NUCUL Combaterea bolilor sl daunatorilor Bolile cele rnai frecvent intalnite sunt arsura bacteriana a nucului, antracnoza si viermele

merelor. Arsura bacteriana (Xanthomonas junglandis) Pe frunze, petioluri si ramuri apar pete mici, colturoase, de culoare bruna. Petele se maresc ajungand sa se uneasca. Lastarii atacati se usuca de la varf. Pe fructe apar pete negre, adancite, care se extind. Miezul este afectat si el, innegrindu-se. Antracnoza nucului (Gnomonia junglandis) Sunt afectate frunzele, fructele si lastarii. Pe acestea apar pete rotunde bruncenusii, inconjurate de o margine brun inchisa. Miezul fructelor atacate se brunifica si are un gust neplacut. Viermele merelor (Cydia pomonellei) taca uneori si nucile. Simptomele sunt asernanatoare cu cele descrise la mar, iar tratamentul se face cu aceleasi substante.

Arsura bacterian a nucului

!enumire "tiin#ific$% &anthomonas juglandis Simptome% arsura bacterian$ a nucului este produs$ de bacteria &anthomonas junglandis "i este 'n prezent afec#iunea cea mai grav$ 'n planta#iile de nuc. (ste o boal$ periculoas$, fiind supus$ regimului de carantin$ fitosanitar$, deoarece produce pagube mari, uneori cifrate la )*-+*, la puie#ii din pepinier$ "i la fel de mari, 'n unii ani, la produc#ia de nuci. -runzele pot fi afectate pe ambele fe#e "i 'n orice stadiu de dezvoltare. tacul se manifest$, 'n general, prin apari#ia pe por#iunile de limb dintre nervuri a unor pete mici, clorotice, care dup$ uscare cap$t$ o culoare brun$ sau neagr$. Mugurii sunt susceptibili de a fi atac#i prin faze de cre"tere, atacul 'n acest caz fiind mai puternic, iar mugurii put.nd fi distru"i 'n 'ntregime. Pe m$sur$ ce mugurii avanseaz$ 'n cre"tere, cap$t$ un oarecare grad de rezisten#$. tacul se manifest$ "i pe amen#i, care sunt contamina#i 'n perioada persisten#ei acestora pe ramuri. /ontaminarea florilor femele se poate face 'n toat$ perioada dezvolt$rii lor, fie direct prin pic$turi de ap$, care vehiculeaz$ bacteriile, fie prin p$trunderea pe stigmate a unui polen infectat. 0n perioada care urmeaz$ fecund$rii, de obicei cu temperatur$ "i umiditate favorabile r$sp.ndirii bolii, stigmatele uscate ale tinerelor nuci las$ parazitul s$ p$trund$ 'n tinerele fructe, care cad foarte repede. 1neori nucile atacate ajung la maturitate, dar cu o pat$ care nu se cur$#$ sau o deformare a cojii. !up$ ce fructele au ajuns la 234 din m$rime, atacul nu mai prezint$ importan#$, deoarece nu mai este afecta$ dec.t partea lemnoas$ a fructului. Prevenire% se recomand$ m$suri de igien$ cultural$, ca% t$ierea, 'ndep$rtarea "i arderea ramurilor atacate, folosirea pentru sem$nat numai nucilor provenite din pomi s$n$to"i, folosirea de altoi "i portaltoi s$n$to"i. Combatere chimic % a56( M7 B89!8L(67 conc. *,:,; b5 /(< < B S=/; c5/ 9B8> < M8>= / L !( /1P91.

Combaterea bolilor si daunatorilor la nuc Cand pomii sunt tineri, lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor urmaresc mentinerea in perfecta stare de sanatate a aparatului foliar, pentru a sintetiza cantitati maxime de substante care sa asigure pomilor cresteri viguroase. Dintre boli, cea mai pagubitoare este bacterioza (arsura bacteriana) produsa de Xantomonas Juglandis si antracnoza (antracnoza nucului) produsa de Gnomonia leptospyla. omii tineri sunt destul de sensibili la aceste boli. !acterioza este favorizata de precipitatii abundente si temperaturi moderate. "tacul este maxim in perioada cresterii intense a lastarilor si in lunile iulie#august. e frunzele si lastarii atacati apar necrozari specifice, datorita distrugerii tesuturilor. entru combaterea acestor boli, pana in prezent, cele mai eficace produse c$imice s#au dovedit a fi produsele cuprice in doza mica. %a concentratia de &' (eama bordeleza apar numeroase necrozari, mai ales daca tratamentele se aplica cand frunzele sunt tinere. rimul tratament se aplica la dezmugurire, cand se poate folosi o concentratie mai mare si anume &,) ' (eama bordeleza . "l doilea tratament trebuie aplicat la aparitie primelor frunzulite, cand se va reduce concentratia la *,) ', iar al treilea tratament se va aplica la inceputul cresterii lastarilor tot cu *,) ' (eama bordeleza. +ltimul tratament se va face tot dupa caderea frunzelor cu &,)#, ' si are rolul de a micsora infectiile pentru anul viitor. -ratamentele recomandate pentru combaterea bacteriozei sunt eficiente si impotriva antracnozei. .n afara de produsele cuprice, pentru combaterea antracnozei s#a dovedit destul de eficient si Dithane M45, care in asociere cu substantele cuprice combate si bacterioza. Dintre daunatori, in tinerete, nucul poate fi atacat de paduc$ii testosi, paduc$ii de frunze, de omizile defoliatoare, de omizile xilofage si de acarieni. entru combaterea lor se aplica tratamente cu insecticide sau acaricide specifice.

Combatere chimic % a56( M7 B89!8L(67 conc. *,:,; b5 /(< < B S=/; c5/ 9B8> < M8>= / L !( /1P91.
Tratamente, informatii, pomi fructiferi, nuc /ucul (Juglans regia) este un arboredin familia Juglandaceae, r0sp1ndit 2n zona temperat0 i mediteranean0, at1t ca flor0 spontan0, c1t i 2n culturi. 3i are originea 2n zona geografic0 2ntins0 din !alcani spre .est, p1n0 2n 4imalaya i sud#vestul C$inei Cele mai mari p0duri se afl0 2n 5irgizstan, unde copacii se dezvolt0 extensiv, 2n p0duri aproape exclusiv de nuc, la altitudini de &.***6,.*** .m (4emery &778) 9 mai ales la "rslanbob, 2n provincia Jalal#"bad /ucul a fost introdus 2n vestul i nordul :uropei din vremea romanilor sau mai devreme, iar 2n cele dou0 "merici 2n secolul &;. (onele importante ale culturii nucului cuprind <ranta, =ebia, Grecia, !ulgaria si >omania (in :uropa), C$ina(2n "sia), California(2n "merica de /ord) i C$ile 2n "merica de =ud. ?ai recent, cultura nucului s#a r0sp1ndit pe .scar0 larg0 i 2n alte regiuni@ /oua (eelenda i sud#estul "ustraliei /ucul este un arbore viguros, care poate aAunge la B* de metri 2n0lime. "re trunc$iul gros i scoara neted0, argintiu#cenuie. "re crengi puternice, coroana foarte larg0 i bogat0. <runzele sunt mari, compuse .din )#7 foliole eliptice, cu margini 2ntregi, glabre

<lorile b0rb0teti sunt grupate 2n ameni masculi solitari sau c1te doi, cilindrici, multiflori. <lorile femel0 sunt grupate c1te , p1n0 la patru, .uneori solitare, sesile, purpurii. 3nflorete 2n luna mai <ructul este o drupa sferic0, av1nd o singur0 samanta, cu dou0 .cotiledoane mari, zb1rcite, bogate 2n untdelemn i numit0 nuca :Principalele boli ale nucului Arsura bacteriana a nucului produsa de bacteria Xant$omonas Auglandis. .& !oala se manifesta pe frunze, unde atacul consta in aparitia unor pete brune#negricioase, dispuse pe parenc$imul dintre nervuri si petioluri. Ca .urmare a atacului foliolele se deformeaza si se usuca "tacul pe amenti si pe florile femele consta in brunificarea, innegrirea si uscarea acestora. <ructele tinere infectate se innegresc si cad in masa. e fructele dezvoltate apar pete brune, izolate, care conflueaza, iar in final fructele se usuca, coaAa este zbarcita, lucioasa si neagra .si raman prinse pe ramuri %astarii tineri se indoaie de varf, se innegresc si se usuca, parand .carbonizati :Masuri de prevenire si combatere taierea lastarilor atacati# .! tratamente cu Zeama bordeleza 0 5# Antracnoza nucului produsa de ciuperca Gnomonia Auglandis. e partea ., superioara a frunzelor apar pete mici, brune, circulare, care mai tarziu .se aseaza intre nervuri, conflueaza si se maresc treptat e partea inferioara in dreptul petelor se observa mici punctisoare negre, cu dispunere concentrica. Ca urmare a atacului foliolele se .brunifica, se usuca si cad, iar maturarea fructelor este anormala e fructele tinere apar pete mici, circulare, brune, adancite si ca .urmare a atacului fructele raman mici, se innegresc si cad e ramurile tinere atacate apar pete brune, alungite, care se adancesc in .substrat avand aspectul unor cancere desc$ise :Masuri de prevenire si combatere strangerea si distrugerea prin ardere a frunzelor cazute sau ingroparea # lor prin aratura adanca tratamente c$imice odata cu pornirea in vegetatie cu Zeama bordeleza 0 5# !, "hamp ## $% @ rincipalul daunator al nucului este .Ciermele merelor# tratamente cu Decis ,.) C:, <astac, "ctara.&