după plantarea în livadă, se scurtează la
înălţimea circa de 80 cm de la sol. Apoi, până la intrarea pomilor pe rod economic,
se efectuează numai tăieri fitosanitare. La necesitate, în primăvara anului doi,
ramura de prelungire a axului se transferă la o ramificare subterminală de tip
concurent.
În primăvara anului 3-4 de la plantare, în funcţie de vigoarea de creştere a
pomilor, încep tăierile de încadrare în forma coroanei de tip fus zvelt. Ele constau
în transferul ramurilor schelet prin lemn de 2-3 ani la o ramificare laterală,
orientată către orizontală, încadrându-le în diametrul fusului zvelt bazitonic,
suprimarea ramurilor viguroase din interiorul coroanei şi renovarea unor ramuri
epuizate în urma rodirii [159,166].
După anii 5-6 de la plantare în livadă se trece la tăierea de producţie, axată,
în principal, pe renovarea ramurilor semischelet cu ciclul de 3-4 ani, suprimarea
ramurilor verticale care cresc în interiorul coroanei, tăieri de reducţie pentru
menţinerea structurii bazitonice a coroanei şi a parametrilor proiectaţi pentru fusul
zvelt [15,67,111,127].
Avantaje: intrarea prea timpurie a pomilor pe rod economic datorită
excluderii tăierilor de formare în primii ani după plantare; reducerea volumului de
manoperă în această perioadă.
Dezavantaje: tăieri relativ severe, inclusiv la lemn de 2-3 ani, de încadrare în
forma de fus zvelt în anii 3-4 de la plantare în livadă; majorarea volumului de
manoperă în această perioadă; reducerea considerabilă a următoarelor două recolte
de fructe în comparaţie cu adaosul de la primele recolte.
Există recomandări despre excluderea şi scurtarea pomilor după plantarea în
livadă [151,159,177]. În acest caz, datorită polarităţii şi dominanţei apicale, baza
coroanei se formează din câteva ramificări subterminale cu unghiuri largi de
inserţie.
Având în vedere că la plantare locul altoirii se ridică cu 10-15 cm deasupra
solului, iar lungimea altoiului la pomii standard este de circa 120 cm, înălţimea
trunchiului se ridică la 90-100 cm. Prin aceasta se reduce cu circa 0,5-0,6 m³
volumul productiv de la baza coroanei care, de regulă, nu poate fi compensat
eficient cu mărirea excesivă a înălţimii pomilor.
Astfel la dezavantajele indicate mai sus se adaugă şi consecinţele negative
ale înălţimii exagerate a trunchiului.
Dezavantajele metodei formării întârziate a coroanei de tip fus zvelt (anii 2-3
de la plantare) s-au manifestat şi în livezile superintensive din Republica Moldova
(SA „Alfa-Nistru” r. Soroca şi al.) care au şi cauzat renunţarea la ea.
În baza analizei bibliografiei la temă pot fi formulate următoarele concluzii:
 Obiectivul principal al conducerii pomilor de măr în livada superintensivă
constă în intrarea pomilor pe rod economic (anul 2) şi sporirea rapidă a
recoltei de fructe până la perioada de plină fructificare;
 Realizarea acestui obiectiv pe parcursul evoluării formelor de conducere a
pomilor s-a efectuat prin diminuarea raţională a intervenţiilor, inclusiv a
tăierilor de formare, cu tendinţe de apropiere spre habitusul natural al
coroanei biotipului respectiv;
 Actualmente în plantaţiile superintensive de măr cu producere mare din
ţările europene, cea mai răspândită este conducerea pomilor în formă de tip
fus zvelt;
 Metodele de formare a coroanei de tip fus zvelt diferă în funcţie de
particularităţile creşterii şi fructificării soiurilor, factorii, tehnologici şi
economici;
 În prezent, în livezile superintensive de măr din Republica Moldova cea mai
răspândită este conducerea pomilor în formă de fus zvelt ameliorat structurat
bazitonic, preponderent prin tăieri de formare;
 La etapa de încercare în producţie se află fusul zvelt olandez de tip „Knip-
baum”, format prin stimularea emiterii lăstarilor anticipaţi şi tăieri
minimalizate de corecţie cu dezechilibrarea structurii bazitonice şi fusul
zvelt întârziat cu excluderea tăierilor de formare în primii 2-3 ani după
plantare în livadă şi tăieri relativ severe de încadrare în forma coroanei de tip
fus zvelt;
 Fiecare dintre metodele de formare a coroanei de tip fus zvelt îşi are
avantajele şi dezavantajele sale specifice;
 Scopul cercetărilor la tema în cauză constă în integrarea favorabilă a
avantajelor şi diminuarea dezavantajelor metodelor de formare a coroanei tip
fus zvelt ameliorat în livezile superintesive de măr din Republica Moldova.