Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(GHID INFORMATIV)
Acest ghid informativ este elaborat în scopul susţinerii producătorilor mici şi mij-
locii la înfiinţarea plantaţiilor superintensive de măr cu pomi de tipul „knip-baum”.
Ghidul reflectă aspectele tehnologice importante la înfiinţarea plantaţiilor tinere,
cerinţele mondiale faţă de fructe, potenţialul sectorului de producere, sortimentul
mărului în Republica Moldova, precum şi se evidenţiază cheltuielile investiţiona-
le la fondarea livezilor cu pomi de măr de tipul „knip-baum” şi surse de suport
financiar.
© 2008
1
CUPRINS
PREFAŢĂ 3
BIBLIOGRAFIE 31
ANEXE 32
2
PREFAŢĂ
Pomicultura este şi va rămâne una din ramurile prioritare ale agriculturii din Re-
publica Moldova cu pondere considerabilă în economia ţării şi export. Fiind datorată
condiţiilor naturale favorabile, tradiţiei populaţiei, eficienţei economice înalte,
solurilor fertile permit de a fi valorificate cel mai eficient prin cultivarea speciilor
pomicole.
Chiar dacă plantarea unei livezi de acest tip necesită investiţii iniţiale un pic mai
ridicate pentru procurarea materialului săditor, sistemului de susţinere (a stâlpilor
şi firelor metalice) şi fert-irigare, tehnicii agricole necesare, plantaţiile înfiinţate cu
pomi de tipul „knip-baum” are o serie de avantaje:
pomii rodesc economic din anul doi de la plantare (10-15 t/ha);
în anul patru de la plantare recolta ajunge la nivelul maxim (40-45 t/ha);
producţia de fructe se remarcă prin calitate deosebită;
tăierile de întreţinere şi fructificare sunt reduse la minimum;
în anul patru investiţia se amortizează;
comoditate la strânsul roadei;
densitate înaltă a pomilor la un hectar.
Acest ghid este bazat pe practica acumulată de întreprinderile din Republica Moldo-
va ce deţin plantaţii pomicole de măr înfiinţate cu pomi de tipul „knip-baum”:
Conform datelor statistice din 2005 (fig. 2) cea mai mare suprafaţă a plantaţiilor
de măr (2500-3000 ha) este amplasată în raionul Soroca, urmată de Ocniţa şi
Floreşti cu o suprafaţă în limitele de 2000-2500 ha, apoi urmate de Rîşcani, Don-
duşeni, Unitatea Teritorial-Administrativă Gagauzia şi Vulcăneşti (1500-2000 ha).
4
Raioanele Briceni, Edineţ, Glodeni, Sîngerei, Ştefan-Vodă, Dubăsari şi Drochia au o
suprafaţă destinată culturii mărului în limitele de 100-1500 ha. În celelalte raioane
cultura mărului ocupă o suprafaţă mică (1-1000 ha).
Cel mai înaltă producţie de fructe la cultura mărului a fost înregistrată de aseme-
nea în raionul Soroca cu o producţie totală de 300-400 mii chintale, fiind urmat de
raionul Ocniţa (200-300 mii chintale), apoi urmat de raioanele Briceni, Donduşeni,
Floreşti şi Sîngerei cu o recoltă în limitele de 100-200 mii chintale de fructe. Cele-
lalte raioane au o producţie totală de fructe în limitele de 1-100 mii chintale.
În Republica Moldova cea mai înaltă recoltă medie la un hectar a fost înregistrată în
raionul Soroca (mai mult de 110 chintale), fiind urmată în ordine descrescândă de
Drochia, Briceni, Ocniţa, Sîngerei, Criuleni, Orhei, Nisporeni, Donduşeni, Teleneşti,
Dubăsari, Ungheni şi municipiul Bălţi. Celelalte raioane au înregistrat o recoltă mi-
nimă la hectar între 0-50 chintale.
5
Figura 3. Recolta medie la hectar în Uniunea Europeană în anul 2005.
Sursa: FAOSTAT.
7
CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALE
FAŢĂ DE FRUCTE
Merele pentru consum în stare proaspătă reprezintă cel mai important produs ex-
portat din Republica Moldova. Cererea fructelor de măr pe piaţa internaţională
este foarte mare, chiar şi în ţările mari producătoare. Importul mondial de mere
pe glob în anul 2005 a constituit 6.606.432 tone. Cei mai mari importatori de
fructe (măr) sunt Uniunea Europeană (27 ţări) cu o cantitate de 3.109.764 tone în
anul 2005 (fig. 5). Din ţările Uniunii Europene cel mai mare importator şi chiar pe
glob conform datelor FAOSTAT în anul 2005 este Germania cu 773.567 tone, fiind
urmată de Marea Britanie (514.215 tone), Olanda (320.092 tone), apoi de Belgia,
Spania, Franţa, etc. Un alt importator major pe glob de mere este Rusia ce importă
723.579 tone de fructe anual. De asemenea Mexica, China, Canada, Arabia Sau-
dită, Indonezia, Statele Unite ale Americii importă anual circa 122-195 mii tone
de fructe de măr. Belorusia importă anual 91.950 tone de fructe. De asemenea
România importă circa 86 mii tone.
În Rusia cele mai preferate soiuri de măr pe piaţa fructelor proaspete sunt cele de
culoare verde, însă principalele sunt: Granny Smith, Golden Delicious, Red Deli-
cious, Jonagold şi Jonagored, fiind urmate de Royal Gala şi Gala, Fuji, Braeburn,
Idared, Pink Lady, Gloster, Red Chief şi Red Star King. Dimensiunile fructelor pre-
ferabile pe piaţa Rusiei sunt 80-100 mm.
8
Piaţa României la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri
colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-
bene şi verzi). Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared, urmate
de Jonagold, Gala, Gloster, etc., iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden
Delicious. Soiurile Granny Smith şi Mutsu înregistrează vânzări modeste. Dintre
soiurile locale în supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina, însă în can-
tităţi foarte mici. Fructele de obicei sunt împărţite în trei categorii: mici (sub 70
mm), medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm).
În Ucraina cele mai importante soiuri importate pe piaţă sunt: Golden Delicious,
Idared şi Jonagold şi altele ca exemplu: Gloster, Eliza, Ligol, Čampion. Piaţa ucrai-
neană este formată de circa 60% din soiuri roşii (Idared, Jonagold, Ligol, Gala,
Gloster, etc.), 35% deţin soiurile Golden Delicious şi Mutsu, iar fructele de culoare
verde (Granny Smith şi Reinette Simirenko) doar 5 la sută. După mărime fructele
de obicei sunt împărţite în trei categorii: mici (sub 70 mm), medii (70-90 mm) şi
mari (peste 90 mm).
Ca sortiment la măr pe plan mondial, predomină soiurile (fig. 6): Golden Delicious
şi mutanţii (Reinders, clon B, Smoothee® CG10 YD, Pinkgold® Leratess, etc.), Red
Delicious şi mutanţii (Redchief®, Super Chief®, Red King, Starkspur Ultra Red®,
Royal Red, etc.), Gala şi mutantele (Galaxy, Mondial Gala®, Delbard Gala®, Gala
Must®, Royal Gala®, etc.), Fuji şi mutanţii (KIKU®8 Brak, KIKU® Fubrax, red cap®
Valtod, da rosa®, Zhen® Azrec, etc.), Granny Smith, Jonagold şi mutantele (Jo-
nagored, King Jonagold, Decosta, First Red®, Jonagored Supra, Rubinstar, etc.),
Braeburn şi mutanţii (Hilwell®, Red Braeburn TM, Redfield®, Royal Braeburn, etc.)
şi altele.
10
Candil Sinap foarte tîrzie mijlocie spre mare 01-10.09 150-165
Coredar (B) precoce mijlocie 15-25.09 140-160
Corelita precoce mijlocie spre mare 20-30.09 180-210
Coremodet (B) precoce mijlocie 15-25.09 170-180
Delicious precoce mijlocie 20-25.09 150-180
Empire precoce mijlocie 20-30.09 170-180
Florina mijlocie mijlocie spre mare 15-25.09 170-200
precoce spre
Gala Delicious mijlociu pînă la mare 20-30.09 180-210
mijlocie
Golden Delicious precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-210
Goldspur foarte precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-210
Idared precoce mare spre mijlociu 10-20.09 200-220
precoce spre
Jonagold mijlociu spre mare 01-10.10 200-220
mijlocie
Jonathan precoce mijlocie spre mare 20-30.09 145-165
Mantuaner precoce mijlocie spre mare 20.09-10.10 175-185
Melrose mijlocie mijlocie spre mare 20.09-10.10 200-220
Noroc precoce mijlocie 20-30.09 120-125
Red Jonathan (Jonared) precoce mare spre mijlociu 20-30.09 145-165
precoce spre
Renet de Champagne mare spre mijlociu 20.09-10.10 180-240
mijlocie
Renet Simirenko precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-220
mijlocie spre
Sir Prise (Golden Rezistent) mare 10-20.09 155-165
tîrzie
Speranţa precoce mijlocie 20-30.09 160-185
Starkspur Red Delicious precoce mijlocie 20.09-10.10 190-210
Super Chief precoce mijlocie 10-30.09 180-210
Wagener Premiat precoce mijlocie 20.09-10.10 190-210
Wellspur Delicious precoce mijlocie 20.09-10.10 190-210
Yellospur Delicious foarte precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-210
Notă: * - Plantaţiile înfiinţate cu soiurile din lista nominalizată vor avea statut
de loturi de încercare în condiţii de producţie, în baza cărora Comisia
de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante va efectua testarea
acestora conform metodologiei stabilite. Suprafeţele de plantare sunt
limitate – 5 ha la un agent economic/localitate pentru un soi de măr.
11
Portaltoiul
Portaltoiul ales pentru înfiinţarea unei livezi trebuie să posede o mare capacita-
te ecologică, de adaptare şi să imprime vigoarea corespunzătoare altoiului, să
urgenteze intrarea pe rod a soiurilor altoite şi să asigure o rodire constantă şi
bogată cu o calitate superioară a fructelor.
M 26 este un portaltoi de vigoare slabă. Are înrădăcinare mai bună decât portal-
toiul M 9 şi imprimă pomilor o vigoare intermediară între M 9 şi M 7, dar, totuşi,
necesită spalier. Este pretenţios faţă de sol. Pomii altoiţi pe M 26 intră pe rod eco-
nomic în anul 3 de la plantare, având o productivitate înaltă cu fructe de calitate
superioară.
12
PARTICULARITĂŢILE TEHNOLOGICE
LA ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR POMICOLE
Înfiinţarea plantaţiilor
Proiectul plantaţiei
Analiza solului
Solul este un factor ecologic care are o importanţă majoră asupra cantităţii şi
calităţii fructelor la cultura mărului.
Cunoaşterea parametrilor solului (fertilitatea, compoziţia chimică şi mecanică,
etc.) ne va permite de a lua unele decizii corecte referitor la amplasarea plan-
taţiei, alegerea soiurilor, portaltoiului, etc. În continuare este prezentată lista
laboratoarelor pentru perfectarea testelor solului.
Tabelul 3. Lista laboratoarelor pentru perfectarea testelor solului
Denumirea laboratorului Adresa Telefoane de contact
Direcţia de observaţii asupra poluării Mediului mun. Chişinău,
76-68-55
Ambiant al Serviciului de Stat „Hidrometeo” str. Grenoble, 259
or. Chişinău, 21-22-39;
FPC „Codru-ST” SRL
str. Bucureşti, 67 22-09-82
Laboratorul de încercări, Staţia de proiectări şi mun. Bălţi, (231) 3-21-88,
Prospecţiuni Chimice de la Nord str. P. Boţu, 83 3-00-29
Laboratorul de testare a solului al raionul Edineţ, or. Cupcini,
(246) 2-42-24
SA „Tera-Serv” str. Chişinăului, 1
Laboratorul de testare a solului al Centrului de raionul Soroca, s. Voloviţa,
(230) 2-34-44
Deservire a Fermierilor al SA „Alfa-Nistru” str. Mărgineanu
13
Organizarea teritoriului
Materialul săditor
Unul din factorii de bază la înfiinţarea livezilor moderne, inclusiv de măr, este cali-
tatea materialului săditor ce trebuie să fie:
genetic superior (clonal);
fitosanitar sănătos (devirozat);
fiziologic bine dezvoltat (certificat).
Aceşti factori contribuie la intrarea timpurie a pomilor pe rod economic şi sporirea
productivităţii plantaţiei cu circa 20-25% faţă de cel ordinar.
Termenele plantării
În condiţiile Republicii Moldova pomii de măr pot fi plantaţi toamna, după căderea
masivă a frunzelor şi până la apariţia primelor geruri sau primăvara devreme,
imediat după ce terenul s-a zvântat şi până la dezmugurire.
Plantarea pomilor
Plantarea pomilor se face manual prin aşezarea rădăcinilor, imediat după mocirlire,
într-o poziţie neforţată, pe un muşuroi format în mijlocul gropii din sol fertil – even-
tual mraniţă şi se acoperă cu sol, apoi se tasează bine. Săparea gropilor se poate
face atât mecanizat cât şi manual.
Distanţa de plantare
Alegerea polenizatorilor
1. în benzi
16
2. fiecare al treilea pom din al treilea rând
În livadă nu se recomandă de a planta mai puţin de trei soiuri diploide sau trei
diploide şi unul triploid.
Anual se fac 2-3 intervenţii în verde cu scopul eliminării lăstarilor prea viguroşi,
degajarea vârfului de creştere al axului şi asigurării unei garnisiri optime cu for-
maţiuni de rod.
Tăierile de fructificare sunt limitate la minimum, practic locul lor este preluat de
lucrările de rărire manuală a fructelor, care urmăreşte menţinerea unei încărcături
optime de fructe pe pom şi evitarea alternanţei de rodire.
Sistemul de susţinere
Plantaţiile superintensive de măr fondate cu pomi altoiţi pe portaltoi pitici sau se-
mipitici necesită sistem de susţinere pentru a menţine pomii în poziţie verticală, în
caz contrar pomii vor fi dezrădăcinaţi la vânturi puternice şi recolte înalte.
18
cu diametrul 22-24 mm) care se plasează lângă fiecare pom în parte şi se
fixează în cinci locuri. Prin utilizarea acestui sistem de susţinere se poate
de obţinut cea mai înaltă tărie a acestei construcţii.
Înierbarea poate fi totală, când ierburile cresc pe toată suprafaţa, sau parţială,
când o parte din teren este înierbată, iar alta menţinută ca ogor negru sau prin
erbicidare. Lăţimea benzii înierbate este de 2-3 m, iar a benzii de sub proiecţia
coroanei – 1,0-1,5 m.
19
Înierbarea solului are următoarele avantaje:
Îmbunătăţeşte structura solului;
Combate eroziunea şi supraîncălzirea solului;
Reduce tasarea solului şi evită formarea harpanului;
Îmbogăţeşte solul cu substanţe organice, în P şi K asimilate;
Permite deplasarea liberă a agregatelor prin livadă în perioadele ploioase
pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare, transportul recoltei, etc.;
Îmbunătăţeşte compoziţia chimică a fructelor, devenind mai intens colora-
te şi facilitează perioada de păstrare;
Uşor de realizat şi întreţinut.
20
Irigarea livezii
Mărul este o specie pomicolă care are cerinţe mari faţă de umiditatea solului şi a
aerului.
43-23-16; Israel;
Trio SRL or. Chişinău, str. Astronom Nicolae Donici, 6
43-21-61 Ucraina
21
La folosirea irigării prin picurare una dintre problemele cheie este calitatea apei de
care depinde păstrarea fertilităţii solului, productivitatea obţinută la hectar, etc. Se
recomandă de efectuat periodic analiza fizico-chimică a apei, deoarece calitatea ei se
modifică în timp sub acţiunea unor factori de mediu şi antropici. Testarea apei se face
numai în laboratoarele acreditate conform standardelor ISO 17025 sau EN 45001.
Parametrii prezentaţi în tabelul de mai jos ne vor permite foarte uşor să apreciem
calitatea apei.
1 Reacţia pH 8,2
3
2 Mineralizarea, g/dm 0,7-0,8
3 Calciu, % din suma Ca+Mg+Na 40-45
4 Magneziu, % din suma Ca+Mg+Na 50
5 Sodiu, % din suma Ca+Mg+Na 30-40
6 SAR (Coeficientul de absorbire potenţială a sodiului) <6
3
7 Conţinutul de clor, mg/dm 105
La cultivarea mărului una dintre verigile principale ale tehnologiei este combaterea
bolilor şi dăunătorilor. Condiţiile climaterice ale ţării noastre sunt favorabile pentru
dezvoltarea bolilor şi dăunătorilor care aduc daune colosale pomilor, prin distruge-
rea florilor, frunzişului, fructelor, ramurilor, chiar şi pomului în întregime.
22
În livadă de asemenea aduc pagube enorme pomilor tineri de măr iepurii, şoarecii,
căprioarele prin roaderea scoarţei şi chiar a ramurilor.
Tabelul 11. Lista companiilor care oferă consultanţă şi comercializează pesticide pentru
combaterea bolilor şi dăunătorilor plantelor pomicole
Informaţii de contact
Compania
adresa telefon
22-67-73;
Agrimatco-Service SRL or. Chişinău, str. Tighina, 55
21-09-69
59-70-80;
Agrostoc CI or. Chişinău, str. Mesager, 1, et. 7
59-33-64
Diazchim SRL or. Chişinău,str. Lăpuşneanu, 5 23-88-24
24-27-50;
Fertilitatea-Chisinau SA or. Chişinău, str. Cosmonauţilor, 6
24-32-45
21-41-10;
FPC BIOPROTECT SRL or. Chişinău, bd. Renaşterii, 30
21-41-16
(249) 2-22-90;
Licorent Agro SRL or. Glodeni, str. Suveranităţii, 12
2-44-18
Protectia Plantelor SRL or. Chişinău, str. Dacia, 5, of. 128 28-50-12
29-55-92;
Veaces-Nova SRL or. Chişinău, str. Mirceşti, 3
29-63-63
Rărirea fructelor este lucrarea prin care se poate norma precis încărcătura de fruc-
te, ceea ce duce la îmbunătăţirea calităţii lor.
O încărcătură optimă cu fructe pentru pomii de măr se consideră atunci când unui
fruct (măr) îi revin 30-50 de frunze bine dezvoltate.
Rărirea manuală a fructelor se efectuează după căderea fiziologică a lor, când fruc-
tele sunt de 1,0-1,5 cm şi se realizează într-o perioadă cât mai scurtă. După rărire,
fructele de măr trebuie să rămână distanţate la 10-15 cm (la soiurile de mere cu
fructele mai mici) şi la 15-20 cm (la soiurile cu fructele mari).
Recoltarea fructelor
28
Credite
Tabelul 13. Lista instituţiilor financiare care acordă creditare sectorului agricol
Denumirea instituţiei financiare Adresa oficiu central Informaţii de contact
Bănci comerciale
29
or. Chişinău, 57-67-82
BC "MOLDINDCONBANK" S.A.
str. Armenească, 38 www.moldindconbank.com
Instituţii de microfinanţare
Companii de leasing
30
BIBLIOGRAFIE
31
ANEXE
32
Anexa 2. Lucrările de tăiere (în uscat) şi în verde la pomii de măr
33
Anexa 4. Sistemele de susţinere folosite în plantaţiile superintensive de măr.
34
Anexa 5. Fructificarea pomilor de măr şi recoltarea fructelor în livada superinten-
sivă înfiinţată cu pomi de tipul „knip-baum.”
35
36
37