Cum sa cultivi si sa plantezi Capsuni Totul

despre cultivarea si plantarea capsunilor

Posted by Mihai on 12 aprilie 2011
Capsunii sunt plante pretentioase la caldura, cerand o expunere a terenului
spre sud sau sud-est.In iernile fara zapada o mare parte din capsuni degera.
Caldurile excesive din cursul verii, le suporta greu daca nu sunt udati. Suporta
bine semiumbra.
Este recomandabila cultura capsunilor prin rotatie cu legume, mutandu-se la
fiecare patru ani pe alta parcela. Se pot cultiva si printre pomi fructiferi.
Se inmultesc in doua feluri:
prin stoloni (micile ramurele taratoare, care din loc in loc formeaza noduri
din care se dezvolta mugurii si care se inradacineaza singure, rezultand o noua planta)
prin divizare tufei
Recoltarea rasadurilor se face in a doua jumatate a lunii august sau inceputul lunii septembrie. Se planteaza
in pamant bine lucrat, la distanta de 50 cm intre randuri si 30 cm intre plante, cand se planteaza in benzi
de doua sau trei randuri, sau la distanta de 40 x 40 cm cand se planteaza in patrat.
Fructele destinate consumului imediat se culeg atunci cand intreg fructul s-a colorat in rosu, dar pulpa este
inca tare. Culesul capsunilor se face dimineata, dupa ce se ridica roua, sau spre seara.
Nu este recomandabil a lasa toti stolonii pe care ii emite planta, ci se vor lasa 2-4 pentru a obtine un rasad
viguros.
Capsunul prezinta un interes economic si alimentar deosebit datorita potentialului mare de productie,
calitatii fructelor, continutului in vitamina C si alte substante utile pentru alimentatia omului.
Primele fructe ajung la maturitate in mai-iunie, producand fructe in primul an de la plantare, daca stolonii
se planteaza in luna iulie. Capsunul permite obtinerea de recolte extrasezonale, mai timpurii sau mai tarzii
decat cele care se obtin in camp. Prin folosirea soiurilor remontante (cu mai multe recolte pe an) se pot
obtine fructe si toamna, pana in octombrie.
Avand o talie redusa (15-40 cm), forma compacta sau rara, capsunul se poate cultiva in spatii foarte mici
din gradina casei, dar si pe suprafete mari in aer liber, in solarii sau in sere. Cultivarea capsunului se poate
face si intercalat in plantatiile de pomi fructiferi, se mai poate cultiva in vase cu amestec de pamant si
solutii nutritive.
In functie de soi si conditiile de cultivare, capsunul da productii mari si foarte mari, productii ce pot depasi
20 t/ha. Inmultirea se face pe cale naturala, prin stoloni. Aceasta este un exemplu de marcotaj natural.
Denumirea de capsun este improprie deoarece soiurile de capsun sunt fragi cu fructe mari, provenind din
speciile americane Fragaria virginiana si Fragaria chiloensis (fragii de Virginia si fragii de Chile). Din
hibridarea acestor doua specii a rezultat Fragaria grandifolora, fragul cu fructe mari, o specie reprezentata
de foarte multe soiuri care se gasesc doar cultivate.
Pe teritoriul tarii noastre, in flora spaontana regasim 3 specii ale genului Fragaria: Fragaria vesca sylvestris,
Fragaria viridis (collina) si Fragaria elatior.
Fragul comun (Fragaria vesca) este o specie diploida cu flori hermafrotide, Se intalneste in flora spontana,
in paduri pana in regiunea pasunilor subalpine. Fructul este deosebit de aromat, dar cu dimensiuni foarte
mici, motiv pentru care cultura acestuia nu prezinta importanta economica.
Fragul de camp (Fragaria viridis) are fructe gatuite, de asemenea aromate intens, care se desprind mai greu
de pe pedicel. Este intalnit si la campie, in imediata vecinatate a padurilor, in valcele, atc.
Capsunul de padure creste spontan in toata Europa. A fost introdus in cultura de foarte mult timp, dar s-a
renuntat treptat la el o data cu aparitia speciei Fragaria grandiflora.
Soiurile de capsun se clasifica in 3 categorii in functie de specificul fructificarii. Deosebim astfel soiuri
neremontante (fructifica un singur sezon pe an, in perioada mai-iunie), semiremontante (fructifica atat
primavara, cat si toamna, daca sunt indeplinite conditiile climatice prielnice o toamna lunga si calda) si
soiuri remontante (se obtin doua recolte in fiecare an, primavara si toamna ; spre deosebire de soiurile
semiremontante, productia de toamna este asemanatoare calitativ si cantitativ cu cea de primavara).
Principalele soiuri neremontatne cultivate:
1. Gorella
A fost obtinut in Olanda, comercializat in jurul anului 1960. Are o comportare foarte buna, atat in camp cat
si in culturile fortate. Planta este viguroasa, prezinta numerosi stoloni, cu frunze inalte verde deschis.
Plantele sunt rezistente la ger, seceta si principalele boli. Potentialul productiv atinge 300-687 g/planta.
Frunzele sunt inalte, cu foliola mediana usor rotunjita. Au marginea limbului involuta (rasfranta in sus).
Culoarea lor este verde deschis.
Fructele sunt mari, conice, usor alungite, cu varful tesit, retezat. Au suprafata neregulata. Culoarea lor este
rosie-intensa lucioasa, cu achene dese asezate pe conturul fructului. Masa fructului variaza intre 10-19 g.
Pulpa este rosie-portocalie, fara goluri consistenta si intens aromata. Recoltarea are loc in prima decada a
lunii iunie.
Inflorescenta este de tip hermafrodit, prezinta axe secundare, este de regula mai scurta decat frunza. Este
de dimensiune mijlocie, cu sepalele mai lungi decat petalele.
2. Pocahontas
Este un soi viguros, plantele cresc rasfirate, si formeaza numerosi stoloni violacei, originar din Statele Unite,
si se comercializeaza din anii 50. Este un soi de asemenea rezistent la ger, seceta si principalele boli, dar
este sensibil la patarea rosie a frunzelor (Fabrea earliana). Potentialul productiv este mai mare decat la
Gorella, S. Sanvini raportand in Italia in 1978 o productie de 724 g/planta.
In general, productiile depasesc 20 t/ha.
Frunzele au culoarea verde-inchis, cu foliola mediana mare, puternic gofrata (incretita) cu marginea
limbunlui involuta.
Fructele sunt mari, 10 g, de culoare rosu-inchis, lucioase, , conic alungite, uneori cu gat, alteori puternic
latite. Achenele sunt mici, destul de dese, galbene verzui ingropate superficial in pulpa. Caliciul este foarte
mare si se detaseaza usor, rupand o portiune din pulpa. Aceasta este de culoare rosu intensa, cu o retea
albicioasa, este consistenta si suculenta, prezinta un gol mare in centru. Este cam acida si slab aromata.
Inflorescenta este de asemenea de tip hermafrodit, este scurta cu 2 axe secundare. Au forma de cupa, cu
petalele albe. Caliciul este format din 12-14 sepale, are dimensiuni mari. Sepalele sunt lobate, mai lungi
decat petalele. Dupa caderea petalelor, sepalele se rasfrang peste fructul in formare pe care il acopera in
intregime.
3. Red Gauntlet
Un soi englezesc, care se preteaza atat pentru cultura in camp, cat si pentru cultura fortata in sere. Planta
are vigoare mijlocie, cu port dirijat. A fost comercializat incepand cu anul 1957. Planta formeaza un numar
potrivit de stoloni lungi. Soiul este rezistent la secetea, la ger si principalele boli, in special la fainare. Este
printre cele mai productive soiuri de capsun obtinandu-se productii care depasesc 25 t/ha.
Frunzele sunt mari, verzi si lucioase, cu foliola mediana rotunjita, ondulata.
Fructele au pedunculii rezistenti, motiv pentru care se desprind cu dificultate de planta. Fructele au intre
10-12 g, sunt scurt conice iar uneori latite si costate si varful usor tesit. Culoarea este rosu inchisa, ca si
pulpa, care este mai roza in interior. Achenele sunt mici, ingropate superficial. Pulpa este consistenta,
acidulat-dulce, destul de aromata, potrivit de suculenta.
Inflorescenta este hermafrodita, si contine in medie 7 flori. Petalele sunt albe de aceeasi lungime cu
sepalele.
4. Regina
Un soi viguros cu numerosi stoloni si recoltare extratimpurie, in prima decada a lunii mai. Soiul este de
origine din Germania, introdus in cultura in anul 1951.
Este destul de rezistent la seceta si ger, dar sensibil la boli. Potentialul de productie nu este satisfacator,
acest soi fiind cultivat mai mult pentru perioada foarte timpurie de fructificare.
Frunzele sunt mari, larg-eliptice, ondulate, verde deschis cu luciu slab.
Fructele sunt mici (6-8 g), conic alungite, inguste, cu gat, de culoare rosu lucios, cu pubescenta foarte fina
pe suprafata. Achenele sunt galbene pe partea umbrita a fructului si rosiatica pe cea insorita, si sunt
ingropate superficial in pulpa. Aceasta este destul de consistenta, rosu portocaliu la periferie si roz deschis
in centru, dulce-acidulata si cu o aroma puternica, asemanatoare cu cea a fragilor de padure. Golul central
al fructului este foarte mic sau absent. Calicul este foarte mare, usor detasabil de fruct. Sepalele sunt lungi,
uneori rasfrante in afara.
Inflorescenta are lungime variabila, este hermafrodita, cu petale albe galbui sau albe verzui. Inflorescentele
au in medie cate 8 flori si 2 axe secundare.
5. Senga Sengana
Este ca si Regina un soi de provenienta germana, comercializat din anul 1962. Se coace cu putin inainte de
soiul Red gauntlet, si la 3 zile Gorella. Planta este viguroasa, dar formeaza putini stoloni. Creste cu un
frunzis bogat. Soiul este rezistent la ger, la seceta si boli, in principal la fainare. Este insa sensibil la Botrytis
cinerea putregaiul cenusiu. Potentialul de productie este foarte ridicat, obtinandu-se 25-30 t/ha.
Frunzele sunt mici, verde inchis, cu foliola mediana rotunjita si plana.
Fructele sunt mari, 10-15 g, scurt conice, cu baza dreapta, sfero-conice, uneori cu varful latit, de culoare
uniforma rosie inchisa, cu luciu pronuntat. Uneori fructul are slabe denivelari la nivelul caliciului. Achenele
sunt mici, potrivit de ingropate in pulpa fructului. Caliciul este mic si usor detasabil. Pulpa este consistenta,
aromata puternic, cu rezistenta buna la transport datorita consistentei. Daca nu se recolteaza la timp,
fructele capata o culoare vinetie.
Inflorescentele sunt hermafrodite, foarte numeroase, mai scurte decat frunzele, contin intre 6-9 flori mici cu
petale albe usor colorate in roz. Florile se deschid in totalitate in interiorul frunzisului.
Plantarea capsunilor.Sisteme de plantare
Capsunii pot fi crescuti in mod curent prin metoda randurilor incalcite ce necesita cea mai putina grija si
intretinere.
Plantele crescute intr-o dispunere ornamentala pot fi incorporate intr-un peisaj. Plantele care produc cativa
stoloni se potrivesc foarte bine in randul din fata al bordurii, al trotuarului sau pentru drumurile de acces.
Capsunii alpini produc capsuni micute, foarte parfumate si realizeaza decoruri excelente. Pentru a folosi
capsunii in acoperirea solului faceti spatiu plantei mama, in mod regulat, la o distanta de 30 la 60cm. Pliviti
bine in primul an, apoi intretinerea trebuie redusa la minimum.
Capsunii crescuti ca acoperitori ai solului nu vor produce multe fructe. In toate cazurile, solul va trebui bine
lucrat si fertilizat cu o saptamna inaintea plantarii.
Metoda randurilor incalcite
Se foloseste cel mai bine la soiurile ce fructifica in iunie. Aveti nevoie de o suprafata larga de aproape 2,4
metri si lunga de 9 metri pentru a gazdui 30 de plante. In primavara, plantati plantele (mame) separat pe
randuri, la 90-120 cm distanta intre ele si lasati-le sa produca si sa si dezvolte (plante fiice) stoloni in mod
liber. Toata energia plantei este implicata in producerea si dezvoltarea de plante puternice in primul an,
deci toate florile trebuie inlaturate. Nu se recolteaza fructe pana in al doilea an.
Mentineti randurile cu largime de 45-60 cm. Daca plantele sunt viguroase va trebui sa taiati stolonii care
cresc pe potecile dintre randuri.
Amplasarea plantelor
Capsunii sunt plantati in primavara cat de curand se poate lucra solul. Daca plantele trebuie sa fie
depozitate inainte sa fie plantate, alegeti o locatie racoroasa, nu in bataia direct a razelor soarelui si
mentineti radacinile umede, dar nu baltite. Daca este posibil, plantati-i intr-o zi racorasa, innorata pentru a
reduce stresul materialului saditor.
Urmariti aceste linii directive pentru a va pregati plantele:
- retezati radacinile vatamate;
- scurtati radacinile excesiv de lungi la o lungima de 10-12,5 lungime;
- indepartati toate florile, stolonii si frunzele batrane;
- amplasati transplanturile intr-un container cu putina apa pe fund si tineti-le departe de razele direct ale
soarelui.
Plantele vor trebui plasate cu radacinile indreptate in jos formand un mic evantai. Daca sunt plantate prea
putin adanc, coletul frunzelor se poate usca, iar daca este prea adanc acesta poate putrezi. Asezati plantele
suficient de adanc astfel ca mijlocul coletului de frunze sa fie la acelasi nivel cu suprafata solului.
Planta de cpun se adapteaz la multe tipuri de terenuri, parametrii optimi de cultivare fiind: profunzime
de 50 cm; teren nisipos sau mediu compact; reacie sub-acid; calcar activ mai puin de 6%; salinitate
inferioar a 2mS/cm; absena stagnrilor hidrice.
Prepararea terenului trebuie s garanteze un deflux regulat al apei i un bun drenaj. Aratul terenurilor de
mixtur medie sau nisipoase se efectueaz la o profunzime de 35-40 cm; n cazul terenurilor compacte e
necesar scarificarea la 50-60 cm adncime.
Sistemul de cultivare cel mai utilizat, att n ser ct i n cmp deschis este plantarea n iruri duble pe
biloane acoperite cu polietilen negr, ce trebuie gurit.
Nici o gradina nu ar trebui sa stea fara capsuni. Sunt frumoase, se cresc usor si este primul fruct ce apare primavara. Capsunile au
reputatia de a place temperaturile calde, insa exista specii care traiesc si in conditii mai reci.
Pasi
1. Cumparati plantele de la un magazin specializat sau comandati-le din catalog pentru a le planta primavara devreme, imediat
dupa ce pregatiti solul. Asigurati-va ca plantele nu au boli; capsunile pot avea boli care distrug atat recolta, cat si alte specii
din gradina dvs.
2. Alegeti un loc care are o scurgere buna, are mult soare si se incalzeste primavara devreme astfel incat bobocii sa nu fie
distrusi de ingheturile tarzii. O panta ce este orientata inspre sud este ideala. Daca solul dvs nu este bun, cultivati capsunile
in locuri amenajate sau in jardiniere mari.
3. Prelucrati solul pana la o adancime de 30 cm indepartand toate buruienile si amestecati cu mult compost si ingrasamant
natural pentru a asigura un sol fertil de care capsunile au nevoie. Solul ar trebui sa aiba pH-ul intre 5.5 si 6.5.
4. Sapati cate o gaura pentru fiecare planta astfel incat sa intre radacinile. Puneti planta in gaura cu coroana deasupra
pamantului si umpleti cu pamant astfel incat radacinile sa fie acoperite in intregime. Spatiul dintre plante depinde de metoda
de plantare pe care ati ales-o.
5. Plantati capsunile pe linie, aceasta fiind cea mai usoara metoda de plantare.
6. Tineti distanta dinte randuri constanta, indepartand stolonii si plantandu-i in alta zona.
7. Atunci cand mutati stolonii, puteti indeparta si o parte din plantele mama. Considerati plantele bienale.
8. Puteti planta pe straturi in cazul in care nu dispuneti de prea mult spatiu. Amplasati plantele la o distanta de 25 cm indiferent
daca sunt pe rand sau nu.
9. Taiati puii imediat ce apar. Astfel plantele isi concentreaza energia in producerea de fructe si ar trebui sa aveti o recolta buna
pentru cel putin 6 ani.
10. Acoperiti cu un strat protector pentru a pastra umiditatea si pentru a impiedica cresterea buruienilor. Un material cum ar fi
paiele este ideal pentru o astfel de operatie.
11. Evitati sa lasati sa apara fructe in primul an, indiferent de ce metoda de plantare folositi. Taiati orice boboc imediat ce apare
daca permiteti in primul an sa apara fructe in al doilea an productia va fi diminuata drastic.
12. Culegeti capsunile in ziua in care s-au copt si mancati-le sau prelucrati-le cat se poate de repede: capsunile coapte prea mult
se strica repede.
Sfaturi
Exista patru tipuri de capsuni, toate agreand aceleasi conditii de crestere. Cele clasice produc o recolta mare intr-o singura
perioada, de obicei in iunie. Acest tip este ideal daca doriti cantitati mari pe care sa le inghetati.
Exista si capsuni ce produc doua recolte pe an, una in iunie si a doua tarziu vara amandoua fiind mai mici decat cea
produsa de capsunile clasice. Capsunile ce au doua recolte pe an fac exceptie de la neproducerea de fructe in primul an.