Subiectul 1

Anguina tritici viermele boabelor de grau

- are o generie pe an i ierneaz n stadiul de larva; toamna odat cu

boabele de gru sntoase n sol ajung i galele (ovare de gru infestate
cu larve de vrsta a II-a).
- n contact cu umezeala, larvele ies i se rspndesc n cutarea plantelor
tinere de gru .
- larvele ajung n sistemul radicular, ptrund n acesta, se urc n tulpini,
se instaleaz n tecile frunzelor, la baza lor i ierneaz.
- atac grul, uneori secara.
- plantele atacate se recunosc dup talia mic, nfrirea puteric i
ngroarea bazei tulpinii.
- frunzele au culoare verde ntunecat , rsucite , ondulate.
- ovarele infestate, transformate n gale sunt mai scurte dect boabele
sntoase, mai rotunjite i au o culoare brun-negricioas.

- combaterea const n evitarea cultivrii grului sau secarei timp de 3-4

ani pe solele infestate.
-

administraea ngrmintelor se va face sub brazd, odat cu

artura pentru stimularea creterii plantelor.

se va folosi numai smn condiionat, iar recoltarea grului se va

face la timp, pentru evitarea boabelor atacate.

- utilizarea de soiuri rezistente.

Viermele vestic al rdcinilor de porumb- Diabrotica virgifera virgifera
- are o generaie pe an i ierneaz n stadiu de ou depus de femel n sol
n jurul plantelor de porumb.
- larvele ncep s apar n luna mai i se hrnesc pe rdcinile de porumb,
iar adulii la sfritul lunii iunie.

- atac att n stadiu de adult ct i de larv, pagubele importante sunt

cele produse de larve; la atac puternic sistemul radicular este distrus i
apare fenomenul de cdere al palntei.
- adulii se hrnesc la nceput cu limbul foliar, pe care-l perforeaz sub
forma unor dungi longitudinale de-a lungul nervurilor;
- n perioada nfloritului trec pe mtase i polen.
- se recomand evitarea monoculturii ;
- PED este 5-10 adulii / plant;
- capcane galbene, capcane feromonale pentru capturarea adulilor.
- se pot aplica : Avaunt, 0,25 l/ha, Faster 10 CE , 0,150 l/ha, Nuprid Al 200
SC 0,275 l/ha.
Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis)
-

are 2 generaii pe an i ierneaz ca larv n ultimul stadiu de

dezvoltare n cocenii de porumb.

- adulii apar ctre sfritul lunii iunie, depun ponta grupat pe partea
inferioar a frunzelor.
- larvele la inceput rod organele florale ale inflorescenelor mascule, iar
mai trziu perforeaz tulpinile deasupra unui nod i ptrund n interior
unde consum mduva dintre noduri, stnjenind dezvoltarea plantelor.
- larvele sap galerii n tulpina sau n pedunculul tiuleilor
- diminuarea rezervei biologice, prin arderea resturilor de coceni ;
- arturi adnci toamna pentru ngroparea resturilor de plante care conin
larve;
- cultivarea de hibrizi rezisteni fa de atcul duntorului;
- cnd 50% din pante prezint perforri pe frunze se aplic tratamente;
- produsul Avaunt , 0,25 l/ha, produse bazate pe Bacillus thuringiensis
Tripsul mazrii Kakothrips robustus
- are o singur generaie pe an, ierneaz ca larv n sol.
- adulii apar spre sfritul lunii mai , perioada care coincide cu formarea
pstilor la soiurile timpurii de mazre.

- adulii i larvele neap i sug sucul celular din mugurii vegetativi i

florali, frunzele tinere i psti;
-

mugurii se ofilesc i cad, florile se deformeaz, se nglbenesc, se

brunific i nu mai formeaz psti.

- pstile atacate rmn mici, se deformeaz, pe ele apar pete argintii,

care se brunific cu timpul.
- rotaia culturilor, cultivarea de soiuri precoce i semanatul timpuriu
limiteaz semnificativ pagubele.
- la invazii amri se aplic un tratament la apariia n mas a adulilor.
Grgria mazrii- Bruchus pisorum
- Are o generaie pe an, ierneaz ca adult n magazii fie n boabele
infestate, fie n crpturile pereilor, duumelilor i n mic msur n
boabele rmase n cmp scuturate la recoltare.
- la sfritul lunii aprilie adulii migrez n cmp, zborul maxim coincide cu
perioada de nflorire a mazrii .
-

depunerea pontei coincide cu formarea pstilor, ncepe la sfritul

lunii mai i dureaz 30 de zile; femela depune ponta pe pstile bine
dezvoltate, larvele ptrund prin peretele pstii n boabe.

- se mpupeaz n bob, noi adulii apar ncepnd cu sfritul lunii iunie.

- produce pagube la mazrea cultivat,
-

n urma atacului se reduce germinaia , iar excrementele i exuviile

fac boabele improprii pentru consum;

-se recomand recoltare ala timp a mazrii, depozitarea ei la 12 grade C n

spaii bine nchise, dezinsectizate.
-

se recomand cultivarea de soiuri precoce, iar noile culturi se vor

amplasa la distane mari fa de cele vechi sau depozite.

- se vor aplica tratamente chimice n timpul nfloritului n zonele puternic

infestate ( primul la nceputul nfloritului, al doilea la 8-12 zile).
Grgria fasolei- Acanthoscelides obtectus
- la noi n ar poate dezvolta 2-4 generaii pe an, una n cmp.

ierneaz ca adult n dpozite, n boabele de fasole, n crpturile

pereilor sau podelei.

adulii hibernani migreaz la sfritul lunii iunie, nceput de iulie,

femela depune ponta n pstile de fasole.

- larvele rod coninutul bobului de fasole, ntr-un bob 1-28 de larve.

Musca plantulelor- Delia platura
- are 3 generaii pe an, ierneaz ca pup n stratul superficial al solului.
- adulii apr n aprilie i femelele depunponta pe sollang plantel rsrite
- Larvele ptrund n sol i se hrnesc cu seminele n germinare i cu
prile subterane ale plantelor;
- specie polifag atac fasolea, porumbul, castraveii, pepnii, ardeiul,
tomatele, ceapa, rapia, cartoful, cerealel pioase, etc.
-

larvele rod galerii n seminele n germinare, axul hipocotil al

plantelor i celelalte organe subterane (rdcini, bulbi, tuberculi).

- praile repetate i artura adnca dup recoltarea culturilor.

- tratarea seminelor i tratamente la zborul n mas al adulilor.

Molia pstilor de soia- Etiella zinckenella

- are 2 generaii pe an i ierneaz ca pup n sol n interiorul unui cocon
mtsos.
- adulii apr din mai pn n iulie, zborul este nocturn.
-femelel depun ponta pe pedunculii florali, bractee sau pstile n
formare.
-

larvele perforeaz pereii pstilor, se hrnesc cu boabele.

- La nceputul lunii iulie apar adulii generaiei I-a .

- specie oligofag atac soia, mazrea, lupinul, nutul , lintea i fasolea.
- larvele rod parial sau total boabele.
- o singur larv n pstaie.
- se recomand recoltarea la timp, aratul imediat dup recoltare.

- cultivarea de soiuri precoce i semnatul timpuriu determin limitarea

atacului.
- are o generaie pe ani ierneaz ca adult n sol.
- adulii apar la sfritul lunii martie - nceputul lui aprilie, se hrnesc cu
frunze i lstari.
- depun ponta pe partea inferioar a frunzelor de lucern
- este un duntor specific culturilor de lucern , adulii i larvele rod
frunzele.
- larvele rod frunzele de la margine spre centru, iar dup prima nprlire
consum frunzele n ntregime.
-

se recomand evitarea solelor cu premergtoare leguminoase, noile

culturi nu trebuie s se gseasc n vecintatea pajitilor naturale cu
leguminoase furajere.- grparea timpurie primvara la pornirea n
vegetaie, precum i dup coasa I a pentru distrugerea larvelor, mai
ales cnd se las pentru smn lucerna de coasa a doua.

la atac mare se recomand cosirea timpurie i lsarea de benzi

capcan pe marginea solei .

- tratamente la apariia adulilor hibernani, Decis Mega 50 EW, Fastac 10

CE.
Grgria florilor de trifoi- Apion apricans
-

are o generaie pe an i ierneaz n stadiul de adult sub frunze

uscate sau n startul superficial al solului.

- adulii apar cnd mbobocete trifoiul, depun ponta n inflorescenele

nedeschise de trifoi rou.
-

duntor oligofag atac diferite specii spontane i cultivate de trifoi,

pagube mari la trifoiul rou semincer.

adulii se hrnesc cu frunze, uneori cu lstari , larvele se dezvolt n

interiorul inflorescenelor i se hrnesc cu diferite pri ale florii.

- n urma atacului inflorescenele se brunific i se usuc.

- se recomand ca trifoiul sa nu revin pe aceeai parcel cel puin 2-3
ani.
- grparea culturilor primvara timpuriu sau toamna trziu pentru
distrugerea formelor hibernante.

- distrugerea buruienilor, cosirea timpurie a trifoiului de coasa I a, pentru

mpiedicarea nmulirii grgrielor.
- utilizarea unor soiuri tolerante sau rezistente la atac.
-

la PED de 10 aduli/mp i 1-2 larve/inflorescen se aplic

tratamente.

- la trifoiul semincer n primul an de vegetaie, un prim tratamet se face la

dezmiritire, al doilea la formarea bobocilor florali, al treilea dac este
cazul se face la sfritul nfloritului.
- pentru trifoiul de furaj nu se factratamente.
Omida de step Loxostege sticticalis
are 2-3 generaii pe an i ieneaz ca larv complet dezvoltat ntr-un
cocon n sol.
- adulii apar la jumtatea lunii mai, zborul este crepuscular-nocturn;
femelele depun ponta pe partea inferioar a frunzelor diferitelor plante
cultivate sau spontane.
- specie polifag : lucern, trifoi, sfecl de zahr, floarea soarelui, soia,
cartof, pepeni, etc.
- larvele rod una din epiderme i parenchimul, apoi distrug frunza n
ntregime.
-se recomand efectuarea arturilor adnci de var i toamn, semnatul
ct mai timpuriu n terenuri bine fertilizate, executarea la epoca optim a
lucrrilor de ntrinere.
trataemte cu preparate pe baz de B. thuringiensis.
Grgria sfeclei Bothynoderes punctiventris
- specie cu o generaie pe an i ierneaz ca adult n sol.
- adulii apar n momentul n care nflorete caisul sau corcoduul; depun
ponta n sol n apropierea coletului plantelor cu care se hrnesc.
- produce pagube att ca adult, ct i ca larv.
- atacul adulilor este periculos, n perioada rsririi plntuelor de sfecl,
pe care le reteaz de la colet sau rod frunzele cotiledonale.
- larvele rod vrfurile rdcinilor, sau produc caviti n rdcini.

- se recomand artura adnc de toamn pentru reducerea rezervei

biologice.
- fertilizarea echilibrat.
- tratmente la smn, Cruiser 350 FS-20 l/t.
Puricele sfeclei Chaetocnema tibialis
-

o generaie pe an i ierneaz ca adult n straturile superficiale ale

solului, pe sub frunzele uscate.

- adulii apar n luna aprilie la nceput pe chenopodiaceele spontane, apoi

trec pe sfecl hrnindu-se cu aparatul foliar.
- ponta este depus n sol n apropierea plantelor;
- adulii rod epiderma superioar i mezofilul frunzelor, sub form de
scobituri mici circulare; larvele se hrnesc cu rdcinile plantelor , atac
nesemnificativ.
- periculos atacul n primverile secetoase, cnd plantele abia sunt
rsrite.
- fertilizare echilibrat, semnat uniform i ct se poate de timpuriu;
- smn tratat i distrugerea buruienilor.
Pduchele negru al sfeclei Aphis fabae
- are 10 - 12 generaii pe an i ierneaz ca ou.
-

colonizeaz frunzele, lstari, florile, determinnd gofrarea frunzelor,

plantele stagneaz n cretere.

- n culturile de seminceri atac lstar i inflorescenele, florile rmn

sterile sau n inflorescene se produce smn puin cu caliti biologice
reduse.
- asolamente de lung durat, artur adnc de toamn, fertilizarea
echilibrat;
- distrugerea buruienilor n special a celor din familiile Chenopodiacea i
Polygonaceae.
Nematodul sfeclei Heterodera schachtii
-

aceasta specie ierneaz sub form de chiti, n fiecare chist se pot

gasi pn la 800 de ou i are 2 generaii pe an.

- chitii pot rmne viabili 8-9 ani.

- prima generaie se dezvolt din aprilie pn n iunie, a doua din iulie
pn n septembrie.
- rdcinile atacate stagneaz n dezvoltare, rmn scurte i subiri.
- plantele atacate rman pipernicite, de culoare verde- nchis, frunzele
laterale sunt ofilite.
Molia sfeclei Scrobipalpa ocellatella
- specia are 3- 5 generaii pe an i ierneaz ca larv complet dezvoltat pe
resturile de sfecl rmase n cmp dup decoletare.
- adulii apar n lunile mai- iunie, femelele depun ponta pe peiolul sau
limbul frunzelor de sfecl.
- larvele se hrnesc cu frunze, pe care le mineaz i le scheletuiesc, iar
mai trziu sap galerii n colet i n rdcini.
- introduceea n rotaie a cerealelor premergtoare;
- adunarea resturilor vegetale din cmp, a celor de la decoletare, a
plntelor atacate i arderea lor;
- arturi adnci i semanatul ct mai timpuriu n terenuri bine pregtite.
- distrugerea buruienilor , n special a chenopodiaceelor spontane.
- tratamente n vegetaie cu produse specifice.
DAUNATORII CARTOFULUI

Nematodul tulpinilor si tuberculilor de cartof - Dytilenchus destructor

Biologie si ecologie- nematodul are mai multe generatii pe an, in functie
de temperatura. Nematodul este rezistent atat la temperaturile foarte
scazute din timpul iernii, cat si la umiditatile foarte reduse din timpul
verii.
Principala sursa de infestare o constitue tuberculii atacati folositi la
plantare si resturile vegetale cu nematozi existente in sol.
Nematozii patrund in tuberculii de cartof mai ales prin stoloni.
Ciclul de dezvoltare a nematodului are loc in tesuturile plantelor .

Planta gazda si mod de atac - specie polifaga; cartof, grau, secara, sfecla
de zahar, lucerna, trifoi, morcov, etc.
La cartof atac prile subterane, fr o manifestare vizibila a
simptomelor pe prtile aeriene. Pe suprafata tuberculilor se observa mici
zone de colorate, in dreptul carora epiderma este uscata si
crapata.Tuberculii atacati devin spongiosi, de culoare bruna, cu aspect de
putregai.
Combatere
asolament rational, in care cartoful sa revina pe aceeasi sola dupa 3-4
ani, intr-o rotatie in care sa cuprinda mazarea, fasolea, porumbul, floareasoarelui;
- folosirea de material de plantat sanatos;
- sortarea riguroasa a cartofului de samanta inainte de insilozare si
eliminarea tuberculilor infestati;
- sortarea tuberculilor inainte de plantare si indepartarea celor infestati;
- distrugerea buruienilor in cursul perioadei de vegetatie;
- fectuarea araturilor adanci;
- tratarea solului odata cu plantarea cartofului cu Vydate 10 G, 20 kg./ha.
COLEOPTERA Chrysomelidae
Gandacul din Colorado- Leptinotarsa decemlineata
Biologie si ecologie- ierneaza in stadiul de adult in sol si are 1-3 generatii
pe an.
Plante gazda si mod de atac cartof, vinete , tomate.
La invazii mari, pot defolia cultura de cartof in pro[portie de 80%.
Combatere
-aplicarea unui tratament la soiurile timpurii si 2 tratamente la cele tarzii
asigura protectia culturilor impotriva acestui daunator;
- primul tratament se aplica la aparitia in masa a adultilor hibernanti si a
larvelor de varsta I si II-a, al doilea la aparitia in masa a adultilor din
generatia I si larvelor din primele varste din generatia a 2 a.
- Cipersan 200EC-0,2l/ha, Karate Zeon -0,2 l/ha, Polytrin 200EC-0.15l/ha;

- inhibitori ai metamorfozei arthropodelor Calypso 480SC-0,08l/ha, pentru

populatiile rezistente se recomanda amestecuri de insecticide.
- o buna eficacitate in combaterea larvelor asigura preparatul biologic
bacterian Novodor TM- 5l/ha.
Duntorii inului i cnepii
Puricele inului Aphthona euphorbiae
-

o generaie pe an i ierneaz ca adult n sol, pe sub frunzele uscate,

etc.

adulii apar n martie- aprilie, populeaz plantele din flora spontan.

depun ponta n sol n jurul plantelor gazd sau n rdcini.

- larvele apar n luna mai- iunie, mpuparea are loc n sol.

adulii rod frunzele cotiledonale distugndu-le , apoi atac frunzele pe
care fac mici perforaii (ciuruire);
-

pericol n anii cu primveri secetoase.

- larvele rod galerii n rdcin, pagubele sunt neinsemnate.

-

se recomand semnatul timpuriu, fertilizarea echilibrat i

uniform a terenului;
distrugerea buruienilor,
tratarea seminelor n regiunile cu invazii ;

- la apariia adulilor n faza de rsrire a plantelor se pot aplica

tratamente.

Puricele cnepii- Psylliodes attenuata

Transilvania i Banat- are generaie p an iierneaz ca adult sub resturile
vegetale, sub bulgrii de pmnt, n sol.
- adulii apar n aprilie mai se hrnesc pe Urtica sp., dup care depun
ponta n sol n apropierea plantelor.
- atac cnepa, dar se ntlnete i pe hamei.

adulii rod epidermasuperioar i parenchimul la frunzele tinere, n

urma atacului plantele se usuc.

noii aduli se hrnesc cu frunze, iar uneori atac inflorescenele de

cnep i hamei.

Molia cnepii- Grapholitha delineana

- trei generaii pe an i ierneaz ca larv ntr-un cocon pe sub frunzele

czute, n crpturile solului, n tulpinile de cnep.
- primii adulii apar la sfritul lunii aprilie, depun ponta pe partea
inferioar a afrunzelor.
- larvele aprute se hrnesc cu frunze, apoi ptrund n tulpini.
- larvele acestei specii pot atca i hameiul.
- larvele primei generaii atac frunzele, mai trziu sap galerii n tulpini,
ramuri i uneori i n peiolul frunzelor.
- larvele generaiei a II a i parial a III a se hrnesc mai ales pe semine,
consumnd coninutul acestora.
- se recomand rotaia culturilor, semnatul timpuriu, folosirea de
smn selecionat, efectuarea arturilor dup recoltarea i distrugerea
resturilor vegetale.

Duntorii plantelor oleaginoase

Duntorii culturii de rapi
Viespea rapiei- Athalia rosae
- prezinta 2-3 generatii pe an, ierneaza in sol ca larva matura, iar in aprilie
larvele se impupeaza.
- aprilie - mai apar adulii care se hrnesc pe crucifere; femela depune
ponta n esuturile frunzelor de crucifere n incizii fcute cu ovipozitorul
- la doua saptamani dupa ponta apar larvele care se hranesc cu epiderma
si parenchimul frunzelor.
- noii adultii apar la inceputul lunii august , iar larvele acestora la
inceputul lunii septembrie.
- cele mai mari pagube sunt produse toamna, cnd plantele de rapi
sunt n primele stadii de cretere i dezvoltare; atacul masiv poate duce la
scheletizarea plantelor pn la compromiterea total a acestora.

- se recomand asolamentul, rotaia culturilor cu pioase, arturi n scopul

distrugerii larvelor, distrugerea cruciferelor spontane.
- tratarea seminelor , iar toamna se poate aplica Decis MEGA 50 EW 0,15
l/ha i n vegetaie la apariia larvelor Proteus OD 110 0,350l/ha, Faster 10
EC 0,2 l/ha.
Gandacul rosu al rapitei - Entomoscelis adonidis
- este o specie cu o singura generatie/an, el fiind mai abundent in zonele
de padurea si stepa, in sud si sud-estul tarii, ierneaz n stadiul de ou n
stratul superficial al solului.
- gandacul rosu al rapitei ataca in vetre atat toamna cat si primavara.
- adultii ataca in toamna,rod limbul frunzelor la plantele tinere ; acestia
pot provoca daune mari ajungand sa distruga suprafete insemnate in
toamna ; consuma intreaga suparafat a limbului , lasand doar nervura
centrala intreaga ; acesta este un simptom caracteristic de recunoastere
al daunatorului
- rotaia culturilor, lucrrile solului pentru a distruge adulii retrai pentru
diapauz estival, distrugerea cruciferelor spontane.
Puricii cruciferelor - Phyllotreta spp
- ierneaza ca adult sub resturile vegetale n crapaturile din stratul
superficial al solului i au o generatie pe an.
-adulii hibernanti apar n aprilie pe cruciferele spontane i apoi pe
culturile de rapi; perioada de hrnire ine de la dou sptamni la o
lun dup care are loc depunerea pontei n stratul superficial al solului n
apropierea plantelor.
- adulii rod epiderma superioar i parenchimul sub form de ciupituri
circulare, palntele avnd un aspect ciuruit.
- la culturile semincere adulii atac mugurii , florile i fructele, reducnd
i depreciind recolta.
- distrugerea cruciferelor spontane care sunt plante gazd intermediare;
- plantarea rsadurilor ct mai timpuriu n terenuri bine pregtite,
fertilizate i irigate.

Gargarita tulpinilor de rapita - Ceutorhynchus napi

- are o generaie pe an i ierneaz ca adult n stratul superficial al solului

sau la baza plantelor; activitatea daunatorului incepe in ferestrele iernii
cand temperaturile au valori mai mari de 6 grade, zile insorite , cand
plantele pornesc in vegetatie, si continua pana la sfarsitul inmuguritului. cnd temperatura depaseste 9-10 grade C femele pleaca la zbor , neapa
tulpina la baz i depune ou.

- adulii rod perforaii marginale n limbul foliar;

- larvele rod galerii in mduva tulpinilor ducnd la deformarea i
distrugerea tulpinii ( circulatia sevei este ntrerupt).
- consecinele atacului : ncetinirea cresterii plantei, cresterea numarului
de porti pentru intrarea diferitelor boli ale tulpinilor, devin vulnerabili la
cadere, nu formeaza silicve, sau acestea sunt mici cu seminte de slaba
calitate
- se recomand evitarea terenurilor cu exces de umiditate, cu exces de
gunoi de grajd sau ngrminte cu azot;
- n vegetaie se pot face tratamente cu Decis Mega 50 EW- 0,15 l/ha,
Kaiso Sorbie 5 WG0 - 2l/ha, Pyrinex Quick - 1l/ha.

Gargarita semintelor de crucifere - Ceutorhynchus assimilis

- are o generaie pe an i ierneaza ca adult in stratul superficial al solului;
adulii apar n luna mai, la nceputul lunii iunie femela roade un orificiu n
silicvele unde depune cate un ou; o femela poate depune 35-50 de oua.
- atacul larvelor se produce n interiorul silicvelor roznd seminele crude.
- prin aceste perforatii in silicva mai pot patrunde si alte specii daunatoare
cum ar fi: narul galicol al cruciferelor (Dasyneura brassicae).;
- atacul apare doar la marginea parcelelor de rapi; atacul poate fi maxim
cnd temperaturile sunt ridicate pe perioada nfloritului; pe parcursul
dezvoltrii, o larv poate distruge pn la 5-10 semine.
- tratamente n vegetaie cu Biscaya 240 OD- 0,3l/ha.

Gandacul paros - Epicometis hirta

- are o singura generaie pe an , ierneaza in stadiul de adult in sol la

adancime de 10-20 cm.
- apare in aprilie si zboara pana in iunie-iulie ; apare n mod deosebit n
orele cnd temperatura aerului este ridicat, iar noaptea se retrage n sol.
- este daunator polifag ; prefera pomii fructiferi si vita de vie in perioada
de inflorit , dar ataca destul de sever rapi i alte crucifere, uneori i
porumbul sau cereale paioase.
- la rapi consuma organele florale si cateodata chiar si frunzele tinere,
larvele nu duneaz.
Subiectul 2
Ord. Heteroptera - Fam. Pentatomidae
Plosnita rosie a verzei-Eurydema ornatum
Biologie si ecologie are 1-2 generatii pe an si ierneaza ca adult in
frunzarul padurilor.
Adultii apar primavara devreme, dupa o hranire suplimentara. depun
ponta pe partea inferioara a frunzelor grupat.
Plante atacate si mod de atac
Adultii si larvele inteapa si sug sucul celular din tesuturi; in locurile
atacate apar pete de culoare galbena- palida, in dreptul carora tesuturile
se necrozeaza.
La semincerii atacati au loc avortarea florilor si sistavirea semintelor.
Combatere
- pregatirea corespunzatoare a terenului;
- fertilizarea;
- aplicarea lucrarilor de intretinere la timp;
- distrugerea buruienilor;
- stropiri cu organofosforice si piretroizi de sinteza (Fastac 10CE RV
-0,02%, Polytrin 200EC 0,015%.
Ord.Homoptera Fam Aphididae
Paduchele cenusiu al verzei - Brevicoryne brassicae

Biologie si ecologie-specie migratoare cu o dezvoltare holociclica

monoecica. In cursul unui an se pot succede 16-18 generatii, ierneaza in
stadiul de ou.
Martie-aprilie, femelele nearipate colonizeaza frunzele diferitelor
crucifere, iar la sfarsitul lunii iunie, cand apar si formele aripate, acestea
migreaza in culturile de varza de vara si de toamna.
Dusmani naturali :speciile de coccinelide.
Plante gazda si mod de atac
Pagube importante la varza si conopida, unde formeaza colonii masive,
acoperind uneori frunzele si lastarii din care sug sucul celular. In urma
atacului apar pe frunze pete galbene-palide sau rozii.
Combatere:
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale dupa plantere;
- distrugerea cruciferelor spontane;
- efectuarea araturilor adanci.
Tratamente la aparitia primelor colonii cu: Cipersan 200EC-0,02%, Polytrin
200EC-0,015%, Mospilan 20 SP-0,0125%.
Gargarita galicola a verzei-Ceuthorrhynchus pleurostigma
Biologie si ecologie - o generatie pe an, cu doua cicluri biologice
corespunzatoare celor 2 rase fiziologice ale insectei, deosebindu-se prin
stadiul in care are loc diapauza hiemala. Dupa imperechere ponta este
depusa in mici cavitati pe care femela le roade in partea superioara a
radacinilor diferitelor plante crucifere.
Larvele care apar se dezvolta in locurile unde au fost depuse ouale.
Plante gazda si mod de atac-adulti nu produc pagube insemnate , larvele
ataca radacinile si sunt foarte daunatoare.In urma atacului tesuturile se
hipertrofiaza, formandu-se gale. Plantele se vestejesc si se usuca.
Combatere
- adunarea si arderea tuturor resturilor de plante crucifere;
- efectuarea araturilor de toamna imediat dupa recoltare;
- distrugerea buruienilor.

- la aparitia adultilor, inainte de ponta se pot aplica tratamente cu

produse deprotecia plantelor.
Ord.Lepidoptera Fam. Pieridae
Fluturele alb al verzei Peris brassicae brassicae
Biologie si ecologie- are 2-3 generatii pe an si ierneaza in stadiul de pupa
pe tulpinile pomilor, arborilor si arbustilor, pe garduri, etc.
Fluturii apar primavara, ouale sunt depuse pe partea inferioara a frunzelor
de varza si de alte crucifere cultivate si spontane. Larvele la inceput stau
grupate, apoi devin solitare.
Cresterea populatiilor de P.brassicae brassicae este limitata de numerosi
paraziti animali si vegetali.Astfel viespea Apanteles glomeratus ataca
larvele, diminuand populatia acestei specii.
Plante gazda si mod de atac- in primele varste larvele rod epiderma
inferioara si parenchimul frunzelor, lasand intacta epiderma superioara.
Mai tarziu rod frunzele lasand intacte nervurile.
Ord.Lepidoptera Fam. Noctuidae
Buha verzei- Mamestra brassicae
Biologie si ecologie- are doua generati pe an si ierneaza in stadiul de pupa
in sol.
Fluturii apar catre sfarsitul lunii mai si au un zbor nocturn.Femelele depun
ponta pe partea inferioara a frunzelor de crucifere.
Buha verzei are numerosi dusmani naturali : Trichogramma evanescens,
Meteorus rubens.
Plante atacate si mod de daunare- insecta polifaga, pe langa crucifere
ataca si culturile de sfecla, mazare, tutn, plante medicinale.
La aparitie omizile rod epiderma inferioara si parenchimul frunzelor, apoi
perforeaza limbul sub forma de orificii.
Omizile in ultimele varste rod galerii in capatana de varza.
In culturile de varza si alte crucifere poate fi intalnita si Mamestra
oleracea.
Ord.Lepidoptera- Fam Plutellidae

Molia verzei - Plutella xilostella

Biologie si ecologie are 4-5 generatii pe an si ierneaza in stadiul de pupa
in sol sau pe diferite resturi de plante.
Adultii apar in luna mai, au un zbor crepuscular, depun ponta pe partea
inferioara a frunzelor diferitelor plante de crucifere.Larvele apar dupa 5-6
zile si ataca frunzele. Se transforma in pupa pe partea inferioara a
frunzelor, pregatind un cocon fusiform dintr-o tesatura rara, cu cele doua
extremitati deschise.
Plante atacate si mod de daunare
La aparitie larvele sunt miniere, patrund in frunze si se hranesc cu
parenchimul lor, iar dupa 2-3 zile ataca la suprafata, rozand epiderma
inferioara si parenchimul.Frunzele atacate capata un aspect plumburiu.
COMBATEREA LARVELOR DEFOLIATOARE LA VARZOASE
- pregatirea la timp a rasadurilor in terenuri bine pregatite si fertilizate;
- distrugerea cruciferelor spntane;
- adunarea resturilor dupa recoltare;
- in combaterea larvelor se pot aplica tratamente chimice si biologice, la
depasirea PED-ului, care este de 3-5 larve/planta la buha verzei.
- pentru distrugerea oualor acestor daunatori se recomanda folosirea
viespii Trichogramma evanescens; norma de 100000-120.000 viespi/ha,
pentru buha verzei si 20.000-30.000 pentru fluturele alb al verzei.
- pentru larve se pot utiliza preparatele Dipel 2X WP-0,05%, Foray 48B0,1%.
- chimic se pot utiliza produsele: Fury 10 EC 0,02%, Supersect 10 Ec
0,03%, Talstar 10 EC- 0,035%, etc.
Ord. Diptera Fam. Anthomydae
Musca verzei - Delia radicum
Biologie si ecologie - are 2-3 generatii pe an si ieneaza in stadiul de pupa
in sol, in cotoarele plantelor ramase dupa recoltare.
Adultii apar in aprilie, odata cu transplantarea rasadurilor de varza in
camp.Depun ponta izolat sau grupat in apropierea coletului sau pe sub
bulgarii de pamant.

Plante atacate si mod de atac- larvele ataca plante crucifere si spontane:

varza, conopida, ridichi, rapita, mustar, etc.
Larvele patrund sub epiderma radacinilor si rod galerii.Plantele stagneaza
in dezvoltare, au frunzele ofilite si cu timpul se usuca. Se smulg cu
usurinta din sol.
Combatere
- distrugerea resturilor de crucifere ramase dupa recoltare;
- efectuarea araturilor adanci de toamna;
- aplicarea prasilelor repetate pentru combaterea buruienilor;
- sortarea rasadurilor inainte de transplantare;
- plantarea timpurie a rasadurilor;
- tratamente aplicate la sol si la plante, cand PED-ul este de 5-7 larve /mp.
cu produse granulate sau stropiri la aparitia adultiolr inainte de
depunerea pontei.
DAUNATORII CULTURILOR DE LILACEE
ORD. TYLENCHIDA - Fam. Tylenchidae
Nematodul bulbilor si tulpinilorDitylenchus dipsaci
Biologie i ecologie acest nematod ierneaza n toate stadiile de
dezvoltare in tulpinile sau bulbii diferitelor plante cultivate i spontane.
Primavara are loc infestarea radacinilor sau bulbilor fie cu namatozi aflai
n sol, fie prin materialul de smn.

Plante gazda si mod de atac- polifag, atac apeste 400 de specii de plante
cultivate si spontane.
Pagube mari la culturile de ceapa si usturoi. Plantele rmn mici ,
infraesc puternic i se deformeaz. Frunzele lor sunt ingroate,
decolorate i cu timpul se usuc . Bulbii atacai prezint crpturi n zona
discului.
Combatere

-ceapa i usturoiul s revin pe aceeai sol dupa cel puin 4 ani;

-folosirea de material semincer sntos;
-controlul culturilor n cursul perioadei de vegetaie i eliminarea plantelor
atacate;
-soiuri rezistente;
-mbaierea bulbilor inainte de plantare cu Polisulfura de calciu 8 %, timp
30 de minute. Pentru culturile de usturoi de smn se poate utiliza
Vydate 24 L-0,2%.
ORD. DIPTERA Fam Anthomyidae
Musca cepei - Delia antiqua
Biologie i ecologie are 2 generaii pe an, mai rar trei i ierneaz ca pup
n sol, la o adncime de 10-20 cm.

Adulii apar primavara, depun ponta pe sub bulgarii de pamant, n

apropierea plantelor de ceap, usturoi sau praz. Larvele ptrund n
esuturile plantelor, la baza frunzelor sau n bulbi, unde sap galerii.
Un rol important n reducerea populaiilor acestor duntori l au si
ciupercile entomopatogene, indeosebi specia Entomophthora muscae.
Plante gazda si mod de atac ceapa, usturoi i praz pagube importante.
Larvele din prima generaie la apariie ataca frunzele, iar mai tarziu
patrund n bulbii pe cale de formare, iar cele din generaiile II-a si a III-a
se dezvolta numai n bulbi.
Combatere
- strangerea resturilor de plante dupa recoltare;
- efectuarea corect i la timp a araturilor de toamn pentru distrugerea
pupelor din sol;
- tratamente n timpul vegetaiei prin stropirea plantelor i a solului din
jur.
ORD. DIPTERA Fam. Helomyzidae
Musca usturoiului Suillia lurida

Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca adult sub resturile

de plante ramase in camp dupa recoltare, pe sub bulgarii de pamant.
Ponta o depun primavara devreme pe sub bulgarii de pamant din jurul
plantelor, in zona coletului. Larvele care apar patrund in tulpini, fixandu-se
la baza frunzei centrale si se hranesc cu tesutul vegetal.Se transforma in
pupe in sol.
Plante gazda si mod de atac usturoi, ceapa, praz, pagube mari la usturoi.
Larvele se hranesc la inceput n zona coletului, rozand frunza din mijloc,
apoi sapa galerii n tulpini i bulbi. Frunza central se rasucete in spirala,
iar celelalte frunze se nglbenesc i se usuc.
Combatere
- strangerea resturilor de plante amasein camp dup recoltare;
- arturile adnci de toamn;
-la apariia adulilor cnd usturoiul are 2-3 frunzulie, se recomand
tratamente cu Pyrinex 48EC-0,2%.
DAUNATORII CULTURILOR DIN SPATIILE PROTEJATE
TYLENCHIDA Meloidogynidae
Nematodul galicol al radacinilor- Meloidogyne incognita
Biologie si ecologie- n ser se ntlnete tot timpul anului i are 4-8
generatii.
Rspndirea se face prin amestecul de pmnt folosit la producerea
rsadului.

Plante gazda si mod de atac polifag, fiind semnalat pe mai mult de 1500
specii de plante; plante preferate : tomate, castravei, vinete, ardei,
pepeni, plante floricole i ornamentale, etc.
Infestarea plantelor se face imediat dupa plantarea rsadurilor, iar
apariia galelor pe radacini poate fi observat dup 3-4 sptmni.
Primele simptome se manifest prin ofilirea frunzelor i stagnarea n
cretere, urmat de uscarea plantei de la vrf spre baz.
Combatere
- metode profilactice;

- folosirea de hibrizi rezisteni ;

- aplicarea unor nematocide la sol, Vydate 10 G -50-60 kg/ha sau in timpul
perioadei de vegetatie, aplicate la plante, Vydate 24 L-0,2%.
ORD. ACARI Fam. TARSONEMIDAE
Acarianul lat Polyphagotarsonemus latus
Biologie i ecologie specie polivoltina, care n sere poate dezvolta 18-20
generatii pe an.
In conditii optime de temperatura (28C) si umiditate (70-80%) durata unei
generatii este de 4-5 zile.
Daunatorul se dezvolta in tot cursul anului, existand pe plante toate
stadiile de dezvoltare.
Raspandirea acarianului in culturile din sere are loc fie direct prin
migratie, fie prin intermediul unor insecte.
Plante atacate i mod de atac plante legumicole si ornamentale ( ardei
gras, tomate, vinete, fasole, gerbera, begonia, crizantema, petunia ),
prefernd ardeiul gras i tomatele.
Adultii si larvele colonizeaza toate organele plantei (lastari, boboci florali,
fructe) indeosebi partea inferioara a fructelor. La inceput frunzele tinere
se rasucesc marginal, iar in jurul nervurilor se observa decolorari galbeneverzui.
Plantele stagneaza in crestere, butonii florali sunt avortati, frunzele tinere
cad.
Combaterea acarienilor ai culturilor de legume in sere
- mentinerea serelor in perfecta curatenie;
- distrugerea buruienilor;
- controlul riguros al tuturor plantelor care se introduc in sere;
- utilizarea acarofagilor ;
- la semnalarea acarienilor in culturi se recomanda tratamente cu
acaricide : Vertimec 1,8 EC 0,1%, Nissorun 10 WP- 0,04%.
Stropirile se vor aplica pe partea inferioara a frunzelor si se vor repeta la
intervale de 6-8 zile.

Ord. Thysanoptera Fam. Thripidae

Tripsul tutunului Thrips tabaci
Biologie si ecologie3-6 generatii pe an in camp si ierneaza in toate stadiile de dezvoltare,
frecvent ca adult; 10 generatii in sera.
Plante gazda si mod de atac-polifag, pagube mari la castraveti, tomate,
ardei, vinete, cartof, tutun, etc.
Adultii si larvele colonizeaza frunzele, varfurile vegetative si florile si sug
seva dun tesuturi. In urma atacului se formeaza pete galbene cenusii sau
castaniu- inchise, mai ales de-a lungul nervurilor.Tesuturile atacate se
necrozeaza. Atacul este foarte periculos la rasaduri.
Transmite virusuri la plante, in special la ardei, tomate si castraveti.
Tripsul californian Frankliniella occidentalis
Biologie si ecologie in conditii de sera se inmulteste in tot timpul anului
si poate avea intre 12-15 generatii. Femelele depun ponta in tesuturile
frunzelor, florilor si chiar a fructelor.
Plante atacate si mod de daunare polifag, pagube mari la tomate,
castraveti, ardei, crizanteme, garoafe, gerbera, begonii, etc.
Adultii si larvele inteapa si sug seva din frunze, flori si fructe.In urma
atacului apar pete de decolorare, care cu timpil devin argintii si chiar
brune.

Ord. Homoptera Fam Aleyrodidae

Musculita alba de sera Trialeurodes vaporariorum
Biologie si ecologie se dezvolta continuu in sera si are pana la 8-12
generatii pe an. Femela depune ponta pe partea inferioara a frunzelor
diferitelor specii de plante ( pe frunzuliele din vrful plantei- sunt mai
uor de penetrat).
Plante atacate polifaga, ataca plante legumicole si ornamentale.
Adulii i larvele colonizeaz frunzele i lastarii, frunzele n urma atacului
se ngalbenesc, se usuc i cad.Plantele ( frunzele i fructele) sunt
acoperite de dejeciile insectelor, pe care se dezvolta ciuperci.

Minierul frunzelor de tomate- Tuta absoluta

- ciclului biologic este de finalizat n 29-38 zile, n funcie de condiiile de

mediu.
-zborul adulilor este nocturn, ziua de obicei se ascund ntre frunze,
fructe.
- femelele depun oule pe prile aeriene ale plantelor gazd , frunze,
fructe, tulpini;n spaiile nchise poate dezvolta 10-12 generaii.
- n zonele temperate, n condiii naturale iernarea poate avea loc n
diferite stadii: ou, pup sau adult, n funcie de condiiile mediului
nconjurtor.
-

produce pagube tuturor organelor aeriene plantelor de tomate, n

toate fazele de vegetaie.

- larvele prefer frunzele i tulpinile, dar pot ataca att mugurii florali ct
i fructele.
- minele provocate de larve apar la nceput sub forma unor pete mici de
culoare albicioas, pe msura ce larvele cresc petele de pe frunze se
mresc devin alb-verzui, apoi glbui.
- galeriile(minele) sunt de form neregulat putnd fi separate sau unite
n funcie de densitatea duntorului.
Combaterea insectelor daunatoare culturilor de legume in spatiile
protejate
- mentinerea spatiilor protejate in perfecta stare de curatenie;
- verificarea etaneitii serelor i utilizarea unor plase de protecie;
-distrugerea buruienilor din jurul serelor si solariilor;
-impiedicarea introducerii in sere si solarii a plantelor infestate cu diferite
specii daunatoare.
-tratamente cu diferite insecticide :Actellic 50 EC -0,1%, Fastac 10 CE RV0,02- 0,04%, Talstar 10 EC -0,05%, Vertimec 1,8 EC 0,08%, etc.
-

utilizarea viespii parazite Encarsia formosa pentru limitarea

populatiilor musculitei albe de sera, Macrolophus caliginosus pentru
minierul tomatelor.
utilizarea capcanelor colorate i a celor feromonale.

- curarea vehiculelor i echipamentelor de transport care poate au fost

n contact cu fructele, sau resturile vegetale infestate (T.absoluta).
DAUNATORII VIEI DE VIE
ORD. ACARI - Fam. Tetranychidae
Acarianul rou comun Tetranychus urticae
Biologie si ecologie - are 6-10 generatii pe an, ierneaza in stadiul de adult
mai, mai ales ca femela sub scoarta uscata a butucilor, pe sub frunzele
uscate.
Adultii apar primavara devreme, femela depune ponta intr-un paienjeni
din fire esute de acarian, pe partea inferioar a frunzelor, mai ales de-a
lungul nervurilor.
Adulii i larvele colonizeaz partea inferioar a frunzelor; n urma
nepturilor i sugerii sucului din acestea celulele se dezagreg i se
golesc de coninut, n interiorul lor ptrunznd aer. Frunzele atacate
prezint pete caracteristice de culoare cenuie-lucitoare sau roiatic i
sunt uor curbate.
Plante gazd i mod de atac specie polifag, atac specii de plante din
familii diferite: Cucurbitacea, Malvaceae, Leguminosae, Rosaceae,
Vitaceae, etc.
Combatere
- adunarea resturilor vegetale in toamna si arderea lor si efectuarea
araturilor adanci;
- distrugerea buruienilor;
- aplicarea de acaricide in timpul vegetatiei: Envidor 240SC - 0,4 l/ha,
NISSORUN 10 WP 0,5 kg/ha, Milbeknock EC- 0,075%.
In culturile de legume se pot folosi si piretroizi de sinteza : Talstar 10EC
-0,3 l/ha, Karate 2,5 EC 0,04%.
PED la vita de vie, in cursul perioadei de vegetatie, sunt :15 acarieni (larve
si adulti) pe un lastar in fenofaza dezmuguririi, 2-3 acarienii/frunza inainte
de inflorit si 4-6 acarieni/frunza dupa inflorit.
Combatere asemanatoare cu T. urticae.
Fam Eriophyidae
Acarianul galicol al vitei - Colomerus vitis

Biologie si ecologie 3-5 generatii pe an in functie de conditiile climatice.

Ierneaza ca femela adulta pe sub solzii mugurilor, pe sub scoarta exfoliata
a butucilor si chiar in frunzar.
Planta gazda si mod de atac vita de vie, producand erinoza. Frunzele
atacate prezinta pe partea inferioara pete neregulate de diferita marimi,
cu aspect paslos.In dreptul acestor pete pe partea superioara a frunzelor
apar umflaturi caracteristice.
Combatere aceleasi masuri ca si la acarianul rosu comun.
-se recomanda strangerea in toamna a frunzelor cazute si distrugerea prin
ardere, tratamentele de iarna au un rol important in limitarea populatiei
acarianului (Polisulfura de calciu).
ORD. HOMOPTERA Fam Phylloxeridae
Filoxera- Viteus vitifoliae
Biologie si ecologie- prezinta 2 cicluri biologice bine distincte un ciclu
complet cand dezvoltarea insectei are loc pe viata americana sau pe
hibrizi si un ciclu incomplet pe vita europeana.
Ciclul complet pe vita american din oul de iarna, apar in primavara larve
de fundatrix ( matca). Ele se hranesc, pe partea inferioara a frunzelor
apar niste gale de forma unui bob de mazare, in care matca depune oua;
larvele care apar se hranesc pe frunzele invecinate, iar spre sfarsitul verii
apar si formele radicicole, care migreaza pe partile subterane ale vitei.
Acestea se inmultesc in continuare , in toamna apar si formele aripate
care migraza din nou pe partile aeriene si se reia ciclul.
Radacinile atacate prezinta deformatii cunoscute sub numele de
nodozitati si tuberozitati.
Nodozitatile sunt produse pe radicele si au o forma caracteristica de cioc,
iar tuberozitatile pe radacini.
Fam Scarabaeidae
Carabusul marmorat Polyphylla fullo
Biologie si ecologie o generatie la 3 ani, ierneaza ca larva de diferite
varste in sol.
Adultii apar in a doua decada a lunii iunie.Depune ponta in sol, prefera
solurile nisipoase slab humifere.

Plante gazda si mod de atac- polifag, larvele se hranesc cu diferite plante

ierboase, culturi de camp, grau, porumb, floarea sorelui), si lemnoase (vita
de vie, pomi fructiferi). Cele mai mari pagube se inregistreaza in scolile de
vita, pepiniere.
Combatere
- distrugerea si strangerea larvelor cu ocazia diferitelor lucrari;
- tratmente chimice la sol cu produse granulate cu 3 saptamani inainte de
plantare avitei de vie.
-PED-UL este de -0,2 larve/mp.
ORD. LEPIDOPTERA Fam Tortricidae
Molia strugurilor (Eudemisul) Lobesia botrana
Biologie si ecologie 2-3 generatii pe an, prima se dezvolta in mai-iunie, a
doua in iulie-august, a treia in august mai,
Fluturii apar in prima sau a doua decada a lunii mai. Ouale sunt depuse
izolat sau in grupe mici pe butonii florali, mai rar pe lastari si pe frunze.
Larvele care apar se hranesc cu inflorescentele de vita si cu boabelein
formare.
Fluturii generatiei a doua apar spre sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii
iulie, depun ponta pe bobitele verzi, larvele care apar se hranesc cu pulpa
boabelor.
In august apar fluturii generatiei a treia, larvele lor se hranesc cu boabele
in parga.
Combatere
- infiintarea noilor plantatii de vita de vie trebuie sa se faca pe spalieri si
la distante mai mari intre butuci, pentru ca tufele sa fie bine luminate si
aerisite;
- utilizarea capcanelor feromonale AtraBOT, o capcana la 3 ha, tratamente
se vor aplica numai in momentul depasirii a 100 capturi/capcana.
- PED-ul in fenofaza formarii boabelor este de 1-2% boabe atacate.
- utilzarea viespii ouafage Trichogramma embryophagum;
- utilizarea produselor bacteriene, aplicate impotriva larvelor in primele
varste :Dipel 2XWP -0,05%, Dipel ES -1 l/ha.

combaterea chimica se face cu piretroizi de sinteza ; primul

tratament se aplica la 3-4 zile dupa zborul maxim, iar al doilea dupa
10-12 zile.

- Affirm 1,5kg/ha, Avaunt 0,25l/ha, Fastac 10 EC 0,075 l/ha.

Molia strugurilor (Cochilisul) Eupoecilia ambiguella
Biologie si ecologie 2 generatii pe an, ierneaza sub forma de pupa pe sub
scoarta butucilor sau a coardelor mai groase. Fenologic, cand a treia
frunza a vitei ajunge la 3 cm in diametru, apar fluturii care dau nastere
primei generatii. Zborul este crepuscular si nocturn.Depun ponta izolat pe
bobocii florali sau pe frunzele de vita. La inceputul lunii august apar
fluturii generatiei I, care depun ponta pe boabele de struguri.
Larvele generatiei I distrug organele florale, iar cele din generatia a II-a
rod boabele in parga sau coapte. Boabele atacate se inchid la culoare, se
zbarcesc si sunt adesea infectate de specii de ciuperci.
Combatere asemanatoare speciei precedente, pentru avertizarea
tratamentelor se folosesc capcane cu feromonul specific AtraAMBIG.
Molia vitei de vie Sparganothis pilleriana
Bilogie si ecologie specie monovoltina, ierneaza in stadiul de larva intrun cocon din fire de matase, in scoarta exfoliata a butucilor si a coardelor
mai groase.
Larvele parasesc adaposturile de hibernare, obisnuit in perioada desfacerii
mugurilor de vita, si mogreaza in varfurile ramurilor unde ataca frunzele
abia aparute, lastarii si fructele.
Fluturii apar esalonat din luna iunie, depun ponta pe partea superioara a
frunzelor.
Plante gazda si mod de atac polifag, ataca peste 100 de specii de plante
din 38 de familii botanice; rosaceae, solanacee, composite, etc.
Larvele moliei rod frunzele tinere si lastarii la vita de vie.
Combatere
- strangerea resturilor vegetale;
- primavara devreme tratamente pe baza de sulf;
-

la aparitia larvelor tratamente cu piretroizi de sinteza,

organofosforice.

Pentru avertizarea tratamentelor se folosesc capcane feromonale Atra PIL

DAUNATORII POMILOR FRUCTIFERI
Daunatorii pomaceelor
Ord. Acari Fam. Tetranychidae
Acarianul rosu al pomilor Panonychus ulmi
Biologie si ecologie - are 5-6 generatii pe an, ierneaza in stadiul de ou de
iarna pe scoarta pomilor, mai ales pe partea inferioara a ramurilor.
Eclozarea primelor larve are loc in fenofaza de buton alb, la soiurile
timpurii de prun, iar la cele tarzii in faza fenologica de dezmugurire.
Prima generatie se dezvolta in cursul lunii aprilie, iar urmatoarele
generatii in lunile mai- octombrie.
Plante gazda si mod de daunare specie polifaga, ataca pomi si arbusti
fructiferi (mar, par, prun, cires, visin), arbori si arbusti ornamentali si
forestieri.
Larvele si adultii colonizeaza pe parte ainferioara a frunzelor, unde se
hranesc, intepand si sugand sucul celular. Pe frunze, apar pete mici albebrunii; culoarea petelor se schimba treptat, devenind alb- argintii pana la
alb-rosiatic.
Combatere
-tratamente de iarna cu Confidor 0il 1,5%, Polisulfura de calciu 20%.
-tratamente de vara in timpul perioadei de vegetatie cu diferite acaricide;
primul tratament se aplica prefloral, al doilea postfloral, dupa scuturarea
petalelor. PED-ul este de 5-10 indivizi/frunza.Se pot utiliza unul din
produse: Vertimec 1,8 EC 0,1% (1,5l/ha), Voliam Targo 0,75-1,1 l/ha.
Acaranul rosu al marului Tetranychus viennensis
Biologie si ecologie -5-6 generatii pe an si ierneaza ca femela adulta in
jurul coletului pomilor, sub bulgarii de pamant. Femela depune ponta pe
partea inferioara a frunzelor.
Plante gazda si mod de atac- pomi fructiferi; atacul este caracteristic
prezentandu-se sub forma unor pete, care nu conflueaza. Frunzele capata
o culoare cenusie galbuie.

Ord. Acari Fam. Bryobiidae

Acarianul brun al pomilor Bryobia rubrioculus
Biologie si ecologie- are 5-7 generatii pe an, ierneaza in stadiul de ou pe
ramurile pomilor, mai ales in jurul mugurilor si in crapaturile scoartei.
Plante gazda si mod de atac pagube mari in livezile de mar, prun, cires.
In urma atacului adultilor si larvelor la frunze se produc dislocari ale
epidermei si ale celulelor parenchimului lacunar si apar pete de culoare
alba cenusie sau cenusie- roscata.
Pagube mari in anii secetosi.
Combatere asemanatoare acarianului rosu al pomilor.
Ord. Heteroptera Fam. Tingitidae
Plosnita parului Stephanitis pyri
Biologie si ecologie are 2 generatii pe an si ierneaza ca adult in
crapaturile scoartei pomilor, sub frunzele cazute.
Primavara , adultii colonizeaza partea inferioara a frunzelor , depun ponta
sub cuticula in niste incizii facute cu ovipozitorul, dupa care le acopera cu
excremente.
Plante gazda si mod de atac pomi si arbusti fructiferi, arbori si arbusti
ornamentali. In urma atacului adultilor si larvelor partea inferioara
afrunzelor este acoperita cu exuvii si excremente si are un aspect patat;
partea superioara a frunzelor devine alba cenusie si capata aspectul bolii
de plumb.
Puricele melifer al parului Cacopsylla pyri
Biologie si ecologie are 4-5 generatiii pe an si ierneaza ca adult in
crapaturile scoartei, pe sub frunzele uscate.
Plante gazda si mod de atac parul; colonizeza mugurii, frunzele, florile,
lastarii si fructele mici.
Larvele sunt cele mai pagubitoare, organele atacate sunt acoperite cu
roua de miere, pe care se dezvolta fumagina si capata culoare brunnegricioasa. Lastarii isi incetinesc cresterea si se curbeaza, fructele raman
mici.
Combatere

- n timpul iernii tratamente cu Confidor 0il SC 004- 1,5%

- mpotriva larvelor Sumi-alpha 2,5 EC-0,03%, Polytrin 200EC 0,015%
Ord.Homoptera Fam Aphididae
Paduchele verde al marului Aphis pomi
Biologie si ecologie specie nemigratoare, cu o dezvoltare holociclica
monoecica, in cursul unei perioade de vegetatie se pot dezvolta 8-12
generatii si ierneaza ca ou.
Dusmani naturali : Adalia bipunctata, Chrysoperla carnea.
Plante atacate si mod de daunare mar, mai rar par, paducel. Din cauza
intepaturilorsi a sugerii sevei frunzele se rasucesc, formandu-se
pseudocecidii.
Ord. Homoptera Fam. Diaspididae
Paduchele din San Jose Quadraspidiotus perniciosus
Biologie si ecologie are 1-3 generatii pe an, ierneaza ca larva primara
sub scut, pe scoarta copacilor.
Paduchele din San Jose se raspandeste indeosebi cu materialul saditor din
pepiniere si cu altoi.
Plante gazda si mod de atac polifag, ataca peste 200 de specii de plante:
mar, par, piersic, , tei, ulm, plop, etc.
Ataca mai ales partile lemnoase, mai putin frunzele si fructele. In locurile
atacate tesuturile se inrosesc si se necrozeaza din cauza unei substante,
pe care o introduce paduchele o data cu sugerea hranei.
Combatere
- utilizarea la infiintarea pepinierelor de material sanatos;
- altoii se vor procura numai din livezile neinfestate;
- se va evita plantare gutuiului japonez, a paducelului, a lemnului cainesc,
plante susceptibile la atacul paduchelui;
- controlul biologic cu ajutorul viespii parazite Prospaltella perniciosi sau
prdtori precum Chilocurus bipustulatus.
- tratamente de iarna si de vara;
- 1-2 tratamente de iarana cu

Nuprid Oil 004 CE1,5%;

- in pepiniere, in plantatiile neintrate pe rod, se va aplica schema 3+3;

- in zonele cu infestare redusa 2+2;
- se pot folosi produsele Pyrinex Quick -0,1%, Reldan 22 EC 2 l/ha ,
Mospilan 20 SG 0,025-0,03%.
Gargarita florilor de mar- Anthonomus pomorum
Biologie si ecologie- are o generatie pe an si ierneaza ca adult in
crapaturile scoartei, pe sub frunzele, uneori si in sol la baza copacilor.
Adultii apar inainte de inmugurire si se hranesc intens cu partile verzi ale
mugurilor de rod. Depun ponta in bobocii florali, in mici cavitati sapate de
femela cu ajutorul rostrului.
Larvele care apar se hranesc cu organele interne ale florilor (ovar,
stamine).
Plante gazda si mod de atac ataca marul cultivat si salbatic, parul,
paducelul.
Adultii hibernanti se hranesc cu mugurii foliari si florali, iar noii adulti rod
una din epiderme si parenchimul la frunze. Larvele se dezvolta in
interiorul bobocilor florali, consuma pistilul, staminele.Bobocii atacati nu
se mai deschid, se brunifica usor, se usuca si ramna agatati pe ramuri,
fiind cunoscuti in popor sub numele de cuisoare.
Combatatere
- taierea ramurilor uscate;
- folosirea braielor capcana;
- stropiri la aparitia adultilor cu Pyrinex 25 CS - 0,3%
Fam Tenthredinidae
Viespea merelor Hoplocampa testudinea
Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca larva in ultima
varsta, in interiorul unui cocon. Viespile apar in timpul fenofazei de
infoiere a corolei la soiurile timpurii de meri.Ouale sunt depuse cate unul
in caliciul florilor, larvele patrund in fructele abia formate si rod galerii
superficiale sub epiderma fructelor.
Plante atacate si mod de daunare monofaga, ataca numai marul.Larvele
ataca fructele de mar sub doua forme :larva neonata, roade o galerie
curbata sub epiderma, care se cicatrizeaza si duce la deformarea

fructului.A doua forma de atac este provocata de larva in celelalte varste

care mineaza fructulpana in zona lojilor seminale, unde consuma
semintele si tesuturile din jur. Fructele raman mici si cad.
Combatere- aplicarea unui tratament, cand petalele s-au scuturat in
proportie de 15- 20% cu piretroizi de sinteza (Faster 10 EC- 0,025%,
Polytrin 200EC-0,015% ).
Sferdelitorul ramurilor Zeuzera pyrina
Biologie si ecologie o generatie la 1-2 ani in functie de conditiile
climatice, ierneaza in stadiul de larva in galeriile din ramuri si tulpini.
Adultii apar in lunile iunie iulie, ponta este depusa pe petiolul frunzelor,
pe scoarta ramurilor si lastari.
Dupa ecloziune larvele tes un cuib din fire de matase, la adapostul caruia
perforeaza petiolul si nervura principala a frunzelor. Mai tarziu larvele
patrund sub scoarta ramurilor, unde rod galerii mai mari, descendente,
care comunica la baza cu exteriorul printr-un orificiu de evacuare a
excrementelor.
Plante gazda si mod de atac specie polifaga, frecventa pe pomi fructiferi,
arbori ornamentali si forestieri. Ramurile atacate se vestejesc si se usuca.
Pomii atacati se debiliteaza.
Combatere curatirea scoartei uscate;
- taierea ramurilor uscate;
- stropirea tulpinilor si aramurilor mai groase ale pomilor in perioada
pontei si aparitiei larvelor cu produse de protecia plantelor.
Viermele merelor Cydia pomonella
Biologie si ecologie are 2 generatii pe an si ierneaza ca larva in ultima
varsta intr-un cocon de matase, adapostit sub scoarta exfoliata si in
crapaturile acesteia, pe tulpini si pe ramurile mai groase.
Primavara cand bobocii de mar se coloreaza, larvele se transforma in
pupe, adultii apar cand infloresc merii.Ponta este depusa izolat pe frunze
si pe fructe (fructele de marimea alunei).
Ataca mar, par, prun, nuc, pagube mari la mar.
Larvele primei generatii ataca fructele tinere, iar cele ale generatiei a II- a,
fructele mature.
Combatere

- un sistem comlex de metode mecanice, biologice si chimice;

-capturarea omozilor cu ajutorul braielor capcana in perioada retragerii lor
pentru impupare;
-utilizarea capcanelor AtraPOM, o capcana la hectar, perioada de capturare
a masculilor in sudul rii este de 20 aprilie 10septembrie;
-PED ul este de 4-5 capturi/ha/sptmana la generaia I, 22,5capturi/ha/saptamana, la generatia a II-a;
-

se aplica 1-2 tratamente pentru generatia I-a, si 2-3 tratamente

pentru generatia a II-a.

- Se pot folosi produsele : Voliam Targo 0,75-1,1l/ha, Proteus OD 110 0,05 %,Supersect 10 EC -0,03%, Karate Zeon - 0,015%.
- pe cale biologica viemele merelor se combate prin folosirea
biopreparatelor, a viespilor oufage si a feromonilor sexuali;
Omida paroasa a stejarului Lymantria dispar dispar
Biologie si ecologie o generatie pe an, ierneaz ain stadiul de ou, cu
embrionul format, pe scoarta arborilor.
Ecloziunea larvelor are loc primavara, odata cu desfacerea
mugurilor.Larvele care apar stau grupate, apoi se raspandesc in coroana
pomilor, se hranesc cu mugurii si frunze abia formate.
Mai tarziu se transforma in pupe, adultii apar la sfarsitul lunii iunie, sau
iulie.Ponta este depusa pe tulpini sau ramurile mai groase.
Ca dusmanii naturali : specii de Calosoma pradatori, si specii de viespi
parazite la oua si pupe.
Plante atacate si mod de atac specie polifaga, ataca numeroase specii de
pomi fructiferi si arbori forestieri.
Larvele rod mugurii si frunzele, la invazii puternice pot desfrunzi pomi.
Combatere
- la aparitia omizilor tratamente cu Pyrinex Quick 0,1%, Fastac 10 EC
0,008%.
DAUNATORII DRUPACEELOR
DAUNATORII PRUNULUI

Ord. Homopterea Fam Aphididae

Paduchele cenusiu al prunului Hyalopterus pruni
Biologie si ecologie specie migratoare cu dezvoltare holociclica dioecica,
planta gazda primara este prunul, mai rar piersicul, iar plante gazda
secundare diferite specii de graminee.
Ierneaza in stadiul de ou mai ales la baza mugurilor.
Plante gazda si mod de atac adultii si larvele colonizeaza lastarii si
frunzele. Din cauza atacului lastarii raman mici si incarciti, iar frunzele se
incovoaie si devin clorotice, fara a forma pseudocecidii.
Combatere, asemanatoare cu A. pomi.
Ord.Homoptera Fam. Coccidae
Paduchele testos al prunului Parthenolecanium corni
Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza in stadiul de larva
secundara.
Plante gazda si mod de atac- specie polifaga, daune mari la samburoase,
la prun indeosebi.
Larvele ca si femelele ataca ramurile si frunzele.
La ramuri din cauza inepaturilor are loc necrozarea tesuturilor, la frunzele
atacate scade continutul in amidon si azot si se distruge clorofila. Partile
atacate sunt acoperite de dejectiile paduchelui.
Combaterea asemanatoare cua paduchelui din San Jose.

Ord. Hymenoptera Fam. Tenthredinidae

Viespea neagra a prunelor Hoplocampa minuta
Biologie si ecologie o generatie pe an, ierneaza in stadiu de larva in
ultima varsta, in cocon , in sol.
Primavara se transforma in pupe, adultii apar in luna aprilie, depun ponta
la baza sepalelor sau in receptacul, intr-o taietura facuta cu ovipozitorul.
Larvele patrund in fructele abia formate si consuma samburele care este
moale.
Plante gazda si mod de atac- ataca numai fructele de prun. La fructele
tinere rod samburii, iar pe masura intaririi acestora se hranesc cu pulpa
fructelor rozand cavitati in care se strang resturi de hrana si excremente.

Fructele atacate, mai ales cele la inceputul formarii, nu se mai dezvolta si

cad.
Combatere
- adunarea si distrugerea fructelor cazute in perioada retragerii larvelor in
sol;
-

un tratament aplicat cand 10-15% din flori s-au scuturat cu

urmtoarele produse : Decis 25 WG 0,003%, Faster 10 EC 0,025%,
Calypso 480 SC 0,02%;

Fam. Eurytomidae
Viespea semintelor de prun Eurytoma schreineri
Biologie si ecologie- o generatie pe an si ierneaza ca larva in ultima varsta, in
samburii fructelor atacate. Transformarea larvelor in pupe are loc primavara, adultii
apar catre sfarsitul lunii aprilie, mai, depun ponta in semintele de prun crude,
femela perforand in acest scop, cu ajutorul ovipozitorului pulpa fructului si coaja
samburelui care este moale.
Plante gazda si mod de atac pagube la prun, larvele se hranesc cu
continutul semintei din interiorul samburelui.
Combatere
- adunarea si distrugerea fructelor atacate;
- efectuarea araturilor adanci toamna si prmavara;
- dupa scuturarea petalelor 2-3 tratamente :primul la 5-8 zile, iar
urmatoarele la 7-9 zile cu Pyrinex 25 CS 0,3%, Movento 100SC 1,875l/ha,
Laser 240 EC 0,06%.
Ord.Lepidoptera - Fam. Gelechiidae
Molia vargata a piersicului Anarsia lineatella
Biologie si ecologie are 3 generatii pe si ierneaza ca larva de varstele a
II -a sau a III-a intr-un cocon in crapaturile scoartei.
Plante gazda si mod de atac piersic, cais, prun.Larvele hibernante rod la
inceput mugurii si apoi lastarii de-abia formati.In lastari rod galerii scurte
de 3-4 cm, de la varf spre baza, acestia stagneaza in crestere, se ofilesc si
se usuca. Larvele generatiilor I si II-a ataca fructele, in care rod galerii in
jurul samburelui.
Combatere

-distrugerea lastarilor atacati;

- utilizarea capacanelor feromonale AtraLIN;
- impotriva larvelor hibernante se fac doua tratamente : primul se aplica in
fenofaza de buton roz, iar al doilea imediat dupa scuturarea petalelor ,
Fastac 10 EC- 0,015%.
- impotriva larvelor generatiei I se fac 2 tratamente, primul cand fructele
de piersic sunt de marimea unei nuci, al doilea la 10-15 zile;
- utilizarea viespii oofage Trichogramma cacoeciae;
- utilizarea biopreparatelor impotriva larvelor in primele varste.
Daunatorii ciresului si visinului
Paduchele negru al ciresului Myzus cerasi
Bilogie si ecologie specie migratoare cu o dezvoltare holociclica dioecica,
plantele gazda primare sunt ciresul si visinul, iar plantele gazda secundare
specii ierboase.
Pe cires si visin paduchele are intre 3 si 5 generatii de fundatrigene.
Adultii si larvele colonizeaza frunzele si varful lastarilor , frunzele atacate
se ofilesc luand forma unor buchete, iar lastarii se curbeaza si stagneaza
in crestere.
Ord. Hymenoptera Fam. Tenthredinidae
Viespea neagra a ciresului Caliroa cerasi
Biologie si ecologie are doau generatii pe an si ierneaza ca larva de
ultima varsta, cu dezvoltarea incheiata , intr-un cocon, in sol.
Adultii apar catre sfarsitul lunii aprilie, inceputul lui mai, femelele se
inmultesc partenogenetic, masculii fiin foarte rari ; depun ponta pe
frunzele de cires, visin, etc. introducandu-le cu ovipozitorul sub epiderma
superioara.
Larvele aparute se hranesc pe partea superioara a frunzelor, dau nastere
generatiei a doua.
Specie polifag, pagube mari in pepiniere.
Larvele rod epiderma superioara si parenchimul, frunzele au un aspect
reticulat, se brunifica si cad.
Combatere

 saparea solului din livezi, toamna si primavara devreme, pentru

distrugerea larvelor hibernante;
-

tratarea solului in jurul pomilor;

-la aparitia larvelor, la fiecare generatie se vor apica tratamente chimice ci

diferite organofosforice si piretroizi de sinteza: Fastac 10EC-0,015%).