CUPRINS

INTRODUCERE------------......................................................--------------—«3
1. MATERIALUL, METODELE ЄI CONDIЮIILE ОNDEPLINIRII
CERCETГRILOR.--------------------------------------------------------------------------5
1. l Materialul folosit---------------------------------------------------------------------------5
l .2 Metode de cercetare—-----------------------------------——---------------—-------14
l .3 Condiюiile оndeplinirii cercetгrilor-------—----------------------------------------•— l ?
l .3.! Caracteristica solului---------------------------------------------------------------—- i r
l .3.2 Condiюiile climaterice------------------------------------------------------------------о7
l .3.3 Agrotehnica---------------------------------------------------------------------------—2 l
2. REZULTATELE CERCETГRILOR----.....------------~~~22
2.1 Indicii principali de creєtere єi de/voltarea pomilor.--------------------——22
2.1.1 Lungimea оnsumatг a ramurilor anuale.----------------------------------------....-22
2.1.2 Lungimea medie a ramurilor anuale.-----------------------------------------------26
2. l .3 Diametrul trunchiului------------------------------------------------------------—--2>
2. i .4 Suprafaюa loiiarг.----------------------------—---------—-----------------------—"?0
CONCLUZII-----------------------------------— - — --------------———-—™.™3i
BIBLIOGRAFIE-------------------------------------------------------------------------32
 INTRODUCERI-;

Mărul este specia pomicolă cea mai răspândită și prioritară în pomicultura

Republicii Moldova, care ocupă circa 80% din producția globală de fructe. Conform
direcției principale a concepției dezvoltării pomiculturii ponderea producției de mere va
rămâne dominantă și pe viitor.(M. Rapcea, V. Mlădinoi, ș.a. 2002)
In acest context este deosebit de important de a spori productivitatea plantațiilor
prin implementarea tehnologiilor avansate.
Principala verigă agrotehnică a oricărei tehnologii este structura plantației,
care în mare măsură determină intrarea pomilor pe rod, ritmul de creștere a recoltei,
rodirea regulată, calitatea fructelor, eficiența economică etc.( Gh. Cimpoieș 1992, V.
Balan 1997).
De aceea problema optimizării structurii plantațiilor pomicole, în decursul
ultimilor decenii a fost una din cele mai principale in cercetările științifice din
pomicultură.! V. Babuc 1975, N. Agafanov 1983, Gh. Cimpoieș 1992, V. Balan 1997).
S-a stabilit că în condițiile tării noastre mai raționala pentru plantațiile de măr din
punct de vedere agrobiologic și economic este structura solitară cu coronamentul în
două planuri oblice (Gh. Cimpoieș 1992). Suprafața de nutriție mică în aceste plantații,
poziția oblică a macrostructurii vegetative, suprafața foliară aproape de valoarea
optimă, regimul solar favorabil în coroană contribuie ia obținerea unei recolte de fructe
superioare cantitativ și calitativ, în condiții de eficiența economică ridicată! Gh.
Cimpoieș 2000).
Luând în considerație, că forma de coroană este un element foarte important al
structurii plantație, în mare măsură ea poate determina eficienta cultivării speciilor
pomicole.
In acest context studierea diferitor forme de coroană în cadrul plantație solitare cu
coronamentul în două planuri oblice prezintă o direcție științifică actuală în vederea
ridicării productivității și eficienței economice a cultivării mărului.
 1. MATERIALUL, METODELE ȘI CONDIȚIILE ÎNDEPLINIRII
CERCETГRILOR.
1.1 Materialul folosii
In scopul stabilirii celei mai rentabile forme de coroana în structura plantației de
măr cu coronamentul in doua planuri oblice, in anul 2004 la ST).о:. ""Criuleni". a fost
înființată o plantație experimentală cu pomi de un an, din soiurile Florina și Generos,
altoite pe portaltoiul M9.

Portaltoiul M 9

Portaltoiul M9 ( Paradis galben de Metz ) a fost selecționat la Stațiunea

Experimentală East Malling din Marea Britanic de către R.G. Hatton.
M9 este cel mai răspândit portaltoi cu creștere stabilă, înmulțit pe cale vegetativă,
întrebuințat in Republica Moldova. Marcotele se înrădăcinează bine, rădăcinile f i i n d
situate aproape de suprafața solului. Pentru a favoriza o înrădăcinare mai profunda a
rădăcinilor marcotele se plantează mai adânc în câmpul 1 al pepinierei.
Portaltoiul are afinitate bună cu toate soiurile. Deoarece este un portaltoi cu
înrădăcinarea superficială nu asigură un ancoraj bun în soi si necesită sistem de
susținere. Pomii au productivitate înalta și intră pe rod la al 3-lea-4-lea an după plantare,
fructele sunt de o calitate înalte. Terenurile preferate sunt acele fertile, irigate și
permeabile. Suportă mai bine decât pomii altoiți pe alte portaltoiuri apropierea apelor freatice.
Are rezistență satisfăcătoare la ger.

Florina

Soiul Florina (Querinu) a lest obținut în anul l 970 ia Stațiunea Angers din i Franța în urma
încrucișării complexe dintre Malus floribunda 821 și Rome Beauty, Golden Delicious, Starking
Simpsons, Giant Limb si Jonathan. Este omologat în Republica Moldova din anul 2001.
Pomul are o vigoare mare cu coroana globuloasă, deasă, unghiurile dintre șarpante și
ax sunt largi. Capacitatea de formare a lăstarilor este înaltă, excitabilitatea
mugurilor — mijlocie, tipul IV de fructificare. Intră pe rod mijlociu, epoca de înflorire este
târzie.
Pomii nu sunt pretențioși față de sol. Posedă rezistență mijlocie la secetă, bună la iernare. Soiul
posedă rezistență genetică la rapăn și înaltă la arsura bacteriană, dar nu-i rezistent la fâinare. Este
rezistent la păduchele roșu lânos și sensibil la acarieni.
Productivitatea acestui soi este de 35-40 t-ha cu tendința spre periodicitate. Merele se
recoltează la sfârșitul decadei a doua - începutul decadei a treia ale lunii septembrie, fructele sunt
rezistente la manipulare si transport. Perioada de păstrare este de l 70-200 de zile, se folosesc în
stare proaspătă, dar sunt bune si pentru prelucrare.
Fructul este de mărime mijlocie spre mare, are forma conică-globuloasă sau conică-
trunchiată. Culoarea acoperitoare este roșie-oranj si ocupă 60-80 % din suprafață. Pulpa este de
culoare alb-gălbuie, cu nuanțe verzui, fină, crocantă, suculentă, cu gust dulce, slab acidulat și
aromă fină.
Generos
Soiul Generos a fost obținut la Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Voinești din
România în urma încrucișării complexe dintre Malus Kaido, Perrnen Auriii. Jonathan și Frumos de
Voinești. Este omologat in Republica Moldova din anul 2001.
Pomul are vigoare slabă cu coroană invers-piramidală. mijlociu de deasă. Unghiurile
dintre șarpantă și ax sunt drepte. Capacitatea de formare a lăstarilor si excitabilitatea
mugurilor sunt mijlocii, tipu 2 de fructificare. Intră pe rod timpuriu epoca de înflorire mijlocie.
Pomii nu sunt pretențioși față de sol. Posedă rezistentă mijlocie la secetă și buna la iernare.
Soiul posedă rezistentă înaltă la rapăn și fâinare.
Productivitatea soiului este de 30-35 t/ha. Fructele se recoltează în decada a doua a lunii
septembrie Fructele sunt rezistente la manipulare și transport. Perioada de păstrare este de 125-
140 zile. Se folosesc în stare proaspătă, dar sunt indicate și pentru industrializare.
Fructul este de mărime mijlocie spre mare, cu formă globuloasâ sau conică-globuloasă.
Culoarea acoperitoare este roșie-portocalie, cu striuri și ocupă circa 65-85
% din supraiața fructului. Pulpa este de culoare galbenă, fină, crocantă, suculentă, dulce acidulată,
cu gust foarte bun și aromă potrivită.
Ca martor au servit pomii conduși după fus subțire ameliorat și plantați la distanța de
4 x l ,5 m.
Fus subțire vertical
- forma respectivă la plantarea căreia pomii sunt amplasați strict pe axa rândului., are înălțimea
trunchiului de 0.5cm la baza axului se înserează 3-4 șarpante în spirală la 8-12 cm una lată de alta,
formând un etaj. Pe ax mai sus de etaj sunt amplasate uniform în jurul lui ramuri de semischelet
în poziție oblică, care se răresc ciclic după 3-4 ani de rodire (fig. l ). Această variantă va servi ca
martorul l.
Se studiază următoarele forme de coroană ale plantațiilor pomicole cu
coronamentul în două planuri oblice, pomii fiind conduși după:
Fusul subțire cu unghiul de înclinare a pomului de 80° fața de orizontală

,'' • ">
i Lо.. --

- pomii au aceeași formă de coroană ca la fusul subțire vertical (fig. 1 ) , doar că la plantare pomii
sunt amplasați strict pe axa rândului si înclinați la 80° în direcții opuse in intervalele dintre rânduri
(fig.2).
Palmeta liber aplatizată cu unghiul de înclinare a pomului de 80* fața de
orizontală
- această formă de coroană, la plantarea căreia pomii sunt amplasați strict pe direcția rândului și
înclinați peste unul în direcție opusă sub un unghi de 80 fața de orizontală (fig.3), reprezintă un
trunchi cu înălțimea de 0,5m și un ax bine dezvoltat, de pe cure pornesc șarpante orientate în
lungul rândului. Primele două șarpante sunt amplasate într-un etaj și depărtate una față de alta la
8-12 cm. Celelalte șarpante sunt amplasate solitar pe ax în așa mod ca distanța dintre șarpantele
amplasate de aceiași parte a axului să fie de 50-70 cm, iar unghiul de inserție de 45-60 0. Pe șarpante
și ax se află numai ramuri de garnisire.
Palmeta liber aplatizată cu unghiul de înclinare a pomului de 80 0 față de orizontală cu
doi pomi din aceiași groapă

F i g.4
- pomii au aceiași formă de coroană ca și la varianta descrisă mai sus, doar că la plantare pomii sunt
amplasați câte doi în aceiași groapă și înclinați la 80 0 fată de orizontală unul opus celuilalt în
intervalele dintre rânduri.

Palmeta liber aplatizată cu unghiul de înclinare a pomului de 60 o fața de

orizontală
- palmeta liber aplatizată cu unghiul de înclinare a pomului de 60 0 față de orizontală la plantarea
cărora pomii sunt amplasați strict pe axa rândului si înclinați peste unul în direcții opuse în
intervalele dintre rânduri (fig.5). Această variantă servește ca al doilea martor.

Palmeta liber aplatizată cu unghiul de înclinare a pomului de 80 0 față de

orizontală cu 10 cm între pomi

Fig.6
- la plantare pomii sunt amplasați la 5cm de la axa rândului si se înclina la 80 0 fața da orizontală peste
unul în direcții opuse in intervalele dintre rânduri astfel încât între paralelele duse dintre pomii
înclinați in aceeași direcție sunt 10 cm (Fig. 6)
Palmeta liber aplatizată cu unghiul de înclinare a pomului de 80 0 fața de
orizontală cu 30 cm între pomi
- palmeta liber aplatizată cu unghiul de înclinare a pomului de 80 0 față de orizontală. La plantare
pomii sunt amplasați la 15cm de la axa rândului, astfel încât între paralelele duse dintre pomii
înclinați în aceeași direcție sunt 30 cm ( Fig. 7).

Tatura cu înălțimea trunchiului de 5 cm

Fig.8

- La plantare pomii sunt amplasați strict pe axa rândului. Coroana pomului consta dintr - un trunchi
cu înălțimea de 5cm și doua șarpante orientate în direcții opuse sub un unghi de 60-700 față de
orizontală, perpendiculare pe direcția rândului, în părțile laterale ale șarpantelor sunt amplasate
subșarpante. Ele sunt orientate în direcțiile opuse ale planului oblic. Astfel, fiecare șarpantă se
aseamănă cu axul unei palmete. (Fig. 8)

Tatura cu înălțimea trunchiului de 25cm

 Fig.9

Tatura cu înălțimea trunchiului de 45 cm

- Tatura cu înălțimea trunchiului de 25cm. La plantare pomii sunt amplasați strict pe axa

- Tatura cu înălțimea trunchiului de 45 cm. f .a plantare pomii sunt amplasați strict pe axa rândului.(Fig.
10)

Y ps i lo n

- Coroana consta dintr-un trunchi de 0,3-0.4 m lungime, doua șarpante diametral opuse orientate
perpendicular pe direcția rândului de pomi sub un unghi de 50-60 0 f a ț ă d e orizontală. Pe părțile
laterale ale flecarei șarpante sunt amplasate subșarpante orientate de-a lungul rândului sub un unghi
de 450. După felul cum sunt amplasate subșarpantele, șarpanta se aseamănă cu palmeta liber
aplatizată. (F : ig. 11 )
Ypsilon dublu
 Fig.12
- coroana constă dintr-un trunchi cu înălțimea de 0.3-0.4 m și un ax scurt, pe care sunt înserate 4
șarpante cu unghiul de inserție de 40 0 . Șarpantele sunt orientale cate doua înte intervalele dintre
rânduri. Pe fiecare șarpantă sunt amplasate 2 subșarpante dupa principiul bilateral-altern-
exterior (Fig, 12).

1.2 Metode de cercetare

Cercetările se efectuează după metodele generale de efectuare a experiențelor eu speciile
pomicole.
Creșterea și dezvoltarea părții aeriene se stabilește pe toți pomii de evidență la sfârșitul
fiecărui an de vegetație, prin măsurarea înălțimii, lățimii și lungimea coroanei.
Diametrul trunchiului - prin măsurarea la 5 cm mai jos de prima ramură de pe ax și
calcularea mărimii mijlocii.
Lungimea medie și însumată a ramurilor anuale se determină prin măsurarea și calcularea
lor la o unitate de suprafață.
Suprafața foliară se determină după metoda de cântărire la sfîrșitu vegetației la patru pomi
tipici din fiecare variantă pe baza metodei descrise de A. Niciporovici ( 1961)
Structura fitometrică a spațiului foliar se studiază după următori indici:
1. Valorificarea suprafeței și spațiului de nutriție
2. Volumul total al coronamentului și suprafața laterala a pârtilor coroanelor ce se calculează
după formele figurilor geometrice, formelor corespunzătoare a coroanelor V. Coltunov
(1972).
Regimul de iluminare a coroanei pomilor se determină cu ajutorul albedometrului M-69 și
galvadometrului GSA-I, pe baza metodei descrise de V. Lukianov, A. Denisov (1968) citirea
indicilor se efectuează anual în luna iulie- august , pe timp senin de la ora 9 până la 17 peste
fiecare două ore în diverse zone ale coroanelor.
 Coeficientul de convertire a RFA se determină după cantitatea de energii acumulată în
fitomasă si cea incidență la un ha în perioada de vegetație.
Acumularea, structura și bilanțul fitomasei în plantație se determina î n conformitate cu
metodele descrise de 1 . . Rodin și a l ț i i (1968), L.Grișina și E.Samoilova (1971).
Numărul de formațiuni de rod , fiori și fructe se calculează prin numărarea lor pe ramuri de
diferită vârstă și se stabilește procentul lor pe aceste ramuri. Acești indici se determină la 4 pomi
tipici de pe fiecare variantă.
Roada se stabilește prin metoda de numărare a tuturor fructelor de pe pomii de evidență
din varianta cu două săptămâni înainte de recoltare si înmulțirea ulterioară la greutatea medie a
unui fruct. Greutatea medie a fructelor în fiecare variantă se definește în perioada recoltării prin
cântărirea a 100 de fructe.
Calitatea fructelor se determină după metoda lui E. Șirocov ( 1 9 8 5 ) . Substanțele uscate în
dulapul de uscat la temperatura +105 0 C zahărul prin medota ceanurică, aciditatea totală prin
titrarea vizuală cu soluție bazică de 0,1 NaOH.
Eficienta economică se inbină cu cheltuielile și venitul banilor de la realizarea producției în
corespundere cu prețul de cost. (P. Cuznețov și a l ț i i , 1984; A. Șestopoli, 1984).
Prelucrarea matematică se efectuează după metoda statistică variațională (V.Dospehox
1985) cu ajutorul calculatorului.

1.3 Condiюiile оndeplinirii cercetгrilor 1.3.1

Caracteristica solului
Solul lotului experimental e reprezentat prin cernoziom carbonat. profund, luto-argilos.
Aceastг varietate de sol ocupa оn Republica Moldova 650 mii ha sau о 5.4 % si sunt folosite pe
larg la plantarea livezilor .
Tabeiu! i
Caracteristica morfologicг a secюiunii de sol. S.D.L. ""Criulcnr
Orizonturile Adвncimea,
Descrierea morfologicг a secюiunii de sol
lоenetice cm
l 2 3
A+B 0-73 Luto-argilos, negru, slab compact, poros, structura
grгunюoasг. strгbгtut de rгdгcini єi rгdгeioarc. siuh
efervesceni de ia 10% HCL umed.
!
B 7 3 - 11 5 Lutos. brun-gгlbuL mijlociu compact, pori fini unai
1
; mici de l mm). Structura grгunюoasг-granuiarв. minte
:
rгdгcini єi rгdвcioare. mucegai carbonaiic. canrohie,
efcrxescenюa la 10 " ' < > I ICI. ume/ii.
:
r ""2"" '" " "" 3
BC 115 - 15 7 Lutos, galben cu nuanюe brune, pe alocuri punctai
albicios. mijlociu compact, pori fin'L structura
о granularг, concreюiuni de carbonaюi, efervescenюa de la
I-ICI ( 10 % - puternicг, slab-umezii).
C 157... Luto-nisipos, galben, slab compact оn unele loeun
pori fini. Iarг structurг, concreюiuni de carbonaюi.
eiervoeenUi foarte puternicг de la 10 % i K !

Rezuilateie descrierii a secюiunii de sol ( оab. ! ). ne aratг, cг grosimea on/oniuhn de humus

(At-B) atinge circa l 15 cin, structura este de la grгunюoasг pana ia bulgгroasг-grгunюoasг.
Lierxescenюa de ia l K1 este slabг la suprafaюa onzonuiоui cie sol panг la puternicг оn orizontul BC
єi ioane puternica оn ori/oniul C.
Dupг compoziюia mecanicг solul lolulni experimental se referг, conform clasificгrii, la
solul iuto-armlos.
l abeiu! 2
Caracteristica agroehirnieг єi compoziюia mecanicг a solului lotului experimentai.
S.D.H. "Criulenr
Orizonturile, cm
Indicatorii si unitгюile de mгsurг
0-20 21-40 41-60 01-80 8 M 00
Humus. % 3,. 17 3,21 3.42 2.97
Azot total. % 0.1" OJ4 0.12 OJO
:
Fosfor mg '100 gsoi L2 2.2 i.12 i).90
Potasiu mg/1 OOgso! 46.2 4(O 20,3 20,5
Suma fracюiilor cu diametrul mai
5() 51 6
mic de 0.01 mm (argilг fizicгK оn - - —4 S()
^ 4() :
-
% din solul uscat Suma fracюiilor cu
diametrul mai
47 8 47 3 43 5 49
i mare de 0.01 mm (nisip fizic), оn % * « * ^ ->4~
din solul uscat

Conюinutul de humus in stratul de un metru constituie de la 3.42 % in orizontul 40-60 cm

panг ia 2.35 % in orizontul 80-100 cm itah. 2 ) . Dintre elementele LISOI asimilabile de plante soiul
conюine; azoi U. i 7-0.08 %. fosior 3,2-0.o mu i 00 usvU oi c a i i u 46,2-mg/ 100 gsoL
Datele caracteristicii moriblogiee є\ agroehimice ale solului loiuiui trxperimeniai. ne
demonstreazг despre avantajul lui pentru cultura superinlensivв a mгrului, toi arer- menюionгm cг
straturile de sol in care se alia marea majoritate a rгdгcinilor este hogai in humus.
1.3.2 Condiюiile climaterice
Lotul experimental este amplasai оn partea de sud-est a /onei pomicole centrate din
Republica Moldova, care se caracterizeazг prin condiюii destui ele lax crabi ie pentru
!>'

creєterea єi fructificarea mгrului (Rudi, G.^ Sandru/L el ai i c ) 8 ! ). Caracteristicile aceste; zone sunt
urmгtoarele:
- suma temperaturilor pozitive in perioada activг de vegetaюie este de 1000-
3200" C. In unii ani ea poate fi 2200-2450' C sau V35()-3600 il C. dar anii
acestea nu depгєesc mai mult de 5%;
- perioada activa de vegetaюie, temperatura aerului de peste 10" C., CMC m m cehi
ei e 175-185 zile. intervalul fгrг оngheю dureazг 275-280 zi ie
- ultimul оngheю primгvara se оnregistreazг in mediu pe 15-20 aprilie, prinvu.
оngheю toamna pe data de 10-15 octombrie;
temperatura medie anualг este de C),(V"C єi se ailв in limitele optimale penin-
mгr"" (Grгdinгriюi/ G 2()02./^£!P^^ C), a celei mai
cгlduroase luni (iulie) media este de 2 1 , 4 l ' C єi a celei mai reci luni (ianuarie) 3,4° C.
- temperatura minima absolutг a aerului constituie 2c)....-35 ( . ;_-xesica s*,.
оntоlnesc foarte rar;
coeficienюii! hidrotermic in perioada caldг constituie 0.8- i ,M;
cantitatea de precipitaюii pe parcursul ..inului constituie in mediu 400-525 i Vi . r o .
оn perioada activa de vegetaюie ca este de 265-3 i 5 m.m.
- umeditatea relatixг a aerului in medic pe an este de 72%. iarna se оnregistreazг
cea mai mare umeditatea a aerului si constituie 82-86 %. Vara. umiditatea
relativa a aerului se menюine оntre 62-64%.
i abeiui
Temperatura aerului pe parcursul efectuгrii cercetгrilor
юSictюiiinc'j lUL'iL'orologicг Lhi^ntui
Temperatura medie a aerului. 'C

Lunile Med в a
2004 2005 2006
muitianuala
Ianuarie -3.8 ; 1,1 -6,4 »X
Februarie -0.4 j -2,8 -2,9 -2.
Martie 5.4 2,3 2.6 2.
Aprilie 10.8 10,5 10.9 Io.
Mai 14.8 : 16,6 15,6 16.

Iunie 193 18.6 193 jo

iulie 21,7 22/7 22 J 2L
August 21, i 2 L8
Septembrie 19.5 18,3
Octombrie l 1.4 о 0.9 12.. l
Noiembrie 5,2 4,6 6,4
Decembrie 2.1 1,4 33
Media pe an 10,3 103 i 0.2
Media pe 1V-X 16.4 17J
Media pe XI-III 1.7 1.3
Condiюiile meteorologice оn anii efectuгrii cercelгriior au avui unele particularitгюi.
Temperatura medie a aerului a fost mai mare cu 03: 0.9 єi Oj> m anii 2004, 2005 єi 2006 decвt
temperatura medie muitianuala. ! emperaturiie medie; anuale оn anii de studii a (ost depгєitг
datoritг temperaturilor medii mai mari a lunilor din perioada de repaus a pomilor єi a perioadei
de vegetaюie a anilor 2005 єi 2006, uab. 3) оn anii efectuгrii cercetгrilor luna ianuarie a avut
temperaturi mai scгzute iatг de media muitianuala оn anul 2004 єi 2006, оn anu! 2005 media din
2. REZULTATELE CERCETГRILOR

2A Indicii principali de creєtere si dezvoltarea pomilor»

Starea fiziologicг єi dezvoltarea pomilor in mare mгsura este caracterizatг ac indicii
fitomelrici єi comportarea acesiora Iu diienh factori exteriori. Principalii indici ce caracterizeazг
starea pomilor оn primii aiii de vegetaюie suni: lungimea medic si оnsumatг a ramurilor anuale,
supraiaюa foiiarг єi diametrul trunchiului,

2.1.1 Lungimea оnsumatг a ramurilor anuale.

Numгrul єi lungimea ramurilor anuale integrate оn lungimea insumatг a lor reprezintг
poteniialul general de creєtere єi ulterior de fructificare a pomilor Ramiink; anuale оn majoritate
evolueazг оn ramuri noi de rod tinere, ll/iologic acu\e ss productive. Prin acestea se
оnlocuiesc eєalonat pe ani ramurile de 3-4 ani caic a : t fructificat єi in mare mгsura s-au epuiza!
ю i i . i i . baovK\ 1985. Gh. Cimpoies, 2000: V Bгlan, 1997; \. Bгlan єi ai... 2001)
Rezultateie analizelor elecюiune in primii ani cic vegetaюie i tah. 4) ne demonstreazг
cг cea mai mare iniluenlв asupra aceslin indice o are soiui pomologic .M forma coroanei. Pe
parcursul primilor trei ani de cercetare, lungimea оnsumatг a ramurilor anuale indiferent de
forma coroanei, la pomii din soiul Generos a ios r mu; micг decвt la pomii din soiui Florina.
Dacг, de exemplu, lungimea оnsumatг a lгstarilor la pomii din soiul Generos conduєi dupг Ypsiion
duhlii a fost de 1.50 m, apoi valoarea indicelui respectiv la pomii din soiul Fionna conduєi dupг
aceeaєi forma de coroana .; fost cu 14 % mai mare єi a constituit 1.72 m. In anul dos de vegetaюie
respectiv ia aceiaєi soi єi forma de coroanг valoarea indecelui a fost de 2, c)7 m єi 3.9 m. adicг
hjrh:nr:ea оnsumatг a ramurilor anuale a iost mai marc eu 25 % pentru soiui Horma, Aceleaєi
diferenюe de lungime au fost observate u оn anul 5 de vegetaюie a plantaюiei, adicг lungimea
оnsumatг a lгstarilor la pomii dm senul Florina conduєi dunг Ypsiion dubiu a fost cu 30 % mai
mare decвt la pomii conduєi dupг aceeaєi formг de coroanг ai soiului Generos. Aceasta se
argumenteazг prin faptul cг sosul Florina dispune do o vigoare de creєtere mai mare ca a soiului
Generos.
Analizвnd lungimea оnsumatг a ramurilor anuale in funcюie de forma de coroanг menюionгm
cг valoarea acestui indice оn anul 2004 a fost cu atвt mai micг cu cai gradul de tгiere a fost mai
mare. Astfel dacг lungimea оnsumatг a ramurilor anuale la pomii din soiul Generos conduєi dupг
fus subюire vertical unde gradul de tгiere a fost mai mic. este de 1,80 m, apoi valoarea indicelui
respectiv la pomii conduєi dupг Ypsilon simplu, unde gradul de tгiere a fost mai mare, a fost de
1,03 m. оn anul 2005 оn al doilea an de vegetaюie lungimea оnsumatг a ramurilor anuale nu este
оn mare mгsurг influenюatг de forma de coroanг deoarece gradul de tгiere s-a redus la minimum
la toate formele de coroanг, astfel la forma de coroanг fus subюire vertical єi Ypsilon simplu
lungimea este de 4,95 m єi respectiv 4.75m pentru soiul Generos. Anul 3 de vegetaюie a avut aceleaєi
caracteristici ca єi-n anul 2, acesta se explicг prin faptul cг gradul de tгiere a Ibsi aproximativ
acelaєi la toate formele de coroanг luate an studiu.
In cadrul pomilor conduєi dupг fus subюire, lungimea оnsumatг a ramurilor anuale оn
primul an de vegetaюie, ia pomii оnclinaюi sub un unghi de 80 latг de ori/ontalв este mai micг
comparativ cu valoarea acestui indice la pomii conduєi tot dupг aceastг formг de coroanг doar cг
amplasarea pomilor este verticalг. Dacг, de exemplu, lungimea оnsumatг a ramurilor anuale la
pomii din soiul Generos conduєi dupг fus subюire єi оnclinaюi la 80° latг de orizontalг a fost de
1/75 m. apoi valoarea indicelui respecюi\ la pomii de aceeaєi coroanг amplasaюi vertical constituie
1,80 m. Influenюa unchiului do оnclinare a pomilor a fost оnregistratг єi оn anul doi de vegetaюie la
ambele soiun conduse dupг fusul subюire єi palmeta liber aplatizatг. De exemplu la forma ele
coroanг palmcla liber aplatizatг оnclinatг la 60° a lost оnregistrate cele mai miei valori din cadrul
pomilor conduєi dupг aceastг formг de coroanг, ea fiind la soiul Generos 4J4 m. єi ia soiul
Florina 5,70m. In anul 2006 au fost observate aceleaєi diferenюe оntre pomii cu оnclinaюie mai mare
єi celor cu poziюia verticalг sau mai puюin оnclinaюi, astfel dacг analizгm pomii soiului Florina
conduєi dupг palmeta liber aplatizatг оnclinatг la 80° vedem cг valoarea indicelui respectiv este cu
33 % mai mare

Tabela 1

decвt la pomii conduєi dupг aceeaєi formг de coroanг оnclinaюi la 60".

оn cadrul pomilor conduєi dupг Tatura constatгm cг lungimea оnsumatг a ramurilor
anuale in anul 2004 se micєoreazг odatг cu tгierea оnгlюimii trunchiului. Astiei lungimea оnsumatг a
ramurilor anuale la soiul Generos condus dupг о atura cu оnгlюimea trunchiului de 45 cm. este mai
micг, ea constituind Li O m, apoi valoarea indicelui respectiv este mai mare la pomii cu оnгlюimea
trunchiului de 5 cm, ea constituind L64 m. оnгlюimea trunchiului, оn al doilea an de vegetaюie, a avut
o influenюг asupra acestei iorme de coroanг, argumentandu-se prin faptul ca aradul de taiere este
aceiaєi la variantele respective, iar valorile se оncadreazг оntre 3,24-4,03 m la soiul Generos єi
3.44-432 ia soiul Florina, lungimea оnsumatг a lгstarilor anuali a avut acelaєi caracter de creєtere
M оn anul trei de vegetaюie la pomii conduєi dupг forma de coroanг latura, argumentarea este
aceeaєi ca єi оn anul doi ele vegetaюie.
Dacг analizгm valorile lungimii оnsumate a ramurilor anuale in cadrul pomilor conduєi
dupг Ypsilon оn primul an de vegetaюie, atunci observam cг a fost mai micг ia Ypsilon simplu,
deoarece gradul de lucrгri la formarea acestei coroane a iosi ni ai mare. Astfel lungimea оnsumatг a
ramurilor anuale la pomii din soiul Generos conduєi a t : ( > в Ypsilon simplu este de L03 m. apoi
valoarea indicelui respectiv este mm marc la oo:n-conduєi dupг Ypsilon dubiu ea constituind L50
m. Valoarea acestui indice оn anul doi de vegetaюie a fost influenюatг de gradul de taiere, care a
fost mai mare ia forma de coroanг Ypsilon dublu conform cerinюelor constructive ale coroanei,
astfel ia soiul Generos condus dupг Ypsilon simplu valoarea indicelui a fost de 4.75оn :>i la
YpsikH. dublu de 2,97 m., la soiul Florina lungimea оnsumaui a fosо respectiv de 4.74 3.^u ni
Gradul de tгiere a avut o influenюг si оn anul trei de vegetaюie asupra lunuimii оnsumatг a lгstarilor.
Valorile maxime au fost obюinute ia forma de coroanг Ypsilon simplu єi .1 constituit la soiul
Generos 6,00 m. si la soiul Florina 7,92 m. la pornii conduєi dupг Ypsilon dubiu valoarea
indicelui a fost respectiv 3,87 si 5 , 5 1 m. uab 6 i
In rezultatul analizei datelor experimentale piuein conchide cг lungimea оnsumatг a
ramurilor anuale оn primii trei ani de vegetaюie оn mare mгsurг este influenюatг de soi u i biologic єi
gradul ele tгiere a pomilor,
 2. l .2 Lungimea medie a ramurilor anuale.
Lungimea medie a ramurilor anuale, care caraeteri/ea/г starea fi/ioiogica a pomilor єi
reacюia lor la condiюiile de creєtere, este influenюatг considerabil de condiюiile de creєtere ( I .
Ceauєescu et al., 1982; Gh. Cimpoieє 1999). Valoarea acestui indice in prima perioadг de vвrstг nu
se schimbг оn funcюie de structura plantaюiei, acest indice depinde mai mult de gradul de tгiere la
formarea coroanei (Oh. Cimpoies 201)0) єi de vigoarea soiului.
Anaii/вnd datele experimentale obюinute (iab 7) constatгm CLI in primul an de veeetaюie
lungimea medie a ramurilor anuale varia/в semnificativ оn funcюie de soi si forma coroanei.
Indiferent de forma coroanei lungimea medic a ramurilor anuale la pomii din soiul Florina a
fost mai mare decвt la pomii din soiul Generos. Dacг, de exemplu, lungimea medie a ramurilor
anuale la pomii din soiul Generos conduєi dupг Ypsilon simplu a losi. de 50,2 cm, apoi valoarea
indicelui respectiv la pomii din soiul Florina conduєi dupг aceeaєi formг de coroanг a l ost cu
15,5 % mai mare єi a constituit aproximam 58,0 cm. Influenюa soiului nu a fost оn mare mгsurг
evidenюiatг оn anul doi si trei de vegetaюie a pomilor.
Analizвnd оurmimea medie a ramurilor anuale оn funcюie de forma de coroana menюionгm
cг valoarea acestui indice a tosi cu atвt mai nucг cu cal mai mulюi iвsian au fost lгsaюi pentru
formarea єarpantelor оn primul an de vegetaюie conform cerinюelor constructive ale coronelor.
Dat fiind cг la pomii conduєi dupг fus subюire au fost aleєi cea mai mare canhlaU; de lгstari pentru
formarea coroanelor (cinci), la aceєti pomi a fost оnregistratг si cea mai micг lungime medie a
ramurilor anuale. Dacг, de exemplu, lungimea medie la ramurile anuale la pomii din soiul Generos
conduєi dupг Ypsilon simplu, la care au iost aleєi doar doi lгstari pentru iormarea coroanei, a tosi
de 50,2 cm. anoi valoarea indicelui respectiv ia pomii conduєi dupг fus subюire a Iost de
numai ?6.5 cm. In anul doi de venciaiic atunci cвnd sunt deja alese єarpantele, lungimea
medie a ramurilor anuaie esic influenюatг de numгrul de lгstari aleєi pentru ramurile de garnisire
amplasate pe єarpante sau axul pomului, o influenюг majorг a acestui indice o are єi condiюiile
climaterice am anul respectiv, astfel lungimea medie a ramurilor anuale оn anul doi este mai mare
decвt оn primul an de vegetaюie.
De exemplu lungimea medie a ramurilor anuale оn anin doi ia soiul Florina condus dupг fusul
subюire vertical este cu 40% mai marc decвt оn primul an de \cgciaiic. Anul trei. do vegetaюie, atunci
cвnd gradul de tгiere este foarte redus la toate formele de coroana, influenюa soiului єi a formei ele
coroanг nu e^le evidenюiatг.
Comparвnd lungimea medie a ramurilor anuale dintre anul doi si trei observгm ci\ m anul
trei valoarea indicelui respectiv a scгzut considerabil, acesta se argumenteazг prin iaptul cг оn
anul respectiv a avut loc diferenюierea mugurilor de roci. Asife! e.,;ea comparгm soiul Generos
condus dupг Ypsilon simplu vedem cг lungimea medie ,• ramurilor anuale оn anul trei de
vegetaюie este mai micг de 1.4 ori decвt in anui doi d*. vegetaюie la varianta respectivг.
Prin urmare, analiza dalelor experimentale ne permite sг concluzionгm ca. оn primii doi
ani de vegetaюie lungimea medie a ramurilor anuale a fost muii mas marc ia formele de coroanг
unde gradul de tгiere este mai marc. conform cerinюelor constructive ale coroanei, o influenюг
asupra acestui indice a avut-o єi soiul biologic. Anul irei esic mai puюin influenюat de soi єi formг
de coroanг, aici o influentг importantг o arc vвrsta pomilor, єi anume, trecerea de la perioada de
creєtere la perioada de creєter. y. fructificare.

2. i .3 Diametrul trunchiului.
Diametrul trunchiului, prin care se eSccuieazг circulaюi:.! sevei de ia rгdгcini cгtre frunze єi
viceversa, are influentг esenюiala asupra creєterii єi fructificгrii, hsic stabilitг c? corelaюie directг intre
diametrul trunchiului єi productivitatea pomului, propunandu->e ea aceasta sг fie evaluatг prin masa
frucielo» raportatг la l cm de suprafaюг a secюiunii transversale a trunchiului, in multiple
experimente s-a stabilit cг diametru! trunchiului este unul din cei mai stabili єi sensibili
indicatori, care integreazг юoale procesele da creєtere a pomilor, reflectвnd obiectiv reacюia lor la
condiюiile mediului si procedeelor agrotehnice, inclusiv la distantele de amplasare (A. Sutei 1 ()8C)).
Analizвnd datele experimentale (tah. 8 l constatam cг diametrul trunchiului, in primii trei ani de
vegetaюie nu variazг semnificam' in funcюie de soi. variaюiile se observa doar in dependentг de forma
coroane K
оn primul an de vegetaюie indiferent de soi diametrul trunchiului a io si mai mare ia formele de
coroanг care au fost supuse tгierilor mai severe conform cerinleior constructive ale
coroanelor. Dat fiind faptul cг la pomii conduєi dupг latura lucrгrile deformare a coroanelor au fost
mai viguroase diametrul trunchiului este mai mare. Aєi iei dacг diametrul trunchiului la forma de
coroanг Fatum cu оnгlюimea trunchiului de ^ c n";, soiul Generos, a fost de L6 cm. apoi valoarea
indicelui respectiv la pomii conduєi duna fus subюire cu amplasarea pomilor verticalг este de i ,4
cm.
In cadrul pomilor soiului Generos conduєi clupг tuє subюire si paimeta о i b e - aplatizatг,
diametrul trunchiului a fost aproximata acelaєi siluвndu-se intre 1.4 u 5 cm.
In cadrul pomilor aceluiaєi soi conduєi dupг latura, Ypsilon simplu є- dublu., unde
lucrгrile de formare au fost aproximativ aceleaєi, valorile dintre variante surii aproximativ egale,
situвndu-se оntre limitele i..6 — K6 cm.
 Grosimea trunchiului, оn anul doi si trei de \egetaiie. nu a fost niimeniaia nic? -„о c soi; єi
nici de forma coroanei, astie! valoarea acestui indice оn anul doi de wgetane a fo>.i aproximativ aceiaєi
ia ambele soiuri єi la toate variantele studiate, anului trei i se airibuie aceleaєi caracteristici ca si оn
anul dos tiab.8),

2.1.4 Suprafaюa оotiarг.

Plantele pomicole sunt helioille, de aceea pentru creєterea si dezvoltarea ior normalг ele
necesitг o cantitate suficientг de energie solarг. Captarea luminii, sub forma de energic solarг, are
loc prin intermediul suprafeюei iohare. care ia rвndul ei esic factorul principal al procesului
de ioiosmleza. Intensiv itatea єi produein itatea foоosintezei depinde de cantitatea de radiaюie
activ fotosinteticв utili/aюг de pomi. care eslc оntr-o mare concordantг cu suprafaюa fol iarг.
Intr-o plantaюie pomicolг suprafaюa foliarг trebuie sг asigure оnlr-un timp cat mai scurt dupг
plantare 40-50 mii m"/ha єi la acest nivel trebuie sг se menюinг cat mai mult timp (Gh.
Cimpoies,2000).
Dinamica mгririi suprafeюei foliare se tace prin corelarea distanюelor de plantare cu
potenюialul de fertilitate a solului, valoarea geneticг de activitate foiosinieticг a soiului in asociaюie
cu porlaltoiul, dimensiunile coronamentului si a structurii lui la captarea corespunzгtoare a luminii
solare. (, V. Bahue.. 1997, A. Peєteanu. I997.GH. Cimpoies. 2000, V. Bгlan. 2001).
Anali/and datele experimentale obюinute (tab 9) constatгm cг suprafaюa foiiarг оn primul an
de vegetaюie a plantaюiei calculatг la un pom variazг semnificativ in funcюie cic soi si mai puюin de
forma coroanei.
Indiferent de forma coroanei suprafaюa foliarг la un pom din soiul Florina a iosо mai mare
decвt la pomii din soiuо Generos. Dacг. de exemplu, suprafaюa foliarг la un pom din soiul
Florina condus dupг palmeta liber aplatizatг mclmaia ia 80 a fost de U,20 m'/ pom, apoi valoarea
indicelui respectiv la pomii clin soiul Generos conduєi dupг aceeaєi formг de coroanг a lost
de 1.3 ori mai micг єi a constituit 0 . 1 6 m" pom. Influenюa soiului a fost observatг si in anul
doi de vegetaюie. De exemplu, suprukuu foliarг la un pom din soiul Florina condus tot dupг
aceeaєi forma de coroana indicata mai sus a lost de K7 ori mai mare decвt valoarea acestui indice
la soiul Generos conuu: dupг palmeta liber aplatizatг оnclinatг la 80". in anul 2006, adicг anul trei de
vegetaюie s. plantaюiei acest raport dintre sosurile Florina єi Generos, pomii fiind conduєi dupг
aceeaєi variantг, a iost de 1,2.
Analizвnd suprafaюa foliarг оn funcюie de forma de forma de coroanei menюionгm cг
valoarea acestui indice оn primul an cic \cuctatic nu se deosebeєte semnificativ. Asifei suprafaюa
foliarг la soiul Generos se aflг оn limitele de ().. 14-OJ6 m pom єi a soiului Florina оn limitele de
0,18-0,21 m pom. Influenюa formei de coroanг, оn anul de.i ele studiu, la soiul Generos nu a avut
unele particularitгюi ce ar evidenюia o varianta sau aii a . Astfel suprafaюa foliarг la acest soi se alia
intre limitele 0.52-0.68 m pom.
La soiul Florina, in aceiaєi an de vegetaюie, influenюa formei de coroanг s-a observat о in re variantele
unde pomii necesitг un grad dilenl de taiere. Asiiei ia \ananieie conduse dupг fus subюire si
palmeta liber aplatizatг valoarea mdiceiui s-a оncadrat intre l i i n i i e i c 0,70-1,10 iTT/pom, iar la
variantele conduse dupг latura. Ypsiion simpiu єi Ypsilon dubiu, unde gradul de tгiere conform
cernitelor constructive ale coroanei este mг; marc, suprafaюa foliarг a fost оn limitele OJ C)-0,55 m
pom. In anul trei de vegetaюie suprafaюa foliarг a avut aceleaєi caractere ca єi оn anul doi de
vegetaюie, influenюa formei de coroanг nu a fost evidenюiatг оn cadrul soiului Generos, iar оn
cadrul soiului 'florina. variantele unde pomii sunt conduєi dupг latura. Ypsilon simpiu єi
Ypsiion dubiu, suprafaюa foiiara a iosi mai micг ca la formele de coroanг fusul subюire si palmeia
liber aplatizatг.(tab. 9)
Fiind calculatг suprafaюa foliarг ia un ha observгm cг valoarea acestui indice creєte
odatг cu densitatea pomilor la o unitate de suprataюг. Dacг. de exemplu, supraiata foliarг оn primul
an de vegetaюie la densitatea pomilor de 2222 la ha de soi ui Generos conduєi dupг palmeta liber
aplatizatг оnclinatг ia 80'' este de 0.355 mii m ha, alunei valoarea indicelui respectiv la
densitatea pomilor de 4444 la ha conduєi dupг accvasi formг de coroanг este mai mare de 2 ori ea
constituind 0.710 mii nr ha. i ca mai rn c suprafaюг foliarг calculatг la o unitate de suprafaюг a
lost in varianta martor unde pomii sunt conduєi dupг fusul subюire vertical, densitatea pomilor la
hectar fiind de U>66 unitгюi. Astfel ia soiul Generos valoarea acestui indice a constituit 0.26(> m"
ha >; a io^i cu 25 % mai micг ca varianta unde nornn sunt conduєi dupг oalmeta liber apоaii/atг
оnclinatг la 80". Aceste particularitгюi au fost observate si in anii doi. trei de veiietaюie.
Prin urmare analiza datelor experimentale ne permit sг concluzionгm cг supraiata foiiara la
un pom a fost mai mare la soiul Florina, care se caracterizeazг printr-o vigoare mai mare decвt
soiul Generos, indiferent de forma de coroana supraiata foiiara nu-єi schimbг semnificativ
valorile. La o unitate de supraiata valoarea acestui indice cresie odatг cu sporirea densitгюii
pomilor la unitate de suprafaюa.
CONCLUZII
Htectuarea mгsurilor єi calculelor aplicate оn plantaюia experimentalг оn prunii trei
ani de vegetaюie, au condus la urmгtoarele concluzii:
о. Asupra lungimii оnsumate a ramurilor anuale оn anii de studii au influenюai do t (actori:
 forma coroanei єi sosul pomologie, Cele mai mari creєteri s-au оnregistrat ia soiul Florina .оn
dependenюг de forma de coroanг cele mai mari creєteri s-au obюinui ia
v •• ,.,

formele de coroanг unde gradul de tгiere este mai mic conform ecrinieio? constructive
ale coroanei. Lungimea medie a ramurilor anuale a fosl influenюatг \ \ - cea mai mare parte de
condiюiile de creєtere din anul respectiv, astfel ceic mai mвn creєteri anuale au fosi оn anul doi
de vegetaюie.
2. Dimensiunile diametrului trunchiului оn primul an de vegetaюie au losi invers
proporюionale cu creєterile anuale, acestea ia rвndul lor au fost influenюate de lucrгrile
de formare a coroanei astfel cele mг! mari dimensiuni s-au оnregistrai la pornii
conduєi dupг latura єi Ypsilon. In anul doi єi trei de vegetaюie nu sau evidenюia!
diferenюe оntre variante sau soiul pomologic.
3. Supraiatг foliarг la о pom nu diferг esenюial оntre variantele aceluiaєi soi. ca diferг
doar оntre soiuri, tea mai mare supraiatг [oliarг a fost obюinutг la soiul florina. Dupг
calculele efectuate asupra suprafeюei оoliare la l ha. valoarea cea mai nune ^-.;
оnregistrai in varianta "" palmeta liber aplati/atг cu unghiul de оnclinare a pomului ue
80'' faюa de on/onlalг cu doi pomi din aceeaєi groapг", ea i l i n d cu aproximativ iOO u-,.
mai ridicatг decвt media celorlalte variante.

CONCLUZII
Htectuarea mгsurilor єi calculelor aplicate оn plantaюia experimentalг оn prunii trei
ani de vegetaюie, au condus la urmгtoarele concluzii:
о. Asupra lungimii оnsumate a ramurilor anuale оn anii de studii au influenюai do t (actori:
forma coroanei єi sosul pomologie, Cele mai mari creєteri s-au оnregistrat ia soiul Florina .оn
dependenюг de forma de coroanг cele mai mari creєteri s-au obюinui ia
v •• ,.,

formele de coroanг unde gradul de tгiere este mai mic conform ecrinieio? constructive
ale coroanei. Lungimea medie a ramurilor anuale a fosl influenюatг \ \ - cea mai mare parte de
condiюiile de creєtere din anul respectiv, astfel ceic mai mвn creєteri anuale au fosi оn anul doi
de vegetaюie.
4. Dimensiunile diametrului trunchiului оn primul an de vegetaюie au losi invers
 proporюionale cu creєterile anuale, acestea ia rвndul lor au fost influenюate de lucrгrile
de formare a coroanei astfel cele mг! mari dimensiuni s-au оnregistrai la pornii
conduєi dupг latura єi Ypsilon. In anul doi єi trei de vegetaюie nu sau evidenюia!
diferenюe оntre variante sau soiul pomologic.
5. Supraiatг foliarг la о pom nu diferг esenюial оntre variantele aceluiaєi soi. ca diferг
doar оntre soiuri, tea mai mare supraiatг [oliarг a fost obюinutг la soiul florina. Dupг
calculele efectuate asupra suprafeюei оoliare la l ha. valoarea cea mai nune ^-.;
оnregistrai in varianta "" palmeta liber aplati/atг cu unghiul de оnclinare a pomului ue
80'' faюa de on/onlalг cu doi pomi din aceeaєi groapг", ea i l i n d cu aproximativ iOO u-,.
mai ridicatг decвt media celorlalte variante.