Dirijarea cresterii si rodirii.

Taierea pomilor fructiferi

Intretinerea plantatiilor de pomi cuprinde atat operatii care se aplica direct pomilor (taieri
de formare, de intretinere, corectare, fructificare, regenerare, etc.), cat si lucrari care se aplica
solului.
Pomii nedirijati formeaza de regula coroane prea dese cu interiorul neluminat, neaerisit,
cu fructificare limitata numai la periferia coroanei si fructe de calitate scazuta. Ramurile de rod
imbatranesc repede, fiind umbrite se usuca prematur si productia scade din ce in ce mai mult
sau este foarte neregulata de la un an la altul.
Forme de coroane utilizate in pomicultura
In vederea asigurarii unor productii mari si de calitate superioara, coroanele pomilor
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale: sa corespunda tendintei naturale de
crestere; sa permita circulatia cu usurinta a agregatelor de masini pentru mecanizarea lucrarilor
de intretinere; sa necesite o tehnica de formare simpla; sa asigure o suprafata cat mai mare de
fructificare si un procent ridicat de fructe de calitatea I.
In practica pomicola se utilizeaza in prezent numeroase forme de coroane. le se
grupeaza dupa mai multe criterii:
a) dupa conturul proiectiei pe sol se disting coroane globuloase si coroane aplatizate;
b) dupa prezenta a!ului central se clasifica in coroane cu a! si coroane fara a! (vas);
c) dupa modul cum sunt asezate ramurile de schelet se intalnesc coroane etajate si coroane
neetajate;
d) dupa pozitia ramurilor de schelet in spatiu se disting coroane cu brate oblice, orizontale
si arcuite, precum si coroane artistice"palisate , la care ramurile pot avea diverse directii
chiar si verticale (cordoane, palmete, candelabru, forma de #$#, etc.).
%oroane globuloase. &cestea au contur circular, proiectia lor pe sol fiind apro!imativ un
cerc. le sunt grupate in ' categorii:
a) cu a! central si volum mare: piramida etajata, rarita, piramida neetajata ((eader),
piramida mi!ta;
b) cu a! central si volum redus: fusul tufa ameliorat, fusul subtire ()tender )pindle), %oroana
Pillar.
c) fara a! (vasul clasic, vasul ameliorat, vasul intarziat).
Piramida etajata rarita se caracterizeaza prin urmatoarele: trunchi de *,+",,* m; inaltime
totala ',-"-,* m, are ' etaje a cate ' sarpante fiecare; distanta intre etaje este de ,**",-* cm, pe
fiecare sarpanta e!ista '"- subsarpante distantate la .*"/* cm una de alta si dispuse bilateral"
altern " e!terior.
Piramida neetajata ((eader) are urmatoarele caracteristici: trunchi de *,."*,+ n
inaltime, coroana formata din -"/ sarpante asezate in spirala (neetajat) la distante de '-"0* cm
una de alta; fiecare sarpanta are cate '"- subsarpante distantate la .*"/* cm si plasate bilateral"
altern"e!tern si tot scheletul este garnisit cu ramuri de semischelet; a!ul coroanei se suprima
deasupra ultimei sarpante dupa 1 ani de la formarea ei.
Piramida mi!ta se caracterizeaza prin: trunchi de *,+ " ,,* m, inaltime totala ',*"0,- m,
coroana este formata dintr"un etaj bazal format din ' sarpante, apoi inca 1"0 sarpante asezate
neetajat in spirala la '-"0* cm distanta una de alta; fiecare sarpanta are '"- subsarpante asezate
bilateral"altern"e!tern si garnisite cu ramuri de semischelet si de rod.
2usul tufa ameliorat are trunchiul mic de .* cm, iar inaltimea totala a pomului de 1,-"',-
m; coroana este formata din ,*",. sarpante, plasate pe a! in spirala, la distante de ,*"'* cm si
dirijate oblic la .*"/*
o
.
2usul subtire se deosebeste de precedentul prin urmatoarele: are un trunchi foarte scurt de
0* cm, a!ul in zig"zag si are numai '"0 sarpante formand un etaj la baza coroanei, iar restul
a!ului fiind garnisit numai cu ramuri de semischelet si de rod.
%oroana Pillar este de fapt un cordon vertical cu inaltimea totala de 1,-"',* m; trunchiul
este scurt de 0* cm, iar a!ul pomului nu are nici un fel de ramuri de schelet, ci este garnisit
numai cu ramuri de semischelet si de rod care au vigoare slaba si sunt conduse orizontal, incat
coroana ramane permanent cu un diametru de cca. .* cm.
3asul clasic este o coroana cu centrul deschis, fara a! central, cu inaltimea totala de 1,-"'
m si trunchiul de .*"+* cm; are numai '"0 sarpante provenite din muguri succesivi care formeaza
un singur etaj; deoarece a!ul se suprima pentru a permite o buna iluminare a interiorului
coroanei, fiecare sarpanta se bifurca de ,"1 ori la distante de cca. .* cm.
3asul ameliorat are aceiasi inaltime totala si a trunchiului ca vasul clasic; se deosebeste
prin faptul ca are obligatoriu ' sarpante care sunt distantate la ,1",- cm una de alta si inclinate
la -*".*
o
fata de verticala; subsarpantele sunt dispuse bilateral"altern"e!tern. %oroana este mai
bine luminata si aerisita.
3asul intarziat se deosebeste de precedentul prin faptul ca cele ' sarpante sunt distantate
pe a! la cca. '*"'- cm, fapt care asigura o iluminare, aerisire a coroanei si mai intensa, asigurand
o colorare foarte buna a fructelor.
4aierile in general se clasifica dupa scopul urmarit si perioada de varsta a pomilor. )e
disting astfel:
" taieri de formare care se aplica in perioada de tinerete a pomilor, urmarindu"se formarea
tipurilor de coroane corespunzatoare sistemului de cultura, scopului urmarit, vigorii combinatiei
soi"portaltoi, a cerintelor fata de lumina, etc. )e urmareste obtinerea coroanei intr"un timp cat
mai scurt si grabirea intrarii pe rod a pomilor.
" taieri de intretinere se aplica dupa formarea pomilor si constau in eliminarea ramurilor rau
plasate care indesesc coroana, precum si a celor uscate, bolnave, etc.
" taierile de corectare a coroanei se aplica pomilor care nu au fost taiati deloc sau care au fost
taiati gresit.
" taierile de fructificare se aplica asupra ramurilor de rod si de semischelet, cu scopul de a norma
incarcatura de rod, retinand cu precadere ramurile de rod mai tinere si viguroase.
" taierile de reductie se aplica in special in a doua parte a perioadei de rodire a pomilor in
momentul in care se observa ca cresterile anuale sunt din ce in ce mai mici. le se e!ecuta de
regula in lemn de '"- ani asupra ramurilor de schelet si de semischelet reducand volumul
coroanei.
" taierile de regenerare se aplica asupra pomilor batrani sau intrati in declin prematur. le
constau in reducerea si mai severa a ramurilor de schelet taind in lemn de varsta de /"
,* ani si cu diametru de pana la ."+ cm.
poca optima pentru efectuarea taierilor este de regula in timpul repausului de iarna al
pomilor, dupa caderea frunzelor si pana la umflarea mugurilor, epoca in care si forta de munca
este mai disponibila. (a unele specii, cum este piersicul, migdalul, caisul, etc., se recomanda ca
taierile sa se faca in a doua jumatate a iernii, dupa trecerea gerurilor mari. 4aierile efectuate in
timpul repausului mai sunt cunoscute si sub denumirea improprie de #taieri in uscat# spre
deosebire de unele taieri care se fac in timpul vegetatiei (cand pomii au frunze) si se numesc
#taieri in verde#.
Fertilizarea in pomicultura
%erintele pomilor in elemente nutritive depind de specie, soi, perioada de varsta a
pomilor, de incarcatura de fructe a pomilor, de conditiile naturale de sol si clima, etc.
Pentru stabilirea normelor de ingrasare de folosesc urmatoarele criterii sau indicatori:
a) particularitatile fizico"chimice ale solului din plantatii si in special cantitatea si forma de
elemente nutritive care se gasesc in sol, reactia solului (p5), etc.;
b) lungimea lastarilor sau ramurilor anuale;
c) sistemul de cultura corelat cu numarul pomilor la hectar, varsta acestora si cantitatea de
recolta ce se obtine, etc.