Formaţiunile de rod la măr şi păr

La măr şi păr se cunosc următoarele formaţiuni de rod: pintenul, ţepuşa, smiceaua,

nuieluşa, mlădiţa, bursa şi vatra de rod.
Pintenul - este o formaţiune prefloriferă scurtă (0,5-5 cm), cu un mugure vegetativ
terminal iar axial este lipsit de muguri sau are uneori 2-3 muguri vegetativi slab
dezvoltaţi.
El se formează din muguri terminali sau laterali ai ramurilor vegetative sau de rod,
în anii cu o încărcătură mare de fructe şi în perioada de declin a pomilor.
Pintenul evoluează prin mugurele terminal în ţepuşă sau tot în pinten.
Ţepuşa - este o ramură de rod scurtă (0,5-5 cm), care se deosebeşte de pinten, prin
aceea că mugurele terminal este mixt. Se întâlneşte la toate soiurile de măr şi păr, fiind
predominantă la cele de tip "spur".
Ţepuşa evoluează prin mugurele terminal într-o formaţiune fructiferă numită bursă.
Smiceaua - conţine de asemenea, o ramură anuală prefloriferă de vigoare slabă,
lungă de 10-30 cm, cu mugurele terminal şi cei laterali vegetativi.
Smiceaua evoluează prin mugurele terminal şi cei laterali în nuieluşe (cel mai
întâlnit caz), mlădiţe, smicele, ţepuşe sau pinteni, în funcţie de încărcătura de rod, vigoare
şi poziţia în coroana pomului.
Nuieluşa - este o formaţiune de rod, care se aseamănă după formă şi lungime cu
smiceaua, deosebindu-se, prin aceea că mugurele terminal este mixt.
Ea evoluează într-o ramură de semischelet, care prezintă terminal o bursă iar lateral
din mugurii vegetativi se formează mlădiţe, nuieluşe, smicele, ţepuşe sau pinteni.
Mlădiţa - reprezintă o formaţiune de rod de 10-40 cm lungime care are în poziţie
terminală şi subterminală (2-5) muguri micşti, restul mugurilor fiind vegetativi.
Evoluează într-o ramură de semischelet care prezintă în poziţie terminală şi
subterminală burse iar lateral ţepuşe, pinteni.
Bursa - sau puntea de rod reprezintă o formaţiune bienală scurtă, care provine din
mugurele mixt terminal al ţepuşei, nuieluşei sau mlădiţei. În condiţii favorabile de
nutriţie, bursa asigură dezvoltarea normală a fructelor, dar şi formează ţepuşe, pinteni,
smicele, nuieluşe sau mlădiţe.
Vatra de rod - sau ramificaţia fructiferă este o formaţiune de rod multianuală
formată din două sau mai multe burse. Ele se dezvoltă numai prin evoluţia ţepuşelor.
La păr, ramurile de rod sunt viguroase decât la măr, glabre, cu muguri mari, conici,
cu vârful ascuţit şi depărtat de ramură.

Fig. 1. - Ramurile de rod la măr şi păr

1- pinten; 2- ţepuşă; 3- smicea; 4- nuieluşă; 5- mlădiţă; 6- bursă ; 7- vatră de rod
(după Cepoiu N., 2001)
 Fig. 1. - Ramurile de rod la măr şi păr
1- pinten; 2- ţepuşă; 3- smicea; 4- nuieluşă; 5- mlădiţă; 6- bursă ; 7- vatră de rod
(după Cepoiu N., 2001)