Principalii daunatori ai culturii de rapita

Reamintim principalele probleme ale culturilor de rapita, ce pot aparea in toamna. De

asemenea, enumeram si cele mai potrivite masuri de a reduce impactul acestora asupra
productiei.
Principalii daunatori, care afecteaza culturile de rapita toamna, incepand inca din
primele faze de vegetatie sunt: Entomoscelis adonidis (gandacul rosu al rapitei), Athalia
rosae (viespea rapitei), fluturele alb al verzei (Pieris brassicae L.), puricii de pamanta
puricele de pamant al tulpinilor (Psylliodes chrysocephala) impreuna cu puricele de
pamant (Phyllotreta atra, sau P. undulata) ataca in mod obisnuit in toamna, dar urmele
atacului se vad si in primavaraa, Delia radicum (musca radacinilor) etc..
Combaterea daunatorului, atunci cand samanta nu este tratata, se poate face prin
semanat intarziat sau prin cresterea densitatii la semanat. In mai multe tari europene se
atrage atentia asupra posibilitatii ca paduchele cenusiu al verzei (Brevicorynae brassicae
L.) sa produca pagube prin formarea de colonii pe plantele tinere de rapita, situatie foarte rar
in intalnita in Romania.
Gandacul rosu al rapitei (Entomoscelis adonidis Pall.)

Este o specie cu o singura generatie/an, el fiind mai abundent in zonele de

padure-stepa si stepa, in sud si sudaestul tarii. Buruienile crucifere (mai
ales Sisymbrium sp.) si Vernalis adonissunt planteleagazda naturale ale daunatorului.
Acesta hiberneaza in stadiul de ou in sol sau sub resturile de plante. Larvele apar in
aprilieamai. Stadiul de adult produce pagube vizibile. El roade frunzele sub forma unor gauri
mari, rotunde (limbul frunzelor este consumat), aspect care nu afecteaza insa, nervurile
frunzei (nervura centrala ramane intreaga).
Adultii, de la sfarsitul lunii iunie, pana la inceputul lui septembrie, sunt in pauza de vara
(estivatie), in sol, la circa 7 cm adancime. Ei revin la viata in septembrieaoctombrie, cand
incep sa se hraneasca cu semintele imature ale pastailor de crucifere. Apoi ataca in toamna

plantele tinere de rapita, rozand limbul frunzelor (la plantele mai bine dezvoltate, sunt atacate
initial frunzele tinere, de la baza tulpinii). Atacul se manifesta in vetre. Pagubele sunt
sporadice si nesemnificative. Exista si situatii speciale, de atacuri mai puternice, cand starea
de vegetatie a culturii nu este deosebit de avansata, iar atunci culturile pot fi
compromise. Adultul are corpul oval, de 611 mm lungime, culoarea rosuacaramiziu, neagra
pe partea ventrala. Elitrele prezinta o dunga neagra, median si o alta dispusa pe linia de
sutura. Capul prezinta si el o pata de culoare de neagra.
Este recomandat ca in cazul in care nu saa utilizat samanta tratata, sa se aplice in
toamna, tratamente de combatere, la apariia adulilor, pentru a limita depunerea oualor.
Tratamentele se aplica in cazul unor focare izolate, numai pe poriuni limitate de
cultura (vetre) sau pe o banda de 1-2 m, care inconjoara sola.
Viespea rapitei (Athalia rosae L.)

Toamna, de la rasarire pana la formarea rozetei, pe

frunzele de rapita, se intalnesc larvele acestui daunator. Larva este polipoda, iar cand ajunge
la o dezvoltare completa, are corpul de 15 18 mm lungime, glabru (fara peri), dorsal, de
culoare cenusie, iar lateral si ventral, cenusiu verzui. Capul este mic, rotund si negru.
Picioarele toracice sunt formate din cinci articole de culoare neagra, iar cele abdominale sunt
cenusii.
In iulie-august, apar adulii primei generaii de viespi, iar din ouale depuse apar larvele.
La inceput sunt miniere, apoi rod frunzele de rapia. In septembrieaoctombrie, larvele complet
dezvoltate migreaza in sol si raman pentru hibernare. In vegetaie, la apariia larvelor, cand
PED-ul este peste 2 larve/planta, se recomanda aplicarea tratamentelor chimice.
Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae L.)

Adultul este cunoscut de toata lumea, iar un zbor intens deasupra culturii de rapita sau
vecinatatea cu o zona unde se cultiva varza, sporeste sansele ca larvele daunatorului sa

apara si sa produca pagube semnificative in cultura. Larva are corpul pubescent, de culoare
verzuie, cu pete negreabrunii. Dorsal, prezinta 3 dungi longitudinale galbui, cea mediana,
subire, iar cele doua laterale, late. Lungimea corpului, la dezvoltarea completa, este in medie
de 40-50 mm.

Toamna, larvele in primele varste, se hranesc in grup si rod epiderma inferioarasi

parenchimul frunzelor. Mai tarziu, devin solitare, scheletuind frunzele, ramanand intregi numai
nervurile.
Puricii de pamant apuricele de pamant al tulpinilor (Psylliodes chrysocephala)
impreuna cu puricii de pamant (Phyllotreta cruciferae (Goeze), Phyllotreta atra sau P.
striolata(F.), P. nemorumL.sau P. undulata (Kutschera)a ataca in mod obisnuit in toamna,
mai ales prin roaderea epidermei superioare a frunzelor.

Pentru puricele de pamant al tulpinilor, importanta este depunerea oualor in petiolul

frunzelor de rapita. In acest fel, apar viitoare galerii in petiol sau tulpina, ce provoaca pagube
insemnate.
Psylliodes chrysocephalus L.

Adultul are lungimea de 3,5-4,5 mm, este usor alungit, convex, verdeaalbastrui, cu
luciu metalic, cap roscat, are extremitatile antenelor si picioarelor anterioare rosii. Larvele la
eclozare au 1,5 mm. La dezvoltare completa ajung la 8 mm. Odata cu semanatul noilor culturi
de rapita, in cursul lunilor august-septembrie, in functie de conditiile climatice specifice
fiecarui an si a fiecarei zone, adultii isi reiau activitatea, indreptanduase spre solele nou
semanate.

Atunci este momentul in care ataca semintele germinate, plantele abia rasarite si
ulterior frunzele tinere ale plantelor dezvoltate. Existenta ploilor in septembrie favorizeaza
aparitia unor populatii numeroase ale daunatorului. Dupa doua saptamani de hranire,
femelele depun cate 1-8 oua (in total 70-150 oua), la baza tulpinilor plantelor de rapita
rasarite, la 1-2 cm adancime. Depunerea oualor se face din toamna pana la venirea iernii si
este reluata la inceputul lunii martie. Adultii ierneaza fie sub resturile plantelor, fie in sol sau
sub bulgarii de pamant. Larva proaspat eclozata se ridica la suprafata solului si intra in
petiolurile frunzelor inferioare. Locul de patrundere se poate identifica prin prezenta unor
cicatrici ale rosaturilor larvelor.

Phyllotreta atra F.aPuricele negru al verzei

Adultul are corpul alungit, de 2-3 mm lungime, de culoare neagra, cu un usor luciu
albastruaverzui. Capul si pronotul prezinta o punctuaie finasi deasa dispusa regulat. Adulii
noii generaii apar dupa 10-15 zile, la sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie, hraninduase
pana in toamna pe diferite plante crucifere. Odata cu scaderea temperaturii aerului, acestia se
retrag la locurile de iernare. Pagubele cele mai importante sunt provocate de adultii care rod
epiderma superioara a frunzelor. Apar astfel, mici orificii dispuse preponderent pe marginea
limbului foliar, ceea ce le confera un aspect ciuruit. in cazul unui atac puternic, frunzele se
usuca. Larvele acestei specii nu produc pagube economice.
Phyllotreta nemorum L.aPuricele vargat al verzei

Adultul are corpul de culoare neagra, cu luciu metalic verzui. Primele trei articole
antenale sunt de culoare galbena, restul fiind negre. Elitrele prezinta doua dungi longitudinale
de culoare galbena, care sunt usor curbate spre interior, la partea terminala. Lungimea
corpului variaza intre 2,5-3 mm. Spre deosebire de specia precedenta, larvele puricelui vargat
produc pagube economice, manand frunzele plantelor atacate, care se usuca.

Atacul adulilor este identic cu cel prezentat la Phyllotreta atra F si se manifesta

preponderent in anii secetosi. In majoritatea cazurilor, pe o planta de rapita se pot intalni,
simultan, larve de fluture alb al verzei, al viespiei rapitei si al puricilor.
Cum se aplica tratamentele de combatere
Aplicarea tratamentelor de combatere se realizeaza la semnalarea daunatorului, in
funcie de pragul economic de daunare si de starea de dezvoltare a culturii. Pragul economic
de daunare la rasaduri este de 3-4 aduli/plantula, iar la formarea rozetei, de 8a9 aduli/planta.
La semnalarea apariiei in masa a adulilor de purici si a larvelor de fluture alb al verzei
si al viespei rapitei, in funcie de pragul economic de daunare, se recomanda aplicarea
tratamentelor de combatere. Se poate folosi unul din produsele omologate, in principal pentru
viespea rapitei ACTARA 25 WG in doza de 0,07 kg/ha (numai toamna); DECIS MEGA 50 EW
in doza de 0,15 l/ha; FASTER 10 CE in doza de 0,2 l/ha; FURY 10 EC in doza de 0,2 l/ha;
KAISO SORBIE 5 EG in doza de 0,2 l/ha, LAMDEX 5 EC in doza de 0,2 l/ha; MAVRIK 2 F in
doza de 0,2 l/ha; MOSPILAN 20 SG in doza de 0,15 kg/ha; NUPRID AL 200 SC (numai
postafloral) in doza de 0,275 l/ha (numai toamna); NURELLE D 50/500 EC in doza de 0,4
l/ha; PROTEUS OD 110 in doza de 0,35 l/ha; PYRINEX 25 CS in doza de 1,75 l/ha; PYRINEX
QUICK in doza de 0,75 l/ha.Uneori, prin extrapolare, se pot aplica, in perioada de vegetatie,
insecticidele utilizate in combaterea larvelor de fluture alb al verzei, intalnite in cultura de
varza: AFIRM in doza de 1,5 kg/ha sau KARATE ZEON in doza de 0,075 l/ha.