BOLILE VIEI DE VIE

17.1. VIROZE
Scurt nodarea - Marmor viticola Holmes (sin. Vitis virus 1 Stranak Smith)
Boala este mult raspndita n zonele viticole din Europa si nordul Africii. n tara noastra,
boala se ntlneste n plantatiile situate pe terenuri argiloase si n anii cu primaveri reci si umede.
Simptome. Plantele infectate cu acest virus prezinta lastarii slab dezvoltati, cu internodii
scurte, dispuse n zig-zag. Datorita acestui fapt, frunzele apar nghesuite, lastarul lund aspectul de
tufa deasa. Frunzele de pe lastarii atacati sunt mai mici dect de pe plantele sanatoase, deformate,
asimetrice si cu numeroase pete clorotice. Plantele atacate au ciorchini ce prezinta fenomenul de
"meiere", bobitele ramn mici si nu se matureaza.
Radacinile plantelor atacate sunt slab dezvoltate, cu aspect coraliform, iar n sectiune lemnul
are o culoare rosiatica. Ca aspect general, plantele sunt mai mici ca talie, vegeteaza defectuos,
diferentiindu-se de cele sanatoase.
Agentul patogen - Virusul are forma poliedrica, cristalele masurnd 30 m.
Transmiterea virusului se poate face prin altoire, iar n natura prin anastomozele radiculare
ct si prin intermediul nematodului Xiphinema index.
Combatere. Noile plantatii vor fi amplasate pe terenuri corespunzatoare acestei plante,
evitndu-se solurile reci, argiloase, care retin puternic apa. Se vor ntrebuinta altoi si portaltoi
sanatosi; plantele furnizoare de altoi vor fi observate si marcate n timpul perioadei de vegetatie. Se
vor combate nematozii din terenurile destinate a fi plantate cu vita de vie, folosindu-se preparate ca
: D. D. (diclorpropan) 1.000 kg/ha sau sulfura de carbon, injectata n sol la 20-30 cm adncime.

Mozaicul nervurian al vitei de vie - Grapevine vein mosaic virus

Aceasta viroza nu este raspndita. Ea a fost semnalata n S.U.A. (california) iar n ultimul
timp si la noi n tara unde unele soiuri sunt infectate n procent de 100% (I. P o p, 1975).
Simptome. Principalul simptom este reprezentat prin ngalbenirea nervurilor principale si
secundare ale frunzelor, fenomen care apare n luna mai-iunie. Deseori nervurile n totalitate se
prezinta ca o retea galbuie iar tesuturile limbului prezinta pete clorotice care dau frunzei aspect de
mozaic. Dezvoltarea plantelor este normala, plantele manifestnd vigurozitate. Pot sa mai apara
fenomene de meiere si margeluire care nu sunt absolut specifice acestei viroze.
Agentul patogen. Virusul ataca numai speciile genului Vitis. Ca planta indicatoare se
foloseste soiul St. George pe care virusul formeaza pete verzui-deschis n lungul nervurilor.
Agentul patogen se transmite numai prin altoire.
Combatere. Se recomanda producerea de material saditor "liber" de viroze.

17.2. MICOPLASMOZE
ngalbenirea aurie la vita de vie (Flavescenta aurie) - Mycoplasma
Boala a capatat n ultimii ani o mare extindere producnd pagube importante n vestul
Europei (Franta, Germania) si n special n plantatiile de pe Valea Rinului si Moselei. Etiologia
virotica a fost nlaturata n urma cercetarilor efectuate de Giannotti n anul 1969 si confirmata de
Candwell n 1971 si P. Ploaie, 1973.
n tara noastra boala a fost semnalata n podgoriile Murfatlar, Valea Calugareasca, Odobesti,
Minis (Rafaila si Costache, 1968).
Simptome. Plantele prezinta numai unii lastari cu simptome de flavescenta, n timp ce restul
par a fi sanatosi. Frunzele lastarilor infectati se ngalbenesc partial sau total, tesuturile lund un
colorit metalic, caracteristic. Atacul este nsotit de o rasucire a frunzelor despre partea inferioara
spre partea interioara, ulterior caznd de pe lastar n luna iulie. Spre toamna, lastarii atacati nu se
lemnifica, ramn elastici, cu liberul hipertrofiat, au o coloratie verzuie si sunt pigmentati datorita
petelor necrotice. Deseori acesti lastari degera n timpul iernii iar productivitatea plantelor atacate
scade foarte mult.
Ciorchinii de pe lastarii atacati sunt asimetrici si au bobitele cu un procent mic de zahar; de
cele mai multe ori plantele atacate, n 1-2 ani nu mai produc.
Agentul patogen. Mycoplasma se prezinta sub forma de particule pleiomorfe (heteromorfe),
ovoide, alungite sau sferice, de 100-700 m n diametru. Transmiterea de la plantele bolnave la
cele sanatoase se poate face prin altoire si prin cuscuta. Agentul patogen nu se poate transmite
mecanic pe plante-test ierboase. n natura aceasta boala se transmite prin cicada Scaphoideus
littoralis. Plantele atacate de aceasta boala manifesta o sensibilitate sporita la fainare (Uncinula
necator).
Combaterea. Se recomanda scoaterea din plantatii si distrugerea prin ardere a plantelor
atacate ct si a celor din scolile de vita; combaterea cicadei Scaphoideus littoralis prin tratamente
cu produse adecvate.

17.3. MICOZE
Mana vitei de vie -Plasmopara viticola
Mana vitei de vie este originar din America de Nord unde a fost observat nc din anul
1834.In urma schimburilor comerciale mana a fost introdus n Europa mai nti n Franta unde
primele infectii au fost observate n anul 1878.De aici mana s-a rspndit cu mare rapiditate n
toat Europa determinnd alturi de filoxer, pagube considerabile plantatiilor viticole.
La noi n tar mana a fost observat n 1887,n podgoriile Buzului, dar se pare c totusi a
aprut mai devreme, deoarece n trile limitrofe a fost semnalat nc din 1881.
Mana este cea mai pgubitoare boal a vitei de vie, pierderile de recolt datorate acestei boli
apar nu numai n anul n care ea se manifest cu intensitate ci si n anii urmtori. Pierderile de
recolt pot varia de la 10% pn la 70-80%, n functie de conditiile climatice din anul respectiv.

Simptome. Atacul de man se manifest pe toate organele aeriene ale vitei de vie :frunze,
lstari, crcei, flori, ciorchini, boabe. (Fig.74)
Atacul pe frunze. Atacul de man pe frunze este cel mai frecvent, dar nu si cel mai pgubitor.
Frunzele pot fi atacate la toate vrstele ncepnd de cnd au o suprafat de 6 cm.
Suprafata optim pentru infectie este de 10-25 cm, adic atunci cnd frunza prezint ostiola
stomatelor deschis si pn cnd mbtrnesc, moment n care manifest rezistent sporit la man.
Rezistenta la mbolnavire a frunzelor btrne poate fi explicat prin hidratarea sczut a
tesuturilor, presiunea osmotic ridicat, procentul mai mare de potasiu si pH-ul neutru sau alcalin
pe care l prezint sucul celular.
Petele de man au aspect diferit n functie de momentul cnd se produce infectia.

Fig. 74. Mana vitei de vie - Plasmopara viticola

Simptome de atac pe frunze
a - stadiul de pete undelemnii 1 - pe partea superioara, 2 - pe partea inferioara
b - atac avansat (necrozare); c - pete mozaicate

Primvara petele au culoare galben-untdelemnie, au contur difuz si ating dimensiuni de la

ctiva mm pn la ctiva cm = stadiul petelor untdelemnii. Privite prin transparent contrasteaz cu
prtile nvecinate ale frunzei ce-si pstreaz culoarea verde - intens.
Cu timpul centrul acestor pete se brunific, lund aspect ars = stadiul de arsuri pe frunze. In
dreptul petelor, pe partea inferioar a frunzei se constat prezenta unui puf albicios, format din
conidioforii cu conidiile ciupercii. Frunzele parazitate se desprind usor de lstar si butucul rmne
defoliat.
In functie de conditiile climatice - temperatur ridicat n jur de 20-22C si umiditate
accentuat, ce pot determina o perioad de incubatie foarte scurt, faza de pete untdelemnii poate
s nu apar, iar frunzele vor prezenta pe fata inferioar puful albicios caracteristic.
La soiurile cu struguri rosii sau negri petele de man sunt nconjurate de un halou visiniu, iar
la cele rezistente fat de boal petele se necrozeaz, iau o form colturoas si sunt limitate ca
ntindere datorit reactiilor celulare de aprare a plantei mpotriva ciupercii.
Toamna pe frunze apar pete mici si colturoase, neregulate de 1-2 mm diametru, foarte
numeroase, risipite pe suprafata limbului. In dreptul lor tesuturile se brunific, n timp ce restul
frunzei rmne de culoare verde. Aceast form de atac poart numele de pete n mozaic si n
aceast faz ciuperca nu mai produce pe fata inferioar a limbului conidiofori cu conidii.
Atacul pe lstari. In acest caz boala se manifest n anii ploiosi si mai ales pe lstarii tineri,
verzi. Se observ aparitia de pete brun rosiatice acoperite de conidiofori cu conidii, care formeaz
un puf alb. Att din cauza atacului direct pe lstari ct si a pierderii de timpuriu a frunzelor, lstarii
nu se mai lignific complet si neajungnd la maturitate, deger n timpul iernii. Atacul se poate
manifesta si pe lstarii mai evoluati si lignificati, sub forma unor pete alungite de culoare brunviolacee dispuse n prejma nodurilor, n dreptul crora scoarta este mortifiat. Coardele atacate nu
se matureaz normal iar amidonul acumulat n celule se gseste n cantitate mai redus dect
coardele sntoase.
Atacul pe crcei. Crceii pot fi infectati fie la vrful lor fie la punctul de ramificatie. Ei se
brunific si sunt acoperiti de puful albicios alctuit din conidiofori cu conidii.
Atacul pe ciorchinii tineri. Aceasta este forme cea mai grav de atac, dar nu si cea mai
frecvent. Are loc n anii foarte ploiosi, n care caz toti ciorchinii pot fi distrusi. Infectia se face
prin pedunculul inflorescentelor, prin flori sau prin partea ltit a pedicelului de la baza boabelor.
Acestia se nglbenesc si se acoper de conidiofori cu conidii pe timp umed sau se usuc pe timp
secetos.
Atacul pe boabe. Infectia pe boabe poate avea loc de la formarea lor pn la prg. Atacul
este cu att mai pgubitor cu ct are loc mai de timpuriu. Dup faza n care se gsesc boabele n
momentul infectiei si dup conditiile climatice, mana se prezint sub dou aspecte deosebite, care
poart si denumiri diferite :
Putregaiul cenusiu al boabelor, apare pe boabele tinere, pe vreme umed, infectia avnd loc
n timpul nfloritului si imediat dup nflorit. Bobitele se acoper cu conidiofori cu conidii,
deoarece ovarele tinere prezint stomatele epidermei deschise, nesuberificate, ceea ce permite
iesirea acestora la exterior. La noi n tar putregaiul cenusiu este cel mai frecvent si produce cele
mai importante pagube. Acest aspect mai este cunoscut si sub numele de "rot gris".
Putregaiul brun, apare pe boabele mai mari, cnd infectia se face prin peduncul si receptacul.
Boabele atacate se brunific, se zbrcesc si cad iar pe suprafata lor nu apare puful format din

conidiofori cu conidii. Acest aspect parazitar ntlnit pe boabe mai dezvoltate. este cunoscut si sub
numele de "rot brun".
Agentul patogen. Mana este produs de Plasmopara viticola (B. et C) Berl. et de Toni, din
familia Peronosporaceae , ordinul Oomycetales, clasa Phycomycetes.
Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite n celulele parazitate
haustori sferici sau piriformi. Dup o perioad de hrnire, ciuperca emite n afar, prin ostiola
stomatelor, prelungiri ale sifonoplastului, ramificate monopodial - conidioforii - acestia sunt
hialini, cu 3-4 ramuri perpendiculare ntre ele, ultimele ramuri purtnd numele de sterigme, de care
se prind conidiile.
Aceste conidii sunt mici si se numesc microconidii (sau conidii secundare, de var), ele sunt
lat ovale sau elipsoidale, hialine, de 17-30x10-16 si au membrana neted si subtire. Ele se
formeaz n numr foarte mare - ntre 200-300, sunt usoare si servesc la propagarea ciupercii si
producerea de infectii n cursul verii. Microconidiile sunt luate de curentii de aer si duse la distante
mari. Ele si pot pstra viabilitatea timp de 7-8 zile. Ajunse pe organele vitei de vie ele germineaz
rezultnd 5-8 zoospori biflagelati, reniformi, din care iau nastere filamentele de infectie ce ptrund
prin ostiola stomatelor n tesuturile plantei gazd. Aceste infectii poart denumirea de infectii sau
contaminri secundare.
Toamna, ncepnd din luna august si pn n octombrie, n frunzele cu pete de mozaic,
ciuperca formeaz oogoane si anteridii iar apoi ca urmare a procesului sexual de oogamie
sifonogam apar oosporii, organe de rezistent si de iernare ale patogenului. Oosporii sunt sferici,
de culoare brun si prevzuti cu un endospor, un exospor si un epispor ce rezult din resturile de
citoplasm a oogonului fecundat. Numrul oosporilor variaz n functie de sensibilitatea soiurilor
de vit de vie fat de man dar si de conditiile climatice ale anului respectiv.
Primvara oosporii germineaz la suprafata solului, mbibat cu ap si la temperaturi de peste
10C oosporul crap, endosporul se alungeste si formeaz un promiceliu terminat cu o
macroconidie ce contine 15-20 zoospori flagelati. Ele se mai numesc si conidii primare sau de
primvar si prin ele se pot produce infectii primare, primvara. Zoosporii eliberati din
macroconidii, care se afl n bltoacele din jurul butucilor sunt proiectati pe partea inferioar a
frunzelor si resorb flagelii, produc filamente de infectie si ptrund n tesuturile plantei gazd prin
ostiola stomatelor. Deoarece zoosporii germineaz esalonat, infectiile primare au loc din aprilie
pn n luna iunie. Este posibil ca oosporii s germineze de timpuriu, nainte ca vita de vie s intre
n vegetatie, iar n acest caz, infectia primar nu poate avea loc dect dup ce apar organele plantei
receptive la man.
Dup infectiile primare sau secundare urmeaz perioada de incubatie, perioad n care
ciuperca se dezvolt intracelular, se hrneste pe seama tesuturilor parazitate iar pe frunze apar
petele untdelemnii.
Manifestarea bolii este marcat de aparitia conidioforilor cu microconidii. Contaminrile
secundare cu ajutorul microconidiilor se pot repeta de mai multe ori n timpul perioadei de
vegetatie, n functie de frecventa ploilor ce mentin picturile de ap pe organele vitei de vie.
In anii de man, numrul infectiilor secundare poate ajunge la 10-15 si chiar mai mult. Att
infectia primar ct si cea secundar depind de o serie de factori : apa de ploaie s stagneze n vie
sau s existe un exces de ap n sol, temperatura optim pentru germinarea oosporilor este de 23C,
stadiul de vegetatie al vitei de vie - pentru ca infectia primar s aib loc, frunzele trebuie s aib
suprafata de cel putin 6 cm.

Intr-o infectie secundar se disting trei faze: contaminarea - ptrunderea tubului germinativ
al zoosporilor rezultati din germinarea microconidiilor prin orificiul stomatelor, proces care are loc
n proportie de 90-100% pe fata inferioar a frunzelor; incubatia -este perioada dintre contaminare
si aparitia primelor simptome de boal ; durata incubatiei este n functie de temperatur si n tara
noastr dureaz n medie 7 zile; aparitia conidioforilor si microconidiilor - are loc noaptea la
temperatura optim de 18-23C.
Combatere. Se recomand un complex de msuri de profilaxie si combatere : arturi
adnci,sau strngerea si arderea frunzelor czute toamna - pentru a se mpiedica aparitia infectiilor
primare. Evitarea plantrii prea dese, legarea corect pe spalier pentru o mai bun aerisire, drenarea
terenurilor pentru ca apa s nu blteasc n vie. Pstrarea terenului curat de buruieni pentru a se
evita atmosfera umed propice infectiilor de man. Efectuarea la timp a tuturor lucrrilor culturale:
prasile, legat, copilit, ciupit,tieri corecte. Aplicarea ngrsmintelor n mod echilibrat, evitndu-se
excesul de azot. Singurele metode eficace de combatere sunt tratamentele chimice, fr de care
cultura nu poate fi realizat. Se foloseste zeama bordelez n diferite concentratii (0,5-1%), n
functie de conditiile climatice si de faza de vegetatie a plantei. De regul se fac patru stropiri dar n
anii de man se poate ajunge la 8-10 tratamente, fololosindu-se 500-1500 l sol la hectar.
Momentele de aplicare a tratamentelor sunt prevzute de statiile de avertizare. In afar de zeama
bordelez se mai recomand patru tratamente la avertizare cu oxiclorur de cupru sau patru
tratamente cu Cimoxanil + oxiclorur de cupru sau cu produsul sintetic Ridomil 25 care are actiune
preventiv si curativ. O msur eficace este si folosirea de port altoi care s sporeasc rezistenta
altoiului la man cum sunt : Vitis riparia, Vitis berlandieri si Vitis labrusca.
Se recomand crearea si folosirea de soiuri rezistente la man : Triumf, Negru vrtos, s.a.
Dintre soiurile de mas si de vin sunt mai sensibile la atacul de man: Afuz-Ali, Muscat Hamburg,
Cardinal, Riesling Ialian, Feteasc regal, Feteasc alb.

Finarea vitei de vie - Uncinula necator

Finarea vitei de vie sau oidium -ul este o boal originar din America de Nord. In Anglia, a
fost semnalat n 1845,de unde apoi s-a rspndit n toate trile europene.
La noi n tar a fost semnalat n 1851. Astzi se ntlneste n podgoriile din Oltenia,
Muntenia, Dobrogea, uneori putnd depsi pierderile produse de man.
Simptome. Sunt atacate toate organele vitei de vie: frunze, lstari ierbacei, ciorchini, boabe,
din primvar pn toamna trziu. (Fig. 75)

Fig. 75. Fainarea vitei de vie - Uncinula necator

a - atac pe frunze; b - atac pe ciorchini
Pe frunzele bolnave se observ o psl albicioas, constituit din miceliul ciupercii, formnd
petele mai mult sau mai putin ntinse, pe ambele fete ale limbului. Sub psla de miceliu, tesuturile
bolnave sunt brunificate, necrozate. Frunzele atacate si rsucesc marginile n sus, se usuc si
rmn prinse de coarde.
Pe lstari nelignificati, se observ aceleasi pete albicioase, uneori pulverulente. Lstarii sunt
opriti din crestere, frunzele se ncretesc, aceast form de atac fiind denumit si "drapel", dup
aspectul pe care l prezint.
Pe lstarii lignificati, se observ numai pete brun roscate.
Atacul pe flori, este foarte grav dar se manifest destul de rar. Florile atacate se brunific si
se usuc.
Pe ciorchini, atacul este frecvent si pgubitor. Boabele sunt atacate n toate fazele de
dezvoltare. Ele sunt acoperite de o psl albicioas sub care pielita bobului se necrozeaz si crap
continutul se scurge si smburii devin aparenti. In atacuri puternice, toate boabele sunt crpate iar
ciorchinii distrusi n totalitate eman de la distant un miros de mucegai.
Ctre sfrsitul verii pe organele atacate apar niste puncte negre, care sunt periteciile ciupercii.
Agentul patogen. Finarea vitei de vie este produs de Uncinula necator (Schw.) Burr., din
familia Erysiphaceae, ordinul Perisporiales, clasa Ascomycetes.
Miceliul ciupercii este ectoparazit, iar ca organe de fixare prezint apresori din dreptul crora
se diferentiaz haustori n form de balonase, care ptrund n celulele epidermice.
Pe miceliu se formeaz conidioforii ciupercii care sunt simpli, putin flexuosi la baz si poart
lanturi scurte de conidii. Conidiile mature sunt elipsoidale, glbui, ele rspndesc ciuperca n
perioada de vegetatie - aceast form conidian a ciupercii este cunoscut sub numele de Oidium
tuckeri.

Ctre sfrsitul verii pe organele atacate se formeaz peritecii (cleistotecii), la nceput glbui
apoi negricioase, sferice cu perete subtire parenchimatic. Ele sunt prevzute cu apendici lungi, de
3-7 ori mai lungi dect diametrul periteciei si rsuciti spre vrf n form de crj sau n spiral. In
peritecii se formeaz mai multe asce ovoide cu cte 4-6 ascospori, elipsoidali hialini si unicelulari.
Ciuperca ierneaz sub form de miceliu de rezistent n scoart si n mugurii lstarilor
infectati sau sub form de peritecii.
Primvara miceliul intr n activitate, odat cu pornirea n vegetatie a vitei de vie, pe miceliu
se diferentiaz conidiofori cu conidii prin care se fac infectiile primare. Pe parcursul perioadei de
vegetatie, ciuperca se rspndeste prin conidii care produc infectii secundare.
Cercetrile au artat c ascosporii au rol redus n infectiile de primvar deoarece ,n
conditiile din tara noastr, ei ajung la maturitate toamna, iar cei care nu se degradeaz pn
primvara, nu-si mai pstreaz viabilitatea.
Boala este favorizat de temperaturi ridicate, n jur de 20-25C, cnd perioada de incubatie
este ntre 7-10 zile, mai ales n perioadele de secet.
Dup ce s-au produs infectiile, evolutia bolii este favorizat de temperaturi cuprinse ntre 18
-25C,si de umiditatea moderat a aerului, cuprins ntre 50-80%, cnd atacul pe ciorchine si boabe
produce pagube forte mari.
Ploile abundente mpiedic evolutia bolii pe de o parte deoarece conidiile nu germineaz n
picturile de ap si pe de alt parte este mpiedicat evolutia bolii prin " splarea" conidiilor.
Deseori n natur, se observ hiperparazitismul ciupercii Cicinnobolus cesatii care distruge
miceliul si conidiile de Oidium.
Combatere. Se recomand urmtoarele msuri de profilaxie : pentru a reduce sursa de
infectie din plantatie, se recomand ca lstarii atacati s fie distrusi prin ardere, iar butucii puternic
infectati ce constituie focare de infectie, vor fi scosi si arsi, aplicarea corect a lucrrilor de
ntretinere: tiat, legat, prsit, combaterea buruienilor. Aplicarea corect a ngrsmintelor
evitndu-se excesul de azot. Se recomand urmtoarele msuri de combatere chimic : nainte de
pornirea n vegetatie, plantele vor fi stropite cu zeam sulfocalcic sau Dibutox 1-1,5%. dup
pornirea n vegetatie cnd lstarii au ctiva cm plantele se prfuiesc cu sulf pulbere; al doilea
prfuit se execut nainte de nflorire sau chiar n timpul nfloritului iar al treilea se face pe
ciorchini, cnd bobitele sunt mici, continundu-se pn acestea ajung n prg. Prfuirile cu sulf
trebuie fcute dup ce roua s-a ridicat pentru a evita aparitia arsurilor pe frunze iar n caz de
temperaturi ridicate se va prfui solul de la baza butucilor. Tratamente curative cu Karathan 0,040,08%, Morestan 0,04-0,05% sau cu fungicide sistemice pe baz de Benomyl ct cu diferiti
tiofanati. Se recomand cultivarea de soiuri de vit de vie rezistente. Soiurile de vit de vie cu
pielita boabelor subtiri, cu ciorchine de boabe dese si albe sunt mai sensibile dect cele cu boabe cu
pielita groas si colorat. Soiuri sensibile: Riesling Italian, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon,
Gras de Cotnari, Feteasc alb. Soiuri rezistente: Select, Traminer roz, etc.

Putregaiul cenusiu al strugurilor - Botryotinia fuckeliana

de

ani,
70-

des
de
Fig.

Putregaiul cenusiu al
strugurilor este
rspndit n toate trile unde se cultiv vita
vie, manifestndu-se cu intensitate n
toamnele ploioase, cnd pagubele pot fi
deosebit de mari.
In tara noastr se ntlneste n toate
podgoriile, frecventa si intensitatea atacului,
variind n functie de precipitatiile din
perioade de coacere a strugurilor; n unii
n unele podgorii pagubele s-au ridicat la
80% din recolt.
Boala este frecvent la strugurii de mas, n
timpul depozitrii si transportului precum si
serele de fortat vitele altoite precum si n
pepinierele viticole.
Simptome. Ciuperca atac frunzele, lstarii
tineri ciorchinii si boabele. (Fig. 76) Pe
frunze si lstari, boala nu se ntlneste prea
n vii si nu produce pagube. Aceast form
atac este prezent n serele de fortat vite
altoite si n pepiniere.
76. Putregaiul cenusiu al strugurilor Botryotinia fuckeliana

Pe frunze apar pete, la nceput glbui apoi ruginii sau rosiatice. In dreptul lor se dezvolt mai
trziu un mucegai cenusiu format din sporulatiile ciupercii. Frunzele atacate se rsucesc si cad. Pe
lstari infectia ncepe de la noduri, unde tesuturile sunt acoperite cu un mucegai cenusiu
caracteristic.
Atacul nceput n serele de fortat poate continua si n scolile de vite, unde ciuperca mpiedic
dezvoltarea normal a fruzulitelor, a lstarilor si distruge calusul ce sudeaz altoiul de portaltoi.
In plantatiile tinere sau pe rod sunt atacati ciorchinii, coardele si lstarii zdrobiti de loviturile
mecanice (grindin, insecte), miceliul si conidiile constituind o puternic surs de infectie a
strugurilor, spre toamn.
Cel mai frecvent si pgubitor atac este cel de pe ciorchinii de strugure cu boabele mature.
Acestea prezint maxim receptivitate cnd sucul celular are un procent de zahr cuprins ntre 1622%.Boabele atacate au la nceput culoare galben deschis sau violacee, se nmoaie, crap si sunt
acoperite de un mucegai cenusiu ce se ntinde de la o boab la alta, putnd cuprinde ciorchinele n
ntregime. Boabele atacate putrezesc si se desprind usor de pe pedunculi.

In urma secretrii de ctre parazit a oxidazelor, substantele aromatice si colorante din boabe
sunt distruse, nemaiputndu-se obtine vinuri rosii. Din strugurii atacati se obtin vinuri slabe, cu
procent sczut de alcool si greu de conservat, supuse mbolnvirilor (casare, blosire).
Dac intervine o perioad secetoas, ciorchinii se usuc iar boabele pe care se dezvolt si alte
ciuperci saprofite se mumifiaz. Boala este favorizat de ntepturile insectelor Cochylis si
Eudemis, de prezenta rnilor produse de grindin, ct si de crparea bobitelor ajunse n prg,
fenomen ntlnit frecvent n timpul ploilor de toamn.
Sunt cazuri cnd, pe timp cald si uscat, n plantatiile nsorite si bine aerisite, la suprafata
boabelor nu mai apar conidioforii ciupercii ,pielita boabelor se stafideste, se acumuleaz mult zahr
deoarece miceliul consum o cantitate de ap din boabe. Mustul obtinut are gust specific si arom
plcut iar vinurile sunt licoroase si tari. Aceast form de manifestare se numeste "putregai nobil".
Acest caz, desi este dorit de viticultori scade productia cu 40%.
Aceast form de manifestare se ntlneste n unele regiuni din Franta (Bordeaux,
Champagne) ct si pe valea Rinului iar n unele toamne secetoase, pe coline expuse insolatiei
puternice se constat acelasi fenomen si la podgoriile din tara noastr obtinndu-se vinuri licoroase
din soiurile Gras de Cotnari, Tmioas romnesc.
Agentul patogen. Putregaiul cenusiu al strugurilor este produs de Botryotinia fuckeliana (De
By.) Wheltz sin Sclerotinia fuckeliana, familia Helotiaceae, ordinul Pezizales, clasa Ascomycetes.
Miceliul ciupercii poate tri ca parazit sau sparofit pe diverse substraturi organice. Miceliul
este format din filamente septate, bogat ramificate de culoare brun, lipsite de haustori. Pe miceliu
se formeaz conidiofori dispusi n tufe. Conidioforii sunt lungi, destul de grosi septati,
ramificati, bruni la baz si din ce n ce mai decolorati spre vrf, unde sunt aproape hialini.
In partea superioar conidioforii se ramific monopodial prezentnd cte 2,4 ramuri laterale
la captul crora pe sterigme scurte se formeaz conidii dispuse n form de ciorchine. Conidiile
sunt unicelulare, ovale sau elipsoidale ,de culoare brun olivacee, cu membran dubl. Forma
conidian a ciupercii se numeste Botrytis fuckeliana. Conidiile germineaz usor n sucul zaharat de
pe boabe iar filamentele rezultate ptrund n tesuturi, producnd infectii.
Pe frunzele de vit czute, pe ciorchini si lstarii uscati, se formeaz primvara urmtoare
numerosi scleroti mici (microscleroti), negri, tari, neregulati ca form. In urma germinrii
sclerotilor se formeaz conidii sau apotecii cu asce si ascospori (mai rar). Apoteciile sunt lung
pedunculate, n form de plnie si se formeaz mai rar n anumite conditii. In asce se formeaz 8
ascospori unicelulari, elipsoidali, hialini. Forma cu scleroti poart numele Sclerotium durum.
Ciuperca ierneaz sub form de scleroti si miceliu de rezistent pe lstarii atacati si coardele
atacate, de asemenea si conidiile sunt rezistente la temperaturi sczute. Primvara, din scleroti sau
din conidii rezulta filamente miceliene pe care se formeaz conidiofori cu conidii. Conidiile
propag ciuperca n cursul perioadei de vegetatie. Filamentele de germinatie ptrund activ prin
cuticul sau pasiv prin rni produse de grindin, sau de insecte duntoare vitei de vie.
Temperatura optim de dezvoltare a ciupercii este cuprins ntre 22-24C cnd perioadea de
incubatie este extrem de scurt (de dou zile),ceea ce explic pagubele foarte mari pe care le
produce ciuperca n toamnele ploioase si clduroase.
Combatere. Se recomand urmtoarele msuri de profilaxie si combatere : n toamnele
ploioase se recomand culesul viei de timpuriu, nainte ca putregaiul s produc pagube. Se evit

umiditatea excesiv din zona ciorchinilor prin defolieri de la baza lastarilor,prin copilit si crnit la
timp. Combaterea insectelor duntoare vitei de vie, tratamente chimice : cu produse pe baz de
Captan, Faltan,n concentratie de 0,2%,care trebuiesc facute cu cel putin 10-14 zile nainte de
recoltare, pentru ca aceste produse s nu ajung n must.Tratamentele cu fungicide sistemice sunt
mai bune, deoarece nltur acest neajuns. Aplicarea primului tratament se face dup
nflorit, al doilea n momentul formrii ciorchinelui si al treilea la coacerea n prg cu Benlate,
Fundazol, Derosal sau tiofanat de metil si etil.
Se recomand cultivarea de soiuri rezistente cum sunt: Coarn neagr tmioas, Codan,
Cabernet Sauvignion. Foarte sensibile sunt soiurile cu pielita subtire si boabe dese cum sunt :
Aligote, Feteasc alb, Riesling italian, Gras de Cotnari, Galben de Odobesti.

Via de vie (Vitis vinifera) este o specie de plante din genul Vitis, familia Vitaceae, originar din
regiunea mediteranean, Europa Centrala si sud-vestul Asiei, din Maroc si Spania pn n sudul
Germaniei n nord i n est pn n nordul Iranului.
Vi de vie este o lian, care poate atinge o lungime de 35 m, cu coaj. Frunzele alterneaz, sunt
lobate palmat i au o lungime i lrgime de 520 cm.
Fructul este o boab, acestea dezvoltndu-se ntr-un ciorchine cunoscut sub numele de strugure.
Boabele, la specia slbatic au un diametru de circa 6 mm, iar cnd se coc dobndesc o culoare
purpurie nchis spre negru; la speciile cultivate, de regul, boabele sunt mult mai mari, de pn la
30 mm lungime i pot avea diverse culoari: albe, alb-verzui, roii sau purpurii. Specia slbatic
crete de obicei n pduri umede i pe malurile apelor curgtoare.
Principalele boli sunt:
1.Scurt-nodarea vitei de vie produsa de virusul Grapevine fanleaf virus. Boala se manifesta pe
toate organele plantei, prin reducerea cresterii si dezvoltarii sistemului radicular si capacitatea de
prindere la altoire este mai scazuta. Lastarii butucilor atacti sunt slabi dezvoltati, cu internodurile
de lungimi diferite, dispuse frecvent in zigzag. Pe frunzele de pe butucii infectati apar inele sau
pete uleioase ce confera un aspect mozaicat.
Masuri de prevenire si combatere:
-plantarea pe un teren care nu a mai fost plantat cu vita de vie in ultimii 3-5 ani sau tratati
impotriza nematozilor vectori
-plantarea de material sanatos

2.Cancerul bacterian produs de bacteria Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens.Boala se

manifesta pe butuc si coarde. Atacul pe butuc consta in aparitia unor tumori mai mari, iar pe coarde
sub forma unor tumori mai mici, dispuse in siruri neregulate cu aspect coraliform.
Boala mai este cunoscuta si sub numele de ariceala la viat de vie.
Masuri de prevenire si combatere:
-folosirea de material saditor sanatos
-evitarea producerii ranilor in timpul lucrarilor de intretinere

3.Mana vitei de vie

produsa de ciuperca Plasmopara viticola. Boala se manifesta pe toate organele plantei. Pe fata
inferioara a frunzelor apar pete galbene, cu aspect undelemniu. Daca umiditatea aerului este mai
ridicata, pe partea inferioara a frunzei in dreptul petelor apare un puf alb-cenusiu.Treptat petele
foliare se maresc, se unesc si capata culoare rosietica, avand aspect de ars ca urmare a necrozarii
tesutului. Pe lastari si carcei boala se manifesta prin pete alungite de culoare bruna-rosietica, care
pe vreme umeda se acopera cu un puf albicios.Boala se poate manifesta si pe fructe, prin aparitia
unui putregai cenusiu si unul brun, care apare atunci cand umiditatea este ridicata
Masuri de prevenire si combatere:
-drenarea terenurilor care retin puternic apa
-tratamente chimice cu Zeama bordeleza, Dithane M45.

Bouille Bordelaise WDG, Zeama Pret: 5.64 lei

Dithane M 45Pret: 2.79 lei

4.Fainarea vitei de vie produsa de ciuperca Uncinula necator. Pe frunze atacul se manifesta prin
aparitia unor zone pasloase alb-cenusii, izolate sau confluente, pe care mai tarziu apare o pulbere
fina, albicioasa. Lastarii verzi atacati sunt acoperiti de miceliu alb-cenusiu, care devine pulverulent.
Atacul pe fructe este frecvent si pagubitor, apare pe ele o pasla alba-cenusie, sub care pielita apare
de culoare cenusiu-brunie.
Masuri de prevenire si combatere:
-tratamente cu Zeama bordeleza, Shavit F.

Bouille Bordelaise WDG, Zeama Pret: 5.64 lei

Shavit F 72 WDGPret: 81.84 lei

5.Putregaiul cenusiu al strugurilorr produs de ciuperca Botryotinia fuckeliana. Boala se
manifesta cel mai frecvent pe boabe, unde apar pete galben-cenusii sau rosii-violacei. Boabele
infectate se inmoaie, crapa si se acopera cu un puf abundent, cenusiu-bruniu, care se extinde de la
un bob la altul.Boala este favorizata de intepaturile insectelor, de prezenta ranilor.
Masuri de prevenire si combatere:
-cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti
-combaterea insectelor care produc rani pe fructe
-tratamente cu Rovral, Topsin. Teldor.

Rovral 500 SCPret: 6.2 lei

Topsin 500 SCPret: 15 lei

Topsin AL 70 PUPret: 85.56 lei

Teldor 500 SCPret: 24.68 lei

Principalii daunatori ai vitei de vie sunt:
1.Paianjenul-tratamente cu Envidor, Nissorun.

Envidor 240 SC, 15 mlPret: 31 lei

Nissorun 10 WPPret: 4.53 lei

2.Erinoza-tratamente cu Fastac, Karate Zeon

Fastac 10 ECPret: 3.41 lei

Karate Zeon 50 CSPret: 3.41 lei

3.Filoxera-tratamente cu Actara, Faster,Decis 2.5 CE

Decis 25 WG, 600 gPret: 606.14 lei

Actara 25 WGPret: 5.02 lei

Faster 10 CEPret: 3.41 lei

4.Carabusul verde-tratamente cu Actara, Fastac, Decis 2.5 CE

Decis 25 WG, 600 gPret: 606.14 lei

Fastac 10 ECPret: 3.41 lei

5.Molia strugurilorr-tratamente cu Mospilan, Calypso, Decis 2.5 CE

Decis 25 WG, 600 gPret: 606.14 lei

Mospilan 20 SGPret: 2.98 lei

Calypso 480 SCPret: 5.02 lei

6.Cochilisul-tratamente cu Decis 2.5 CE

Decis 25 WG, 600 gPret: 606.14 lei

Carabusul

Cochilisul
Erinoza

Filoxera
Molia
Paianjenul

Tratamentele pentru combaterea bolilor la vita de vie se fac preventiv. In scopul aplicarii
corecte si la timp a acestora, se impune realizarea unor controale riguroase, care sa dea
posibilitatea semnalarii riscului de aparitie a infectiilor la boli.
1. Viroza vitei de vie (Scurtnodarea)
Virusul ce produce aceasta imbolnavire este contractat deseori, in timpul altoirii sau atunci cand
sunt atinse radacinile plantei (in timpul extragerii, transportului, plantarii, etc). Viroza se manifesta
prin cresterea foarte apropiata a nodurilor pe lastar, frunze mici si incretite ce au o suprafata patata
mozaic", anumiti lastari sunt slab dezvoltati si dispusi in zigzag pe lungimea lor. Se dezvolta
abundent lastarii secundari ce dau vitei bolnave un aspect de tufa supraramificata. Boala poate
conduce la transformarea strugurilor in carcei sau la dezvoltarea strugurilor cu ciorchini foarte
piperniciti. Coada vitei bolnave are lungimi reduse cu pana la 70-75% fata de cele normale. De la
vitele bolnave viroza se poate extinde prin intermediul nematozilor care, hranindu-se din radacinile
unei vite bolnave, prin migrare catre radacinile unei vite sanatoase o pot imbolnavi si pe aceasta.

2. Mozaicul nervurian
Se manifesta prin aparitia unor benzi de culoare verde deschis de-a lungul nervurilor principale ale
frunzelor. Este o viroza destul de raspandita dar efectele sale negative sunt foarte reduse.

Mozaicul nervurian

3. Marmorarea
Se caracterizeaza prin tendinta de pipernicire a lastarilor si decolorarea in verde pal difuz in
vecinatatea nervurilor secundare ale frunzelor. Nu produce pagube insemnate.

4. Boala lemnului striat

Se manifesta prin aparitia unor umflaturi proeminente in zona punctului de altoire si striuri
longitudinale la suprafata lemnului, sub scoarta. In verile secetoase, pe tulpini apar multe crapaturi
care pot conduce la uscarea plantei in afara de faptul ca aceste crapaturi devin adaposturi bune
pentru ciuperci, bacterii sau insecte.

5. Rasucirea frunzelor
Marginile frunzelor bolnave se rasucesc inspre dosul frunzei, iar frunzele ingalbenesc prematur cu
exceptia unor benzi de-a lungul nervurilor principale care isi pastreaza culoarea normala. Strugurii
se coc mai greu, culoarea boabelor este neuniforma si continutul de zahar mai scazut decat la
strugurii sanatosi.

Rasucirea frunzelor

6. Ingalbenirea aurie
Se recunoaste prin aspectul galben-metalic al frunzelor. Culoarea este mai intensa in zona
nervurilor. Viroza determina o fragilitate ridicata a lastarilor si a ramificatiilor, ciorchinilor,
maturarea incompleta si neuniforma a coardelor, deprecierea productiei.

Ingalbenirea aurie

7. Cancerul bacterian (Ariceala)

Agentul patogen este Agrobacterium tumefaciens care determina aparitia de excrescente (tumori)
atat pe butuc cat si pe coarde. Are o virulenta sporita la temperaturi mai scazute si pe soluri umede
si compacte. Tumorile se dispun ca niste siruri neregulate de margele si la sfarsitul fiecarui ciclu
vegetativ, putrezesc. In anul urmator isi face din nou aparitie s.a.m.d.
In urma acestor succesiuni de aparitii-putreziri, tesutul plantei este serios afectat, ducand la
necrozare. Productiile sunt serios afectate in mod proportional cu extinderea bolii.

Cancer bacterian

Soiurile de struguri care opun o rezistenta ceva mai sporita la atacul cancerului bacterian simt:
Muscat Otonel, Feteasca Regala, Coarna neagra, Chardonnay, Pinot gris, Riesling, Zghihara, etc.
Foarte expuse sunt soiurile: Merlot, Muscat de Hamburg, Afuz ali, Italiana, Cabernet Sauvignon,
etc.
In legatura cu aceasta boala a vitei de vie suntem obligati sa va informam ca odata ce isi face
aparitia masurile de combatere sunt aproape inutile. In atare situatii desfiintarea culturii este pe
deplin recomandata. Reinfiintarea culturii se poate face dupa o pauza de 3-4 ani, interval in care se
recomanda cultura de graminee sau lucerna. Pentru culturile de vita de vie reinfiintate se
recomanda administrarea de ingrasaminte cu azot in doza redusa fata de cele de potasiu si fosforcare pot fi administrate in doze normale.
Momentele in care pot fi depistate mai usor simptomele bolilor virotice sunt urmatoarele:
- mozaicul galben, scurt nodarea, mozaicul nervurian marmorarea si strierea lemnului, catre
sfarsitul infloritului si inceputul legarii boabelor;
- simptomele de rasucire a frunzelor, ingalbenire aurie apar mai clar in faza de coacere a
strugurilor, cand se accentueaza si simptomele bolii lemnului striat, cancerului bacterian si
altor boli virale;
- in timpul caderii frunzelor se accentueaza simptomele ingalbenirii aurii, rasucirii frunzelor si pot
fi indepartate mai bine defectele induse de scurt-nodare.
Reamintim inca o data ca virozele plantelor nu se pot trata, iar in cazuri de extindere periculoasa se
va trece fara intarziere la distrugerea vitelor bolnave prin ardere.

8. Excorioza (Guinardia baccae, forma Flaccida)

Boala poate avea o evolutie lenta sau rapida in functie de factorii de mediu. Manifestarile bolii pot
fi observate pe lastari, ciorchini si pe boabe, dar adeseori si pe butuci. Astfel, daca la punctul de
insertie al lastarului cu coarda apar pete negricioase cu forme diferite sub care se percepe o
degenerare a tesuturilor vii, poate fi vorba de excorioza. In general boala se dezvolta numai la
nodurile inferioare ale coardei netrecand de nodul al 7-lea. Atacul pe frunze se manifesta prin
vestejirea acestora, uscarea si caderea.
La inceput, pe frunze se formeaza pete ovale uscate, colorate pe margini in galben, la soiurile albe
si in rosu la cele rosii.
Ciorchinii atacati de excorioza prezinta pete ovale, de culoare de la brun la roscat, la insertia
ramificatiilor principale. Boabele atacate prezinta, inainte de maturare una sau doua pete rotunde
proeminente, punctate cu negru.
Atacul asupra butucilor (mai ales cei batrani) se manifesta prin depunerea pe scoarta a unui
putregai prafos, de culoare alb-cenusie, care apare toamna tarziu si iarna. Agentul patogen, care
este o ciuperca, ierneaza sub forma de miceliu.

9. Fainarea (oidiumul) (Uncinula necator)

Ciuperca ce provoaca imbolnavirea (Uncinula necator) poate ataca din primavara pana in toamna
pe toate organele verzi ale plantei (frunze, lastari, struguri). Atacul pe frunzele de vita se
manifesta cu precadere pe fata superioara pe care se observa pete albicioase acoperite de o pulbere
cenusie cu un miros specific de peste. Atacul poate debuta chiar de la inceputul lunii mai. Lastarii
atacati capata o culoare bruna si se acopera la suprafata de o pasla alb-cenusie. Atat frunzele, cat si
lastarii atacati se necrozeaza si cad. Atacul pe ciorchinii tineri se manifesta prin acoperirea lor cu o
pulbere albicioasa, apoi prin uscarea acestora. Boabele atacare nu se dezvolta, ci raman mici si
acre, iar pe suprafata lor se remarca o pasla alb-cenusie sub care pielita se brunifica. Boabele
bolnave, cu timpul crapa expulzand samburii. Pe langa combaterea chimica, importante sunt si
lucrarile agrotehnice aplicate vitelor si solului, taierile corecte si la timp, plivitul, copilitul, aratul
intre randuri si sapatul pe randuri etc. Caldura, umezeala si lumina insuficienta sunt factori
favorizanti.

Fainare pe strugure

10. Mana vitei de vie (Plasmopara viticola)

Este poate cea mai periculoasa dintre bolile vitei de vie. Pe langa pierderile inregistrate in anul
atacului si care pot atinge 80% din recolta, plantele se pot debilita, iar perioada de refacere poate
dura cativa ani. Ciuperca ce poate provoca mana este Plasmopara viticola, care ierneaza sub forma
de spori depusi pe frunze uscate. Primavara in conditii de temperatura si umiditate adecvate,
acestia germineaza si, urmand un ciclu de dezvoltare destul de complicat, ajung sa dezvolte micelii
pe organele verzi ale plantei.
Frunzele tinere atacate prezinta pe fata superioara niste pete verzi-galbui cu contur neregulat.
Odata cu evolutia bolii, pe fata inferioara a frunzei apar in dreptul petelor verzi-galbui, pete
albicioase acoperite de un praf fin. Cu timpul, in centrul petelor verzi-galbui, apar firisoare
negricioase, care sunt de fapt zone moarte ale frunzei. Dinspre centru spre margine, culoarea
petelor va deveni brun-roscata. Frunzele se usuca, se rasucesc si cad.
Atacul ciorchinilor tineri sau a inflorescentelor ii poate distruge in intregime. Atunci cand boabele
au ajuns la un anumit grad de dezvoltare, pe suprafata lor apar pete vinetii, adancite. Lucrarile
agrotehnice necesare pentru prevenirea manei sunt cele descrise in cazul oidiumului.

Mana vitei de vie

Infectia primara se produce cand temperatura solului si a apei a depasit 11C si cand vita are deja
organe verzi. Urmeaza o perioada de incubatie care este mai scurta sau mai lunga, in functie de
temperatura. Infectia secundara se produce la peste 11 C, in prezenta apei pe frunze. Odata
instalata, boala nu mai poate fi combatuta. Tratamentele indicate sunt preventive, nu curative.

11. Putregaiul cenusiu (Botryotinia fuckeliana)

Aceasta boala pune in pericol, mai ales strugurii in parga, in toamnele reci si ploioase. In cazul
atacului, pe frunze apar pete, la inceput de culoarea galben-pal, care mai apoi devin roscate. Atat
pe fata superioara cat si pe cea inferioara, in dreptul petelor apare un putregai de culoare cenusie.
Frunzele bolnave se rasucesc si cad. Atunci cand duperca ataca lastarii, nodurile acestora se
acopera de mucegai cenusiu.
Cel mai pagubitor ramane atacul boabelor de struguri, care poate surveni de la intrarea lor in parga
si pana in timpul culesului. Boabele atacate prezinta pe suprafata lor pete de culoare galbencenusiu, care se dezvolta si la suprafata si in profunzimea bobului. Apoi suprafata boabelor este
acoperita in intregime de putregai cenusiu, care se extinde de la un bob la altul, putand cuprinde
ciorchinele in intregime.