Bolile secarei

1. Cornul secarei Claviceps purpurea

Cornul, cornuta sau pintenul secarei este o boala cunoscuta in toate zonele unde se
cultiva secara. Pagubele cantitative produse de aceasta boala sunt mici, dar cele calitative
sunt deosebite, deoarece boala este prezenta si pe gramineele din flora spontana si
depreciaza calitativ furajele.
Simptome. Boala apare pe spice in perioada infloritului si maturitatii spicelor. Din
florile infectate ale spicului se scurg picaturi de lichid vascos si dulceag. In aceste picaturi se
gasesc sporii ciupercii.
In locul semintelor, ciuperca formeaza scleroti de 2-4 cm lungime si 3-6 mm grosime,
care au o structura densa, fiind alcatuiti din micelii impletite strans. La exteriorul lor exista
un strat, de culoare neagra-violacee, iar interiorul este de culoare alba. Sclerotii contin
substante foarte toxice pentru om si animale (fig.8. 20).

Transmiterea ciupercii de la o cultura la alta se face prin intermediul sclerotilor ramasi in sol,
sau a celor care la recoltare ajung intre semintele de secara.
Prevenire si combatere. Intrucat substantele continute de scleroti sunt toxice, se impune
controlul calitatii furajelor si a semintelor de secara folosite la furajarea animalelor.

Industria farmaceutica foloseste sclerotii obtinuti in culturile de secara infectate artificial

pentru ob]inerea unei substante (ergotina) care poate opri sangerarea ranilor, pentru
separarea unui acid (acidul sphacelinic) care produce contractia muschilor netezi si este
regasit in perfuziile indicate in nasterile grele, a substantei cornutina ce are actiune asupra
sistemului nervos .

In vederea limitarii atacului de Claviceps sp. se recomanda curatarea semintelor prin triorare
inainte de semanat si cultivarea de soiuri cu perioada scurta de inflorire, pentru ca sa nu
existe o perioada mare in care sa se poata realiza infectiile.

2. Rugina bruna - Puccinia dispersa

Boala apare anual in toate culturile de secara pentru samanta sau secara
masa verde, dar nu produce pagube insemnate. In anii deosebit de favorabili pentru
evolutia ciupercii au fost inregistrate pagube de 8 % din productie.
Simptome. Boala apare numai pe frunzele secarei sub forma unor pete mici,
de decolorare, in centrul carora se deschid crapaturi pe fata superioara a frunzei,
brune-ruginii, pline cu spori de vara. Gruparile sporilor de rezistenta care au forma
eliptica asemanatoare cu forma grupurilor de spori de vara, au raspandire
neuniforma pe suprafata frunzei, sunt negre, lucioase, la inceput subepidermice,
apoi se deschid pe fata inferioara a frunzei si devin prafoase (fig.8. 21).
Pe frunzele de limba boului (Anchusa) sau de ochiul lupului (Lycopsis), apar
pete circulare sau alungite, albicioase la inceput, apoi galbene portocalii, mari de
pana la 3-8 mm in diametru.

Transmitere-raspandire. Raspandirea ciupercii este asigurata in tot cursul

anului de sporii de vara, care pot rezista atat la seceta cat si iarna la temperaturi
scazute. Desi are gazda intermediara, pe care apar spori, infectiile pe secara, se pot

face fara aportul sporilor de pe gazda intermediara, deci sporii de rezistenta nu

infecteaza in fiecare an gazdele intermediare.
Prevenire si combatere. Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente si
distrugerea gazdelor intermediare datorita carora pot aparea in natura noi rase
fiziologice mai virulente.