Locul prunului in pomicultura

romaneasca
Written by Administrator
Thursday, 12 June 2008 14:15

In anul 2000 s-a realizat o productie de 345 000 t prune. Prunul continua sa aiba o
pondere exagerata (cca. 50%), din liezile ro!anesti. Romania ocupa primul loc la
suprafata de prun din U.E. "in supra#ata po!icola de $$ %%3 &a, prunul ocupa 34 %'' &a.
Zonarea culturii de prun
Pentru obtinerea unor rezultate econo!ice #aorabile, soiurile de prun trebuie
a!plasate !ai ales in localitatile consacrate, din regiunea I si II po!icola, in care de-a lungul
eacurilor s-au #or!at nu!eroase populatii si soiuri locale deosebit de aloroase precu!
(uleul )ras, *inete ro!anesti, etc.
"in ulti!ul recesa!ant, rezulta ca prunul este concentrat in +udetele ,rges si *alce cu
peste 3,5 !ilioane de pruni, ur!ate de +udetele -uzau, Pra&oa, .lt, /aras-0eerin si
1unedoara cu 3 !ilioane de po!i.
In aceste zone te!peratura !edie anuala este de '-20 grade /, si precipitatiile de
300-$00 !!, ceea ce creaza conditii #aorabile culturii de prun.
In prezent, pentru plantatiile de prun ce se realizeaza pe dealurile inalte si !i+locii se
reco!anda soiurile Gras romanesc si Gras ameliorat.
Pe dealurile subcarpatice sun indicate soiurile Pitestean, Albatros, Stanley, Vinete
de Italia, iar pe coline si la ca!pie soiurile Anna Spat, Renclod Attan, Sil!ia, "arpatin,
"entenar si Stnley.
In partea de sud si sud- estul tarii rezultate bune dau soiurile #impurie Ri!ers,
Ialomita, Pescarus, $iana si A%en.
*inetele de Italia nu se adapteaza conditiilor de ca!pie, iar ,gen, (uleu )ras,
(i!purie 4iers si ,nna 0pat& dau rezultate slabe in zonele !ai inalte.
Perspecti!e
/ultiat de sute de ani, prunul ra!ane unul dintre cele !ai populare si indragite specii
po!icole din 4o!ania.
5aptul ca se intalneste pretutindeni si se in!ulteste prin sa!buri sau dra+oni, este o
doada in plus ca prunul sa adaptat relati usor la la cele !ai ariate conditii de cli!a si sol
din (ara noastra.
"in sorti!entul bogat de soiuri s-au desprins si s-au i!pus pentru in!ultire soiurile
(uleu 4o!anesc, *inete ro!anesti si )rasul ro!anesc, ale caror #ructe sunt neintrecute la
gust si culoare.
Grasul romanesc populeaza dealurile 0ubcarpatice din +udetele ,rges, Pra&oa si
-uzau. #uleu %ras #or!at pe coline argesene s-a raspandit in toate zonele cu cli!at bland,
iar Vanatul romanesc cu arietatile sa le -ru!arii si "e -istrita s-a acli!atizat !ai usor in
zonele u!ede.
5ructele acestor soiuri sunt considerate !ici #ata de para!etrii i!pusi de piata libera.
"e acea pentru prote+area pozitiei actuale a prunului, in perspectia i!ediata se i!pune in
cultura noile creatii ro!anesti Sil!ia, "entenar, Valcean, care au #ructul !are si prezinta un
aspect co!ercial.
In anul 2'%% cu aproape %00 000 tone de prune, 4o!ania asigura 22% din productia
!ondiala.
"alitatea prunelor
/alitatea este data de continutul in za&ara 22-23%, acizi 0,23-2,3 %, ita!ina /%-
25,'3 !g% si substante !inerale.
Prunele se consera sub #or!a des&idratata si congelata si se #oloseste ca !aterie
pri!a pentru #abricarea !agiunului, ge!ului, dulcetei, co!potului.
"in pulpa #er!entata se obtine tuica si palinca, iar din !iezul de sa!bure se extrage
un ulei co!estibil, care il inlocueste pe cel de !igdale.
Pre&entarea creatiilor romanesti
VAL"EA'(
po!ul este de igoare !i+locie spre !are, cu coroana iners pira!idala si rodire pe
buc&ete si ra!uri !i+locii6
#ructul este !are sau #oarte !are, s#eric, turtit, de culoare anata inc&isa, cu pruina
albicioasa6
pulpa este neaderenta, portocalie, crocanta, cu gust dulce, placut.
!aturea #ructelor ale loc la s#arsitul lui iulie.
SILVIA(
po!ul este de igoare !i+locie , cu coroana pira!idala si #ructi#icarea pe buc&ete6
#ructul este !are, elipsoidal, anata iolaceu, cu pruina cenusie- albastruie6
pulpa este neaderenta, alb-galbuie, cu gustul #oarte placut6
!aturarea #ructelor are loc la 2-2 sapta!ani dupa cea a prunelor (uleu gras.
"E'#E'AR(
po!ul creste !oderat si #or!eaza o coroana globuloasa si rodeste pe buc&ete (rar pe
ra!uri !i+locii)6
#ructul este !are, iners ooid si de culoare albastra cu pruina cenusie6
pulpa este neaderenta, alb-erzui si cu un gust ec&ilibrat.
!aturarea #ructelor se produce cu 2-2 sapta!ani inantea soiului (uleu gras.
Specificul infiintarii pantatiilor de prun
0oiurile de prun din sorti!ent se altoiesc pe corcodus si pe prunul #ranc.
Prunul se planteaza pe terenuri plane si terenuri a!ena+ate in terase, in parcele
preazute cu alei de tra#ic te&nologic.
Prunul se planteaza la distantele7 385 ! in liezile clasice6 584 ! in liezile intensie si
la 382 ! lin liezile superintensie (,gen, ,nna 0pat&).
Intrucat !a+oritatea soiurilor sunt autoinco!patibile se reco!anda sa se planteze 2-3
soiuri cu in#lorire si!ultana pentru a asigura polenizarea incrucisata.