Introducere

Importanta si raspandirea pajistilor pe plan mondial si in

tara noastra

Pajistea reprezinta suprafata de teren acoperita cu vegetatie

ierboasa, alcatuita n cea mai mare parte din plante perene, ce apartin
diferitelor familii botanice, a caror productie este utilizata n alimentatia
animalelor, prin pasunat sau cosit.
Pajistile reprezinta:
- sursa importanta de nutreturi suculente si fibroase pentru animalele
domestice. n Romnia, se apreciaza ca pajistile permanente asigura cca.
40% din masa verde si 25% din fnul necesar alimentatiei animalelor;
- habitat si sursa de hrana pentru animalele salbatice. n acest fel, alaturi de
paduri, pajistile devin principalele ecosisteme ce asigura supravietuirea
speciilor respective;
- mijloc de prevenire si combatere a eroziunii solului . Ierburile de pe
pajisti au nsusirea de a retine cantitati mari de apa si de a spori infiltrarea
acesteia n sol, mergnd pna la oprirea totala a eroziunii;
- mijloc de mbunatatire a structurii si fertilitatii solului.
- sursa de elemente minerale, stoc de germoplasma, locuri de recreere. De
asemenea, contribuie la conservarea unor ecosisteme naturale n scop
stiintific, conservarea speciilor n pericol, pastrarea unor frumuseti naturale.

Clasificarea pajistilor.
Dupa originea lor pajistile sunt naturale si temporare.
Pajistile naturale sunt reprezentate de suprafete pe care vegetatia
ierboasa s-a instalat spontan. La rndul lor ele se mpart n pajisti naturale
primare si pajisti naturale secundare.
Pajisti naturale primare (pajisti naturale propriu-zise) sunt raspndite
n diferite regiuni ale globului unde factorii ecologici nu au permis formarea
padurilor. Acestea sunt reprezentate de pampa argentiniana, stepa ruseasca,
savana africana, marile cmpii americane cu ierburi scunde, preeria cu
ierburi nalte, tundra nordica si tundra de altitudine, care ocupau suprafete
imense si sub nvelisul lor ierbos s-au format soluri negre, fertile si adnci.
1

n Romnia, pajistile naturale primare sunt reprezentate prin ochiurile de

stepa din sud-estul tarii si prin pajistile alpine, suprafata lor fiind
aproximativ 100.000 ha.
Pajistile naturale secundare, formate pe locul fostelor paduri defrisate
de om, supuse n continuare influentei activitatii omului si factorilor naturali,
fapt ce a dus la o mare diversificare sub aspect floristic, ocupa cea mai mare
parte a paistilor natuarale. n tara noastra, pajistile din aceasta categorie sunt
raspndite de la nivelul marii pna la etajul subalpin, pe o suprafata de peste
4,7 milioane ha.

Raspndire
Din suprafata totala a Terrei, de 51.010.000 mii ha, uscatul reprezinta
29%. Din suprafata globului pamntesc arabilul reprezinta 9,8%; pajistile
permanente 22,7% si padurile 28,2%; ceea ce nseamna ca 60, 7% este
acoperita cu vegetatie si 39,3% este reprezentata de alte terenuri.
Potrivit anuarului statistic din 1999, n Romnia suprafata pajistilor
permanente este de 4,872 milioane ha, ponderea lor fata de suprafata totala
reprezinta 20,4% fata de suprafata uscatului de 21,2%, iar fata de suprafata
agricola 32,9%.
Pajistile permanente din tara noastra sunt raspndite cu precadere n
regiunile de deal si munte, unde detin 74% din suprafata fondului pastoral.
n functie de tipul de pajiste, n absenta lucrarilor curente de ntretinere si
mbunatatire, productia pajistilor permanente oscileaza ntre 0,5 si 3 t/ha
S.U.
Din punct de vedere calitativ, furajul contine n medie 10 13% P.B. din
substanta uscata (6 8% P.B.D.). n aceste conditii pajistile permanente
furnizeaza 50 400 kg/ha P.B. si 500 3000 U.N./ha.

Capitolul I.

Cadrul natural al localitatii Piatra Neamt zona

forestiera
Municipiul Piatra Neam reedina judeului Neam este aezat pe
valea rului Bistria, mai exact la ieirea acestuia dintre muni, la confluena
cu prul Cuejdi. Pe glob Piatra Neam este situat la 26 22 longitudine
estic i 4656 latitudine nordic. Piatra Neam este amplasat ntr-un bazin
intramontan, la altitudinea de 310 m, strjuit de culmile Pietricica (590 m) la
sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Crloman
(617 m) la nord-vest i Btca Doamnei (462 m) la sud-vest.
Clima este n general blnd, cu veri scurte dar plcute i ierni domoale.
Din datele statistice se cunoate c temperatura maxim nregistrat pn
acum a fost de 38,6 grade C, iar minima a fost de minus 32 grade C.
Temperatura medie pe durata a 365 de zile oscileaz de la un an la altul.
Astfel, au fost ani n care media a fost de 7,5 grade C, dar i ani n care
media a fost de 9 grade. Cu toate acestea, temperatura medie anual este
considerat de 8,4 grade C. Flora i fauna prezent n mprejurimile oraului
este variat. n pdurile din jur se ntlnesc n general conifere (brad, molid i
pin) i foioase (fag, mesteacn, carpen, stejar, cire, mr, plop), dar i arbuti
(corn, mce, alun etc.), alturi de numeroase specii de graminee, flori i
plante caracteristice stepei. Dintre animale, cele mai des ntlnite snt

veveria, bursucul, iepurele, oarecele, dihorul, nevstuica, vulpea, dar i, cei drept mai rar, mistreul, cprioara, cerbul i ursul carpatin. Speciilor de
mamifere li se adaug coofana, sticletele, piigoiul, ciocnitoarea, gaia,
cioara, cucuveaua, rndunica, lstunul, pupza, ciocrlanul, scatiul etc. n
apele Bistriei i Cuejdiului se ntlnesc specii de peti mici (mrean,
boitean, porcuor etc), iar n lacul de acumulare de la Btca Doamnei
pstrv, clean, i tiuc.
In judetul Neamt,la ora actuala, sunt 39.394 hectare de pasuni si 40.108
hectare de fanete,reprezentand astfel un total de 79.502 hectare de pajisti
permanente si temporare.

Capitolul II

Masuri de imbunatatire a pajistilor

2.1.Masuri de suprafata
2.2.Masuri radicale
2.1. Masuri de suprafata
Pe suprafata de 35 de hectare pe care se va amenaja pajistea temporara se
impune aplicarea unor masuri de suprafata cat si radicale.
Prin lucrarile de suprafata se urmareste realizarea unor conditii mai bune
pentru plantele valoroase de pe pajisti,fara a se distruge covorul vegetal
existent.Pentru cresterea gradului de acoperire a solului cu vegetatie ierboasa
se recomanda efectuarea unor lucrari tehnico-culturale care constau in
curatirea de resturi vegetale si de pietre,distrugerea musuroaielor si grapatul
pajistilor.Un alt obiectiv al lucrarilor de suprafata il constituie imbunatatirea
compozitiei floristice prin combaterea vegetatiei lemnoase,a
buruienilor,regimului hidric, a regimului de hrana,prevenirea si combaterea
eroziunii solului si suprainsamantarea.
2.1.1. Corectarea regimului hidric presupune fie eliminarea excesului de
umiditate sau completarea deficitului de apa(irigarea).
a) Eliminarea excesului de umiditate se poate face prin:
-desecarea prin canale deschise,care se realizeaza printr-o retea de canale
care au rolul de a capta apa in exces de la suprafata solului si de o evacua
intr-un emisar;
-desecarea prin canale inchise(drenajul subteran orizontal), care presupune
realizarea unei retele de drenuri absorbante si colectoare care capteaza apa in
exces din profilul de sol,o transporta pe cale gravitacionala si o descarca in
canale de evacuare deschise sau direct in emisar;

-drenajul-cartita,care consta in realizarea de galerii subterane cu peretii

intariti prin presare, ce se executa cu un plug special,numit plug de drenajcartita;acest drenaj are durata de functionare, pe pajisti, de 3 pana la 5 ani;
-drenajul biologic reprezinta cea mai economica metoda de eliminare a apei
in exces;
-drenajul vertical se realizeaza prin puturi absorbante sau prin puturi
colectoare;
-colmatarea presupune umplerea micilor depresiuni cu material adus de
apele raurilor,prin abaterea cursurilor acestora cu ajutorul
barajelor,realizandu-se coborarea nivelului apei freatice;
-indiguirea este considerata o desecare preventiva, prin care se fereste
suprafata respectiva de umiditatea in exces.
b) Completarea deficitului de apa de pe pajisti(irigarea).
Pe pajisti se foloseste irigarea prin revarsare,aspersiune,fasii sau
limanuri. In zona forestiera, normele de udare pe pasuni se aplica in patru
cicluri, cu valori cuprinse 150-200 metri cubi/hectar,iar pe fanete, 200-300
metri cubi/hectar.
Completarea deficitului de umiditate se poate face si indirect prin
masuri care contribuie la echilibrarea regimului hidric:brazduire,retinerea
zapezii,infiintarea de perdele de protectie.
2.1.2.Imbunatatirea regimului elementelor nutritive din sol
In aplicarea ingrasamintelor pe pajisti se tine seama de particularitati
determinate de perenitatea covorului vegetal si de complexitatea
vegetatiei,de numarul mai mare de recolte pe an si de posibilitatea folosirii
furajului prin cosit si pasunat,de raspandirea pajistilor in conditii foarte
diferite de relief si altitudine precum si de alti de factori.
Se impune folosirea cu precadere a ingrasamintelor chimice usor
solubile,inclusiv a celor lichide,a ingrasamintelor organice bine fermentate si
a celor organice semilichide si lichide.
In cazul ingrasamintelor chimice, in zona forestiera:
-azotul se aplica fractionat( 3-5 fractii) de cate 50-60 kg/ha N;
-dozele de fosfor depind de regiuni de precipitatii:continut scazut in ani
secetos si mai ridicati in ani ploiosi;
-folosirea dozelor de 50-100 kg/ha K2O asigura mentinerea continutului
de potasiu in plante la valori mai Mari de 2% din substanta uscata.
Ingrasamintele cu microelemente sunt indispensabile:
Fe,Cu,Zn,Bo,Mn,Mo,Co,Cu.
Fertilizarea cu ingrasaminte organice este cea mai eficienta
metoda.Pe pajisti se folosesc:gunoiul de grajd(20-40 de tone/ha),tulbureala
6

de grajd( 100-150 metri cubi/ha,in mod fractionat),mustul de grajd(150-200

hl care echivaleaza cu 40-105 kg/ha N si 80-90 kg/K).
2.1.3.Indepartarea vegetatiei lemnoase de pe pajisti
Prin aceasta lucrare se urmareste indepartarea arboretului cu ajutorul
masinii MCP 1,5m sau MCP 2m.In urma operatiunii de indepartare a
arboretului se trece la inlaturarea cioatelor cu ajutorul EEC-1,2.
Vegetatia lemnoasa se mai poate indeparta si pe cale chimica prin
aplicarea arboricidelor pentru eliminarea lastarilor tineri.
2.1.4.Eliminarea musuroaielor
Se face manual, cu sapa si tarnacopul, cu masini de nivelat
(gredere,screpere,masini rotative), cu freza sau cu masina de curatat
pasuni(MCP 1,5).Daca acoperirea cu musuroaie depaseste 30%,pajistea se
desteleneste si se reinsamanteaza cu amestec de graminee si leguminoase.
5.Suprainsamantarea si autoinsamantarea
Suprainsamantarea se aplica atunci cand:
-acoperirea redusa cu vegetatie ierboasa a solului;
-dupa efectuarea lucrarilor de nivelare;
-dupa lucrarile de drenare;
-la inierbarea versantilor.
Suprainsamantarea pe versanti se efectueaza cu amestecul de
graminee si leguminoase perene (Onobrychis viciifolia 60 %+ Bromus
inermes 40 %),dar se poate folosi si o singura specie, cu ar fi o pajiste de
Nardus stricta montana(Festuca rubra 40 %+ Phleum pratense 30 %
+Trifolium pratense 30 %.).
Autoinsamantarea se face numai pe pajistile neimburuienate si
consta din insamantarea naturala a plantelor existente pe pajistile a caror
vegetatie este formata din specii valoroase,dar care nu prezinta un covor
verbos incheiat.In primul an se folosesc numai prin cosit,iar din al II-lea an
pot fi folosite si prin pasunat.

2.2.Masuri radicale
Masurile radicale urmaresc distrugerea completa a vegetetiei
existente si pregatirea terenului in vederea infiintarii pajistilor temporare.
Refacerea radicala a pajistilor permanente degradate si
imbunatatirea de suprafata nu se exclud una pe cealalta,ci trebuie privite ca
masuri care se completeaza reciproc,in functie de conditiile concrete
existente,alegandu-se cea mai eficienta metoda.
Rolul pajistilor temporare este multiplu:inlocuirea pajistilor
permanente slab productive si cu compozitie floristica necorespunzatoare
din punct de vedere furajer;sporirea continua a productiei
furajere;repartizarea mai buna a productiei in timpul perioadei de
vagetatie;stavilirea procesului de eroziune a solului prin crearea unui covor
ierbos incheiat si altele.
Infiintarea pajistilor temporare este principalul si uneori
singurul mijloc de imbunatatire a unor pajisti permanente si de valorificarea
mai buna a fondului funciar de peste sute de mii de hectare.
Alegera terenului pentru infiintarea unei pajisti temporare se
face astfel:
-in locul pajistilor permanente cu acoperire redusa sau vegetatie
dominanta de specii cu valoare furajera mica,de pe terenurile plane si pe
versanti;
-in locul pajistilor permanente de pe solurile erodate;
-pe terenurile cu exces de umiditate;
-in locul pajistilor permanente cu peste 30%acoperire cu musuroaie si
in locul pajistilor denivelate prin exploatarea cu animale.
Sunt necesare anumite lucrari pregatitoare:indepartarea
pietrelor,a vegetatiei lemnoase si a cioatelor,distrugerea musuroaielor si
nivelarea terenului,lucrari care contribuie la efectuarea destelenirii in bune
conditii.Se disting trei tehnologii de pregatire a terenului in vederea
infiintarii pajistilor temporare in locul unor pajisti permanente degradate:
a)tehnologii de pregatire a terenului cu mobilizarea totala a stratului
de sol:lucrarea repetata a solului,insamantarea 1-2ani a unor culturi
anuale,folosirea unor erbicide cu actiune totala sau selectiva;
b)tehnologii de pregatire a terenului cu mobilizarea partiala a
solului:este obligatorie folosirea unui erbicid de tip Gramoxone pentru
distrugerea covorului vegetal,afanarea la suprafata a solului in benzi cu freza
sau cultivatoare;
c)tehnologii de pregatire a solului fara mobilizarea solului:in cazul
terenurilor puternic accidentate se aplica suprainsamantarea vechiului covor
vegetal.
8

CAPITOLUL 3
Infiintarea de pajisti temporare in locul
pajistilor permanente degradate
Infiintarea de pajisti semanate (temporare) in locul pajistilor
permanente degradate ,sau in teren arabil afectat producerii furajelor,
constituie una dintre cele mai importante verigi in procesul imbunatatirii
bazei furajere.
Complexul de lucrari care se aplica pentru infiintarea pajistilor
semanate, in locul pajistilor permanente degradate, este cunoscut sub
denumirea de imbinatatire radicala sau regenarea pajistilor.
3.1. Alegerea si pregatirea terenului
Pajistile temporare se infiinteaza in locul pajistilor degradate pe care
lucrarile de suprafata un au efectele dorite.Deoarece prin destelenire se
produc modificari esentiale, cu consecinte vizibile in ecosistemul de pajisti,
destelenirea covorului vegetal natural se recomanda numai in urmatoarele
cazuri:
-in locul pajistilor permanente cu acoperire redusa sau vegetatie dominata
de specii cu valoare furajera mica,de pe terenurile plane sau pe versanti;
-in locul pajistilor permanente de pe soluri erodate , insa, numai dupa
efectuarea lucrarilor de combatere a eroziunii solului;
-pe terenurile cu exces sau abundenta de apa,dupa efectuarea lucrarilor de
drenare;
-in locul pajistilor permanente cu peste 30 % acoperire de musuroaie;
-in locul pajistilor slab productive din jurul fermelor zootehnice.
3.2. Pregatirea terenului
La pregatirea terenului se are in vedere executarea urmatoarelor
lucrari:
-lucrarea cu plugul, la adancimea de 20-25 cm, distruge partial telina,
ingroapa la adancime mare semintele scuturate si creeaza conditii favorabile
mineralizarii substantei organice din sol;
-se poate executa si lucrarea cu freza in special pe pajistile cu statul gros de
telinasi are rolul de a mobiliza solul pana la adancimea de 18 cm;

3.3. Fertilizarea
O alta lucrare care se impune la infiintare unei pajisti temporare este
fertilizarea cu ingrasaminte organice sau chimice;dozele de ingrasaminte vor
fi mai mai decat de obicei deoarece speciile cultivate reactioneaza mai bine
decat cele spontane;
3.4.Samanta si semanatul
Pentru infiintarea pajistilor temporare se folosesc graminee perene in
cultura pura sau in amestecsi amestecde gramineesi leguminoase
perene.Pajistile temporare pe baza de amestecuri de graminee si
leguminoase ofera mai multe avantaje dintre care amintim:
-economii de ingrasaminte;
-realizarea unui furaj mai echilibrat in substante nutritive;
-productii mai mari de proteine determinate de participarea leguminoaselor;
-capacitate mai mare de refacere a structurii solului;
-palatabilitate mai mare a nutretului.
Se pot alcatui amestecuri simple din 2-3 specii sau amestecuri
complexe din 8-10 specii.Pentru infiintarea unei pajisti temporare in zona
foretiera de langa Piatra Neamt se va alcatui un amestec din 8 specii dintre
care: 5 specii de graminee si 3 specii de leguminoase.Dintre speciile de
graminee fac parte: Phleum pratense (valoare furajera foarte buna), Dactylis
glomerata (valoare furajera foarte buna), Poa pratensis (valoare furajera
foarte buna),Arrhenatherum elatius (valoare furajera buna), Festuca rubra
(valoare furajera buna); iar dintre speciile de leguminoase:Trifolium repens
(valoare furajera foarte buna), Trifolium pratense (valoare furajera foarte
buna), Lotus corniculatus (valoare furajera buna).
Suprafata pe care se va infiinta pajistea temporara este de 35 de
hectare.
Calculul cantitatii de samanta la hectar
Cantitatea de samanta se determina pentru fiecare specie in parte
folosind relatia:

Q=cantitatea de samanta (kg/ha) pentru specia din amestec;

N=norma de semanat in cultura pura a speciei respective, cand samanta utila
este de 100 %; p= proportia de participare a speciei respective in amestec;

10

SU= samanta utila.

Valoarea semintei utile este a speciei respective se calculeaza pe baza
puritaii (P) si a germinatiei (G),dupa relatia:

Procentul de participare a gramineelor, in amestecul pentru

infiintarea pajistii din zona forestiera Piatra Neamt,este de 70 % iar cel al
leguminoaselor este de 30 %.

11

Nr. Specii
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8

p%

N
G% P% Vu% Q
Q+ Ic Q Qt
kg/ha
kg/ha 30%
g/ha kg/ha
kg/ha

Phleum
pratense

10

35

85

95

81

4,3

5,6

8,4

294

Dactylis
Glomerata

30

15

85

95

81

5,6

7,2

7,2

252

Poa
pratensis

15

25

85

95

81

4,6

6,0

315

Arrhenatherum
elatius

20

85

95

81

1,5

2,0

70

Festuca
rubra

10

12

85

95

81

2,5

3,3

3,3

116

Trifolium
repens

10

18

95

90

86

1,4

1,8

1,8

63

Trifolium
pratense

15

10

95

90

86

3,1

4,0

210

Lotus
corniculatus

10

95

90

86

0,6

0,8

0,8

28

TOTAL

23,6

30,7

38,5 1348

12

CAPITOLUL 4
Folosirea pajistilor prin pasunat
Pajistile se impart in pasuni si fanete,delimitate teritorial.Se folosesc
exclusiv prin pasunat pajistile montane.Pajistile de pe varsantii supusi
eroziunii se recomanda sa fie folosite exclusiv prin cosit in scopul mentinerii
unui covor ierbos.
Obiectivele principale in folosirea pajistilor ca pasune sunt:
-realizarea unor productii mari de calitate;
-o repartitie uniforma a nutretului pe intreaga perioada de pasunat;
-imbunatatirea permanenta a covorului vegetal ierbos prin participarea
speciilor valoroase adaptate la acest mod de folosire.

4.1. Sisteme de pasunat

a) Pasunatul liber: este un sistem estensiv de exploatare a pajistilor ca
pasune si consta in folosirea lord in primavara devreme pana
toamna tarziu,fara a se tine seama de productia pajistei si de
necesitatea acordarii unor perioade de refacere pentru plante dupa
ce au fost consumate de animale.
b) Pasunatul rational: reprezinta un system de folosire moderna si
intensive a pajistilor ca pasune, prin care se inlatura neajunsurile
pasunatului liber si se asigura productii mai mari si relative mai
bine repartizate in cursul perioadei de pasunat.
c) Pasunatul dozat: consta in atribuirea unor portiuni din tarla,
delimitate cu ajutorul gardului electric, calculate in asa fel incat
animalele sa aiba iarba necesara pentru o zi sau pentru o jumatate
de zi.
d) Pasunatul cu portia sau in fasii: consta din atribuirea, pentru
folosirea ca pasune, a unor fasii de 0,5-1,0 m latime, delimitate cu
ajutorul gardului electric.Pentru fiecare animal se rezerva 1,5-2,0 m
din lungimea fasiei.

13

4.2. Tehnica pasunatului

In primul ciclu de pasunat, cresterea plantelor are loc in toate
parcelele cu aceeasi intensitate si pentru a se crea decalajul de crestere a
plantelor in vederea pasunatului in epoca optima, se impune stimularea
cresterii plantelor in parcele ce se vor pasuna primele.
La primul ciclu de pasunat se realizeaza o productie mai mare decat
necesarul pentru animale si din aceasta cauza unele tarlale a caror
numardepinde de nivelul productiei, se vor trata ca fanete si se vor cosi cand
plantele ajung in faze de vegetatie diferite( burduf, inspicare), asfel incat sa
se asigure eslonarea cresterii plantelor in urmatoarele cicluri de pasunat.
In urmatoarele cicluri de pasunat, ordinea de folosire a parcelelor
este determinate de durata perioadei de refacere stabilita prin calcul si prin
planul de organizare a pasunii.
Exista mai multi factori care infuenteaza pasunatul:
-data inceperii si incetarii pasunatului;
-modul de executare a pasunatului in interiorul fiecarei tarlale;
-durata zilnica de pasunat pe tarla;
-inaltimea de pasunat;
-frecventa pasunatului.

4.3. Masuri pentru organizarea pasunatului rational pe

pajistea temporara
In vederea inceperii pasunatului in conditii bune, se curata pasunile
de maracinisuri si buruieni daunatoare vegetatiei pajistilor si produselor
animaliere, se distrug buruienile toxice, se elimina excesul temporar de apa,
se curata pasunea de resturile aduse de apa.
Printre lucrarile de intretinere, mai importante sunt :degajarea
drumurilor de pietre si copaci, curatirea santului dinspre amonte pentu a
colecta apa de pe versant, astuparea gropilor si nivelarea
drumurilor,repararea lucrarilor de arta, a podetelor, insamantarea taluzelor su
specii perene pentru a se grabi procesal de refacere a ierbii.
Asigurarea cu apa a animalelor in timpul perioadei de pasunat
prezinta o importante deosebita pentru productie.Se cere ca sursa de apa sa
fie in apropierea pasunii si in cantitate suficiente.Pasunile organizate se
prevad cu adapatori automate pentru fiecare tarla.Cantitatea de apa necesara
animalelor este in medie 40-60 l pentru vaci,20-30 l pentru juninci,10-15 l
pentru vitei, 4-5 l pentru oi si capre,2-3 l pentru tineret ovin.
14

Pe baza datelor existente:

-suprafata: 35 hectare;
-productia:14 tone/hectar;
-ciclul de pasunat:40 zile;
-timpul de ocupare al unei parcele:5 zile;
-specia si categora de animale:taurine peste 1 an;
-numarul zilelor de pasunat incepand cu 10 mai:145 de zile, se va calcula:
1. Capacitatea de pasunat:
Cp=Pu/G=>Cp=14000/40 x 145=>Cp=2,41 UVM/ha, unde
-Pu reprezinta productia utila;
-G reprezinta necesarul pentru o unitate UVM pe toata peritada de
pasunat;
2.Transformarea UVM/ha in animale fizice
2,41 UVM/ha/0,6= 4,01 vitei peste 1 an/ha
3.Numarul de parcele:
N= C/O,unde
N= numarul de parcele;
C=durata ciclului de pasunat;
O=timpul de ocupare al unei parcele;
N=40+5 / 5=9 parcele
4.Stabilirea desimii de pasunat
D=Cp x N=2,41 x 9=21,69 capete/ha, aproximativ 22 de capete.
5. Efectivul de animale:
Ea= UVM/ha x S= 2,41 x 35= 84 de capete.

15

6. Graficul pasunatului pe parcele

16