Duntorii culturilor de cereale

Gru
Haplothrips tritici tripsul grului

- o generaie pe an i ierneaz n
stadiul de larv pe poriuni de plante
din miritea de gru, n interiorul
resturilor de paie, la suprafaa solului,
etc.
- adulii apar cu puin nainte de
nspicatul cerealelor de toamn.
- adulii i larvele neap i sug seva
din organele florale, rahis i boabe.
- n urma atacului florile avorteaz,
spicele iau un aspect albicios, sunt
sterile albeaa spicelor .
- atac i boabele n faza de lapte ,
care devin itave.

- se recomand rotaia culturilor,

artura de toamn i semnatul
la epoca optim;
-soiurile precoce sint mai puin
atacate.
- PED peste 8 aduli/spic se
recomand tratamente.

Eurygaster spp. ploniele cerealelor

E. integriceps
E. maura

E. austriaca

- toate speciile au o generaie pe an i ierneaz ca adult, mai ales

n frunzarul pdurilor de foioase.
- ploniele devin active n primvar, cnd temperatura medie
zilnic atinge 8-9 grade C, iar cea maxim 14-15 grade C (a treia
decad a lunii martie).
- n ultima decad a lunii aprilie pn n prima decad a lunii iunie
depun ponta pe frunze, tulpini, de preferin pe burduf i pe spicele
proaspt aprute.
- adulii i larvele atac toate organele aeriene ale plantelor: frunze,
tulpini, spice, boabe.

- cnd spicul este atacat n teac,

la baza rahisului, nu se mai
desface i rmne n burduf, sau
dac apare din burduf este nlbit
i adesea steril.
- cnd atacul are loc pe spic n
diferite poriuni ale sale, atunci
partea spicului de deasupra
nepturii se albete i nu mai
leag albeaa spicelor.
- boabele atacate n faza de lapte,
se zbrcesc, iar dac atacul se
manifest la maturitate, nu se
mai deformeaz, dar au un
coninut redus de gluten.

- paraziii oofagi ntlnii n culturile de

gru din ara noastr Trissolcus grandis i
Telenomus chloropus , gradul de parazitare
poate ajunge i la 90%.

-PED pentru culturile cu o vegetaie i densitate normal este de 7

exemplare/mpi 3 - 5 ex./mp pentru culturile slab ieite din iarn, cu
densitate mai redus de plante.
-pentru larve, PED-ul este de 5 larve./mp la grul pentru consum i 3
ex./mp pentru grul pentru smn.
- vegetaie i densitatea normal, recoltarea timpurie.
-tratamente cu produse de protecia plantelor : Biscaya 240 OD, 0,2l/ha,
Decis Mega 50 EW 0,150l/ha, Karate Yeon 0,150l/ha, Fastac 10EC 0,1L/HA,
Faster 10EC 0,15 l/ha.

Plonitele vrgate ale cerealelor Aelia sp.

- biologie i mod de atac asemntor.

Gndacul ghebos - Zabrus tenebrioides

-o generaie pe an i ierneaz
ca larv n sol, care i reia
activitatea de hrnire imediat
dup topirea zpezii.
-- se transform n pup n
sol, la sfritul lunii mai,
nceputul lunii iunie apar
adulii.
- adulii se hrnesc cu florile
i boabele n diferite faze de
coacere.

- Larvele se hrnesc numai

cu prile aeriene ale
plantelor, niciodat cu
rdcini; ataca frunzele, le
trag n interiorul galeriilor i
le sfie, rmnnd doar
nervurile, care iau aspectul
unor bucle.
-Plantele atacate sunt
distruse treptat n ntregime,
atacul manifestndu-se n
vetre.
- se recomand evitarea
monoculturii;
- Tratamente cu Actara 25WG
0,07-0,1 kg/ha ( gru, orz).

Viemele rou al paiului Haplodiplosis marginata

- o generaie pa an, ierneaz ca larv complet dezvoltat n sol.

-n condiii favorabile o parte din larve rmn n diapauz unul sau mai
muli ani; la sfritul lunii aprilie, nceputul lunii mai, larvele urc la
suprafaa solului i se mpupeaz; adulii apar la 4-5 zile, depun ponta pe
limbul frunzelor superioare;
-oule sunt sensibile la uscciune, larvele care apar ptrund sub teaca
frunzelor unde se fixeaz la diferite nivele pe internodiile paiului.
- atac grul i orzul, mai puin secara i ovzul.

-plantele atacate prezint teaca frunzelor umflat la locul de fixare a

larvelor, observndu-se umflturi alungite cu mijlocul puternic adncit, n
care se hrnesc larvele.
- n zonele atacate paiul are fasciculele libero-lemnoase distruse ceea ce
determin frnarea creterii i nspicrii , coacerea prematur, reducerea
numrului de boabe n spic .
- pagube importane se nregistreaz la densiti mai mari de 5-6 larve pe
plant.
- se recomand tratamente cu Fastac 10 EC 0,1l/ha, Pyrinex 25 CS 1,0l/ha.

Viespea graului (Cephus pygmaeus)

- aceast specie are o generaie
pe an i ierneaz ca larv
matur la baza tulpinilor de
cereale (mirite).
- adulii apar la sfritul lunii mai
, nceputul lunii iunie, apariia lor
n mas coincide cu nspicarea
grului.
-depun ponta n zona
internodului de sub spic, prin
incizie cu ajutorul ovipozitorului.
- larva roade inelar la baza
tulpinii peretele paiului formeaz
un dop din rumegu i
excremente , pe care n mpinge
n tulpin n dreptul rosturii
inelare.

-larvele se hrnesc cu esuturile

interne ale tulpinii, roznd
galerii neregulate spre baza
paiului, spicele nu se mai
dezvolt, se nglbenesc i se
usuc, determinnd fenomenul
cunoscut de albeaa spicelor.
-sub aciunea ploilor i a
vntului se poate produce
ruperea paiului n dreptul
rosturii i cderea spicelor la
pmnt.
-se recomnad dezmiritirea,
artura adnc i rotaia.
- tratmentele aplicate larvelor
plonielor cerealelor reduc
nivelul populaiilor de aduli.

Musca galben a cerealeor Chlorops pumilionis EXAMEN

- are 2 generaii pe an, ierneaz ca larv dezvoltat n zona mugurelui de

caretere al tulpinilor de cereale de toamn sau gramineelor furajere.
- adulii apar n luna mai, se mperecheaz i depun ponta pe frunzele
superioare, mai ales pe teaca burdufului.
- larvele primei generaii rod baza spicului, iar larvele generaiei a doua
distrug mugurele de cretere a tulpinilor plantelor tinere, scznd
densitatea lanurilor.
- Musca cenuie a cerealelor- Delia coarctata ENUMERARE
- Musca suedeza Oscinela frit

Porumb
Viermele vestic al rdcinilor de porumb- Diabrotica virgifera virgifera
EXAMEN

- are o generaie pe an
i ierneaz n stadiu de
ou depus de femel n
sol n jurul plantelor de
porumb.
- larvele ncep s apar
n luna mai i se
hrnesc pe rdcinile
de porumb, iar adulii la
sfritul lunii iunie.

- atac att n stadiu de adult ct i de larv, pagubele importante

sunt cele produse de larve; la atac puternic sistemul radicular
este distrus i apare fenomenul de cdere al palntei.

- adulii se hrnesc la nceput cu limbul foliar, pe care-l perforeaz sub forma

unor dungi longitudinale de-a lungul nervurilor;
- n perioada nfloritului trec pe mtase i polen.

- se recomand evitarea monoculturii ;

- PED este 5-10 adulii / plant;
- capcane galbene, capcane feromonale pentru capturarea adulilor.
- se pot aplica : Avaunt, 0,25 l/ha, Faster 10 CE , 0,150 l/ha, Nuprid Al 200
SC 0,275 l/ha.

Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) EXAMEN

-are 2 generaii pe an i
ierneaz ca larv n
ultimul stadiu de
dezvoltare n cocenii de
porumb.
- adulii apar ctre
sfritul lunii iunie,
depun ponta grupat pe
partea inferioar a
frunzelor.

- larvele la inceput rod organele florale ale inflorescenelor mascule, iar

mai trziu perforeaz tulpinile deasupra unui nod i ptrund n interior
unde consum mduva dintre noduri, stnjenind dezvoltarea plantelor.

- diminuarea rezervei biologice, prin arderea resturilor de coceni ;

- arturi adnci toamna pentru ngroparea resturilor de plante care
conin larve;
- cultivarea de hibrizi rezisteni fa de atcul duntorului;
- cnd 50% din pante prezint perforri pe frunze se aplic tratamente;
- produsul Avaunt , 0,25 l/ha, produse bazate pe Bacillus thuringiensis

Ord. Coleoptera
Fam. Scarabaeidae
Carabuul de stepa - Anoxia villosa

Biologie si ecologie
- are o generatie la 3 ani si ierneaza ca larva de diferite
varste in sol.
- aparitia primilor adulti se inregistreaza de obicei la
sfarsitul lunii iunie si corespunde fenologic cu recoltarea
orzului si inflorirea urzicii inalte.
Plante gazda si mod de atac
- larvele carabusului ataca partile subterane la diferite
plante ierboase si lemnoase;
-pagube mari produc culturilor de cereale (porumb, grau,
orz) si floarea soarelui
Combatere
- tratarea semintelor la culturile de camp si prin tratamente
la sol la culturile horticole;

Omida fructificaiilor Helicoverpa armigera armigera

EXAMEN

- are 2-3 generaii pe an

i ierneaz n stadiu de
pup n sol, intr-o celul
oval de pmnt.

- specie polifag, duntoare la peste 120 de specii de plante : porumb,

tomate, leguminoase anuale i perene, etc.

- larvele consum iniial mtasea, apoi boabele n faza de lapte cear

din vrful tiuletului.

ORD. LEPIDOPTERA
Fam. Noctuidae
Buha semanaturilor Agrotis segetum

Biologie si ecologie
- are 2 generatii pe an si ierneaza si ca larva de diferite varste
in sol.
- fluturii apar la inceputul lunii mai, cand temperaturile medii
ale aerului sunt cuprinse intre 14 si 16 grade C.
- zborul fluturilor este nocturn.
Plante atacate si mod de daunare
-pagube mai mari cauzeaza culturilor de cereale, la floarea
soarelui, sfecla de zahar, tutun, trifoi, rapita de toamna,
castraveti, ceapa, etc.
-larvele la aparitie se hranesc cu partile aeriane ale plantelor,
iar in ultimele varste ataca partile subterane, indeosebi in
regiunea coletului.

-efectuarea araturilor adanci de toamna in vederea distrugerii

larvelor hibernante;
-combaterea buruienilor din culturi pana la ecloziunea larvelor;
-folosirea capacanelor Atra Seg pentru a stabili perioadele optime
de combatere (culturile de legume).
-PED pentru diferite culturi: 5 larve /mp inainte de semanat la
cerealele paioase , 0,1-1 larva/ mp la plantarea rasadului de varza;
-tratarea solului cu insecticide granulate in solele infestate;
- utilizarea parazitilor si a pradatorilor pentru distrugerea oualor
se recomanda folosirea viespii parazite Trichogramma evanescens.
-aplicarea de preparate bacteriene;
- piretroizi de sinteza: Decis 2,5,EC 0,04%, Fastac 10CE RV -0,010,02%.

Ratisoara porumbului ( Tanymecus dilaticollos ) EXAMEN

- are o generaie pe an i ierneaz n sol,

n stadiul de adult.
- adulii apar la sfritul lunii martie,
nceputul lunii aprilie, cnd temperatura
medie la suprafaa solului este de 9
grade C.
- produce pagube culturilor de :
porumb, floarea soarelui, sfecl,
soia,etc.

- atacul adulilor la frunzele de porumb

ncepe n faza de rsrire i dureaz
pn la formarea de 3 - 4 frunze.
- plantele de porumb sunt roase
complet, uneori chiar nainte de ieirea
la suprafaa solului.
- mai trziu, adulii pot ataca frunzele
marginal sub form de trepte.
- larvele se hrnesc cu rdcinile
diferitelor plante cultivate i spontane
fara a produce pagube.
n vegetaie pentru grgria
porumbului se aplic tratamente cu:
Calypso 480 SC - 90ml/ha, Actara 25
WG 0,100 kg/ha, Decis Mega 50 EW 0,15 l/ha, etc.

Duntorii culturilor de plante leguminoase

Duntorii leguminoaselor anuale
Duntorii mazrii
Tripsul mazrii Kakothrips robustus EXAMEN

- are o singur generaie

pe an, ierneaz ca larv n
sol.
- adulii apar spre
sfritul lunii mai ,
perioada care coincide cu
formarea pstilor la
soiurile timpurii de
mazre.

- adulii i larvele neap i sug sucul celular din mugurii vegetativi i

florali, frunzele tinere i psti;
-mugurii se ofilesc i cad, florile se deformeaz, se nglbenesc, se brunific
i nu mai formeaz psti.
- pstile atacate rmn mici, se deformeaz, pe ele apar pete argintii, care se
brunific cu timpul.

- rotaia culturilor, cultivarea de soiuri precoce i semanatul

timpuriu limiteaz semnificativ pagubele.
- la invazii amri se aplic un tratament la apariia n mas a
adulilor.

Grgria mazrii- Bruchus pisorum EXAMEN

- Are o generaie pe an, ierneaz ca adult n magazii fie n boabele infestate,

fie n crpturile pereilor, duumelilor i n mic msur n boabele rmase
n cmp scuturate la recoltare.

- la sfritul lunii aprilie adulii migrez n cmp, zborul maxim coincide cu

perioada de nflorire a mazrii .
-depunerea pontei coincide cu formarea pstilor, ncepe la sfritul lunii
mai i dureaz 30 de zile; femela depune ponta pe pstile bine dezvoltate,
larvele ptrund prin peretele pstii n boabe.
- se mpupeaz n bob, noi adulii apar ncepnd cu sfritul lunii iunie.

- produce pagube la mazrea

cultivat,
-n urma atacului se reduce
germinaia , iar excrementele i
exuviile fac boabele improprii
pentru consum;
-se recomand recoltare ala timp
a mazrii, depozitarea ei la 12
grade C n spaii bine nchise,
dezinsectizate.
-se recomand cultivarea de
soiuri precoce, iar noile culturi se
vor amplasa la distane mari fa
de cele vechi sau depozite.
- se vor aplica tratamente chimice
n timpul nfloritului n zonele
puternic infestate ( primul la
nceputul nfloritului, al doilea la
8-12 zile).

Duntorii fasolei
Grgria fasolei- Acanthoscelides obtectus EXAMEN

- la noi n ar poate dezvolta 2-4 generaii pe

an, una n cmp.
-ierneaz ca adult n dpozite, n boabele de
fasole, n crpturile pereilor sau podelei.
-adulii hibernani migreaz la sfritul lunii
iunie, nceput de iulie, femela depune ponta n
pstile de fasole.
- larvele rod coninutul bobului de fasole, ntrun bob 1-28 de larve.

Musca plantulelor- Delia platura EXAMEN

- are 3 generaii pe an, ierneaz ca pup n stratul superficial al solului.

- adulii apr n aprilie i femelele depunponta pe sollang plantel rsrite

- Larvele ptrund n sol i se hrnesc cu seminele n germinare i cu

prile subterane ale plantelor;
-

- specie polifag atac fasolea, porumbul, castraveii, pepnii,

ardeiul, tomatele, ceapa, rapia, cartoful, cerealel pioase, etc.
-larvele rod galerii n seminele n germinare, axul hipocotil al
plantelor i celelalte organe subterane (rdcini, bulbi, tuberculi).
- praile repetate i artura adnca dup recoltarea culturilor.
- tratarea seminelor i tratamente la zborul n mas al adulilor.

Duntorii soiei
Molia pstilor de soia- Etiella zinckenella
- are 2 generaii pe an i
ierneaz ca pup n sol n
interiorul unui cocon
mtsos.
- adulii apr din mai pn
n iulie, zborul este
nocturn.
-femelel depun ponta pe
pedunculii florali, bractee
sau pstile n formare.
-larvele perforeaz pereii
pstilor, se hrnesc cu
boabele.
- La nceputul lunii iulie
apar adulii generaiei I-a.

- specie oligofag atac soia, mazrea, lupinul, nutul , lintea i fasolea.

- larvele rod parial sau total

boabele.
- o singur larv n pstaie.
- se recomand recoltarea la timp,
aratul imediat dup recoltare.
- cultivarea de soiuri precoce i
semnatul timpuriu determin
limitarea atacului.

Duntorii leguminoaselor perene

Gndacul rou al lucernei- Phytodecta fornicata

- are o generaie pe ani

ierneaz ca adult n sol.
- adulii apar la sfritul
lunii martie - nceputul lui
aprilie, se hrnesc cu
frunze i lstari.
- depun ponta pe partea
inferioar a frunzelor de
lucern

- este un duntor specific culturilor

de lucern , adulii i larvele rod
frunzele.
- larvele rod frunzele de la margine
spre centru, iar dup prima
nprlire consum frunzele n
ntregime.
-se recomand evitarea solelor cu
premergtoare leguminoase, noile
culturi nu trebuie s se gseasc n
vecintatea pajitilor naturale cu
leguminoase furajere.- grparea
timpurie primvara la pornirea n
vegetaie, precum i dup coasa I a
pentru distrugerea larvelor, mai ales
cnd se las pentru smn
lucerna de coasa a doua.
-la atac mare se recomand cosirea
timpurie i lsarea de benzi capcan
pe marginea solei .
- tratamente la apariia adulilor
hibernani, Decis Mega 50 EW,
Fastac 10 CE.

Grgria florilor de trifoi- Apion apricans

-are o generaie pe an i ierneaz n stadiul de adult sub frunze

uscate sau n startul superficial al solului.
- adulii apar cnd mbobocete trifoiul, depun ponta n
inflorescenele nedeschise de trifoi rou.

-duntor oligofag atac

diferite specii spontane i
cultivate de trifoi, pagube mari
la trifoiul rou semincer.
-adulii se hrnesc cu frunze,
uneori cu lstari , larvele se
dezvolt n interiorul
inflorescenelor i se hrnesc
cu diferite pri ale florii.
- n urma atacului
inflorescenele se brunific i
se usuc.

- se recomand ca trifoiul sa nu revin pe aceeai parcel cel puin 2-3 ani.

- grparea culturilor primvara timpuriu sau toamna trziu pentru distrugerea
formelor hibernante.
- distrugerea buruienilor, cosirea timpurie a trifoiului de coasa I a, pentru
mpiedicarea nmulirii grgrielor.
- utilizarea unor soiuri tolerante sau rezistente la atac.

-la PED de 10 aduli/mp i 1-2 larve/inflorescen se aplic tratamente.

- la trifoiul semincer n primul an de vegetaie, un prim tratamet se face la
dezmiritire, al doilea la formarea bobocilor florali, al treilea dac este cazul
se face la sfritul nfloritului.
- pentru trifoiul de furaj nu se factratamente.

Omida de step Loxostege sticticalis

- are 2-3 generaii pe an i ieneaz ca larv complet dezvoltat ntr-un cocon

n sol.

- adulii apar la jumtatea lunii

mai, zborul este crepuscularnocturn; femelele depun ponta pe
partea inferioar a frunzelor
diferitelor plante cultivate sau
spontane.
- specie polifag : lucern, trifoi,
sfecl de zahr, floarea soarelui,
soia, cartof, pepeni, etc.
- larvele rod una din epiderme i
parenchimul, apoi distrug frunza
n ntregime.
-se recomand efectuarea
arturilor adnci de var i
toamn, semnatul ct mai
timpuriu n terenuri bine
fertilizate, executarea la epoca
optim a lucrrilor de ntrinere.
trataemte cu preparate pe baz
de B. thuringiensis.

Duntorii florii soarelui

Molia florii soarelui Homoeosoma nebulella

- specia prezint 2 generaii pe an i ierneaz n stadiul de larv complet

dezvoltat sau pup n sol la 10-12 cm adncime.
- primele molii apar la nceputul fazei de nflorit a culturii, a treia decad
a lunii mai, se mperecheaz i depun ponta , cte un ou n fiecare floare
a capitulului.

- omizile atac organele florale, apoi rod fructele i seminele n formare;

- organele atacate sunt nconjurate cu fire mtsoase, iar mai trziu ntreg
capitulul.

- se recomand asolamentul i rotaia culturilor, arturile de toamn

pentru distrugerea larvelor i a pupelor, distrugerea compozitelor
spontane care sunt plante gazde intermediare;
- cultivarea soiurilor rezistente, tratamente chimice la apariia larvelor.

Grgria sfeclei Tanymecus palliatus

- o generaie la 2 ani, ierneaz ca larv i ca adult n

sol.
- adulii apar la sfritul lunii aprilie, nceputul lunii
mai, se hranesc pe plante spontane, pe sfecl, depun
ponta n sol.

- atac sfecla pentru zahr, porumbul, floarea soarelui, mac, tutun,

etc.
- adulii rod frunzele cotiledonale ale plantulelor abia rsrite, sau
le reteaz de la colet, ducnd la compromiterea culturii.
- larvele se hrnesc cu rdcinole plantelor, dar pagubele sunt
nesemnificative.
NU UITA!
- identificarea exact a speciei duntoare;
- cunoaterea biologiei a duntorilor;
- monitorizarea populaiei i a ciclului de dezvoltare;
- stabilirea momentului de aplicare a tratamentelor;
- alegerea insecticidului potrivit;
- luarea n considerare a stadiului culturii i condiiile
agrometeorologice;

Puricele sfeclei Chaetocnema tibialis

- o generaie pe an i ierneaz ca adult n straturile superficiale ale solului,

pe sub frunzele uscate.
- adulii apar n luna aprilie la nceput pe chenopodiaceele spontane, apoi
trec pe sfecl hrnindu-se cu aparatul foliar.

- ponta este depus n sol n apropierea plantelor;

- adulii rod epiderma superioar i mezofilul frunzelor, sub form de scobituri
mici circulare; larvele se hrnesc cu rdcinile plantelor , atac nesemnificativ.
- periculos atacul n primverile secetoase, cnd plantele abia sunt rsrite.

- fertilizare echilibrat, semnat uniform i ct se poate de timpuriu;

- smn tratat i distrugerea buruienilor.

Pduchele negru al sfeclei Aphis fabae

- are 10 - 12 generaii pe an i
ierneaz ca ou.
-colonizeaz frunzele, lstari,
florile, determinnd gofrarea
frunzelor, plantele stagneaz n
cretere.
- n culturile de seminceri
atac lstar i inflorescenele,
florile rmn sterile sau n
inflorescene se produce
smn puin cu caliti
biologice reduse.

- asolamente de lung durat, artur adnc de toamn, fertilizarea echilibrat;

- distrugerea buruienilor n special a celor din familiile Chenopodiacea i
Polygonaceae.

Nematodul sfeclei Heterodera schachtii

-aceasta specie ierneaz sub
form de chiti, n fiecare chist
se pot gasi pn la 800 de ou i
are 2 generaii pe an.
- chitii pot rmne viabili 8-9
ani.
- prima generaie se dezvolt din
aprilie pn n iunie, a doua din
iulie pn n septembrie.
- rdcinile atacate stagneaz n
dezvoltare, rmn scurte i
subiri.
- plantele atacate rman
pipernicite, de culoare verdenchis, frunzele laterale sunt
ofilite.

Molia sfeclei Scrobipalpa ocellatella

- specia are 3- 5 generaii pe an i ierneaz ca larv complet

dezvoltat pe resturile de sfecl rmase n cmp dup decoletare.
- adulii apar n lunile mai- iunie, femelele depun ponta pe pe iolul
sau limbul frunzelor de sfecl.

- larvele se hrnesc cu frunze, pe care le mineaz i le

scheletuiesc, iar mai trziu sap galerii n colet i n rdcini.

- introduceea n rotaie a cerealelor premergtoare;

- adunarea resturilor vegetale din cmp, a celor de la
decoletare, a plntelor atacate i arderea lor;
- arturi adnci i semanatul ct mai timpuriu n terenuri bine
pregtite.
- distrugerea buruienilor , n special a chenopodiaceelor
spontane.
- tratamente n vegetaie cu produse specifice.

DAUNATORII CARTOFULUI
Nematodul tulpinilor si
tuberculilor de cartof Dytilenchus destructor
Biologie si ecologie- nematodul
are mai multe generatii pe an, in
functie de temperatura. Nematodul
este rezistent atat la temperaturile
foarte scazute din timpul iernii, cat
si la umiditatile foarte reduse din
timpul verii.

Principala sursa de infestare o constitue tuberculii atacati folositi

la plantare si resturile vegetale cu nematozi existente in sol.
Nematozii patrund in tuberculii de cartof mai ales prin stoloni.
Ciclul de dezvoltare a nematodului are loc in tesuturile plantelor .
Planta gazda si mod de atac - specie polifaga; cartof, grau, secara,
sfecla de zahar, lucerna, trifoi, morcov, etc.
La cartof atac prile subterane, fr o manifestare vizibila a
simptomelor pe prtile aeriene. Pe suprafata tuberculilor se
observa mici zone de colorate, in dreptul carora epiderma este
uscata si crapata.Tuberculii atacati devin spongiosi, de culoare
bruna, cu aspect de putregai.

Combatere
asolament rational, in care cartoful sa revina pe aceeasi sola dupa
3-4 ani, intr-o rotatie in care sa cuprinda mazarea, fasolea, porumbul,
floarea-soarelui;
- folosirea de material de plantat sanatos;
- sortarea riguroasa a cartofului de samanta inainte de insilozare si
eliminarea tuberculilor infestati;
- sortarea tuberculilor inainte de plantare si indepartarea celor
infestati;
- distrugerea buruienilor in cursul perioadei de vegetatie;
- fectuarea araturilor adanci;
- tratarea solului odata cu plantarea cartofului cu Vydate 10 G, 20
kg./ha.

COLEOPTERA Chrysomelidae
Gandacul din Colorado- Leptinotarsa decemlineata
Biologie si ecologie- ierneaza in stadiul de adult in sol si are
1-3 generatii pe an.

Combatere
-aplicarea unui tratament la soiurile timpurii si 2 tratamente
la cele tarzii asigura protectia culturilor impotriva acestui
daunator;
- primul tratament se aplica la aparitia in masa a adultilor
hibernanti si a larvelor de varsta I si II-a, al doilea la aparitia
in masa a adultilor din generatia I si larvelor din primele
varste din generatia a 2 a.
- Cipersan 200EC-0,2l/ha, Karate Zeon -0,2 l/ha, Polytrin
200EC-0.15l/ha;
- inhibitori ai metamorfozei arthropodelor Calypso 480SC0,08l/ha, pentru populatiile rezistente se recomanda
amestecuri de insecticide.
- o buna eficacitate in combaterea larvelor asigura preparatul
biologic bacterian Novodor TM- 5l/ha.

Duntorii plantelor oleaginoase

Duntorii culturii de rapi
Viespea rapiei- Athalia rosae
- prezinta 2-3 generatii pe an, ierneaza in
sol ca larva matura, iar in aprilie larvele
se impupeaza.
- aprilie - mai apar adulii care se
hrnesc pe crucifere; femela depune
ponta n esuturile frunzelor de crucifere
n incizii fcute cu ovipozitorul
- la doua saptamani dupa ponta apar
larvele care se hranesc cu epiderma si
parenchimul frunzelor.
- noii adultii apar la inceputul lunii august
, iar larvele acestora la inceputul lunii
septembrie.

- cele mai mari pagube sunt produse toamna, cnd plantele de rapi
sunt n primele stadii de cretere i dezvoltare; atacul masiv poate duce
la scheletizarea plantelor pn la compromiterea total a acestora.
- se recomand asolamentul, rotaia culturilor cu pioase, arturi n
scopul distrugerii larvelor, distrugerea cruciferelor spontane.
- tratarea seminelor , iar toamna se poate aplica Decis MEGA 50 EW
0,15 l/ha i n vegetaie la apariia larvelor Proteus OD 110 0,350l/ha,
Faster 10 EC 0,2 l/ha.

Gndacul lucios al rapiei Meligethes aeneus

- gndacul lucios are o singura generaie pe an , ierneaz n stadiul de

adult n stratul superficial al solului.
- apare n aprilie i zboara pana in iunie - iulie ; apare n mod deosebit n
orele cnd temperatura aerului este ridicata , iar noaptea se retrage n
sol.
- femelele depun ouale n luna mai n sol .

- primele simptome de atac sunt rosturile create n muguri, care sunt

distrui parial sau se ngalbenesc i mor.
- atac butonii florali, organele interne ale florilor, florile cad i apare
fenomenul de sterilitate.
- larvele se hrnesc cu polen, petale, nu produc pagube semnificative.
- la un atac puternic pe un boboc floral se pot gasi 10-15 larve.
- PED : 1 adult / planta in faza de dezvoltare a mugului floral i 2-3 aduli /
planta in stadiul de separare a mugurilor florali.

Gandacul rosu al rapitei - Entomoscelis adonidis

- este o specie cu o singura generatie/an, el fiind mai abundent in zonele
de padureasi stepa, in sud si sud-estul tarii, ierneaz n stadiul de ou n
stratul superficial al solului.
- gandacul rosu al rapitei
ataca in vetre atat toamna
cat si primavara.
- adultii ataca in
toamna,rod limbul frunzelor
la plantele tinere ; acestia
pot provoca daune mari
ajungand sa distruga
suprafete insemnate in
toamna ; consuma intreaga
suparafat a limbului ,
lasand doar nervura
centrala intreaga ; acesta
este un simptom
caracteristic de
recunoastere al
daunatorului.

- larvele rod frunzele pn la scheletuire;

- rotaia culturilor, lucrrile solului pentru a distruge adul ii retra i pentru

diapauz estival, distrugerea cruciferelor spontane.

Puricii cruciferelor - Phyllotreta

spp.

- ierneaza ca adult sub resturile vegetale n

crapaturile din stratul superficial al solului i au o
generatie pe an.
-adulii hibernanti apar n aprilie pe cruciferele
spontane i apoi pe culturile de rapi; perioada de
hrnire ine de la dou sptamni la o lun dup
care are loc depunerea pontei n stratul superficial
al solului n apropierea plantelor.

- adulii rod epiderma superioar i parenchimul sub form de ciupituri

circulare, palntele avnd un aspect ciuruit.
- la culturile semincere adulii atac mugurii , florile i fructele, reducnd i
depreciind recolta.

- distrugerea cruciferelor spontane care sunt plante gazd intermediare;

- plantarea rsadurilor ct mai timpuriu n terenuri bine pregtite,
fertilizate i irigate.

Gargarita tulpinilor de rapita - Ceutorhynchus napi

- are o generaie pe an i ierneaz ca adult n stratul superficial al solului

sau la baza plantelor; activitatea daunatorului incepe in ferestrele iernii
cand temperaturile au valori mai mari de 6 grade, zile insorite , cand
plantele pornesc in vegetatie, si continua pana la sfarsitul inmuguritului.
- cnd temperatura depaseste 9-10 grade C femele pleaca la zbor ,
neapa tulpina la baz i depune ou.

- adulii rod perforaii marginale n limbul foliar;

- larvele rod galerii in mduva tulpinilor ducnd la deformarea i
distrugerea tulpinii ( circulatia sevei este ntrerupt).
- consecinele atacului : ncetinirea cresterii plantei, cresterea numarului
de porti pentru intrarea diferitelor boli ale tulpinilor, devin vulnerabili la
cadere, nu formeaza silicve, sau acestea sunt mici cu seminte de slaba
calitate

- se recomand evitarea terenurilor cu exces de umiditate, cu exces de

gunoi de grajd sau ngrminte cu azot;
- n vegetaie se pot face tratamente cu Decis Mega 50 EW- 0,15 l/ha,
Kaiso Sorbie 5 WG0 - 2l/ha, Pyrinex Quick - 1l/ha.

Gargarita semintelor de crucifere - Ceutorhynchus assimilis

- are o generaie pe an i ierneaza ca adult in stratul superficial al solului;

adulii apar n luna mai, la nceputul lunii iunie femela roade un orificiu n
silicvele unde depune cate un ou; o femela poate depune 35-50 de oua.

- atacul larvelor se produce n interiorul silicvelor roznd seminele crude.

- prin aceste perforatii in silicva mai pot patrunde si alte specii daunatoare
cum ar fi: narul galicol al cruciferelor (Dasyneura brassicae).;
- atacul apare doar la marginea parcelelor de rapi; atacul poate fi maxim
cnd temperaturile sunt ridicate pe perioada nfloritului; pe parcursul
dezvoltrii, o larv poate distruge pn la 5-10 semine .

- tratamente n vegetaie cu Biscaya 240 OD- 0,3l/ha.

Gandacul paros - Epicometis

hirta

- are o singura generaie pe an , ierneaza in stadiul de adult in sol la

adancime de 10-20 cm.
- apare in aprilie si zboara pana in iunie-iulie ; apare n mod deosebit
n orele cnd temperatura aerului este ridicat, iar noaptea se retrage
n sol.

- este daunator polifag ; prefera pomii fructiferi si vita de vie in perioada de

inflorit , dar ataca destul de sever rapi i alte crucifere, uneori i
porumbul sau cereale paioase.
- la rapi consuma organele florale si cateodata chiar si frunzele tinere,
larvele nu duneaz.

Duntorii plantelor medicinale

Viespea coriandrului Systole coriandri

-n condiiile rii noastre are 2

generaii/an i ierneaz ca larv i
ca adult n seminele depozitate.
- viespile apar n fenofaza de
nflorire a coriandrului, femelele
depun ponta n ovarele florilor
sau n fructele n formare

-specie monofag, larvele consum interiorul fructului, mai ales semin ele;
seminele au o germinaie sczut, producia de ulei este sczut.
- se recomand : asolamentul i rotaia culturilor, folosirea de smn
sntoas, recoltarea la epoc optim pentru a evita scuturarea
seminelor.
- tratamente la apariia viespilor, fenofaza de mbobocire a culturii.

Grgria capsulelor de mac - Ceuthorrhynchus macula -alba

-are o generaie pe an, evoluia sa fiind

influenat de primveri i veri calde i
secetoase i ierneaz ca adult n sol,
- adulii apr la mijlocul lunii mai, femelele
depun ponta n pereii capsuleleor de mac
n formare (iunie-iulie).

- adulii atac la nceput frunzele i tulpina , mai trziu rod bobocii, florile
i capsulele n formare; larvele distrug seminele n lapte i mature.
- atac macul cultivat i slbatic, daune mari la cel cu flori albe.

-se recomand asolamentul i rotaia culturilor, araturi adnci imediat dup

recoltare, cultivarea de soiuri cu corola colorat i mai tardive.
- tratamente la imbobocire i nflorire n solele infestate.

Ord. Heteroptera - Fam. Pentatomidae

Plosnita rosie a verzei-Eurydema ornatum
Biologie si ecologie are 1-2 generatii pe an si ierneaza ca
adult in frunzarul padurilor.
Adultii apar primavara devreme, dupa o hranire suplimentara.
depun ponta pe partea inferioara a frunzelor grupat.

Plante atacate si mod de atac

Adultii si larvele inteapa si sug sucul celular din tesuturi; in
locurile atacate apar pete de culoare galbena- palida, in
dreptul carora tesuturile se necrozeaza.
La semincerii atacati au loc avortarea florilor si sistavirea
semintelor.

Combatere
- pregatirea corespunzatoare a terenului;
- fertilizarea;
- aplicarea lucrarilor de intretinere la timp;
- distrugerea buruienilor;
- stropiri cu organofosforice si piretroizi de sinteza (Fastac 10CE
RV -0,02%, Polytrin 200EC 0,015%.

Ord.Homoptera Fam Aphididae

Paduchele cenusiu al verzei - Brevicoryne brassicae
Biologie si ecologie-specie migratoare cu o dezvoltare holociclica
monoecica. In cursul unui an se pot succede 16-18 generatii, ierneaza in
stadiul de ou.
Martie-aprilie, femelele nearipate colonizeaza frunzele diferitelor crucifere,
iar la sfarsitul lunii iunie, cand apar si formele aripate, acestea migreaza in
culturile de varza de vara si de toamna.
Dusmani naturali :speciile de coccinelide.

Plante gazda si mod de atac

Pagube importante la varza si conopida, unde formeaza
colonii masive, acoperind uneori frunzele si lastarii din care
sug sucul celular. In urma atacului apar pe frunze pete
galbene-palide sau rozii.

Combatere:
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale dupa plantere;
- distrugerea cruciferelor spontane;
- efectuarea araturilor adanci.
Tratamente la aparitia primelor colonii cu: Cipersan 200EC0,02%, Polytrin 200EC-0,015%, Mospilan 20 SP-0,0125%.
Ord. Coleoptera- Fam. Chrysomelidae
Puricele negru al verzei- Phyllotreta atra
Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza in stadiul
de adult pe sub resturile plantelor, in stratul superficial al
solului.

Gargarita galicola a verzei-Ceuthorrhynchus pleurostigma

Biologie si ecologie - o generatie pe an, cu doua cicluri biologice
corespunzatoare celor 2 rase fiziologice ale insectei, deosebindu-se prin
stadiul in care are loc diapauza hiemala. Dupa imperechere ponta este
depusa in mici cavitati pe care femela le roade in partea superioara a
radacinilor diferitelor plante crucifere.

Larvele care apar se dezvolta in locurile unde au fost depuse ouale.

Plante gazda si mod de atac-adulti nu produc pagube insemnate ,
larvele ataca radacinile si sunt foarte daunatoare.In urma atacului
tesuturile se hipertrofiaza, formandu-se gale. Plantele se vestejesc si se
usuca.

Combatere
- adunarea si arderea tuturor resturilor de plante crucifere;
- efectuarea araturilor de toamna imediat dupa recoltare;
- distrugerea buruienilor.
- la aparitia adultilor, inainte de ponta se pot aplica tratamente cu
produse deprotecia plantelor.

Ord.Lepidoptera Fam. Pieridae

Fluturele alb al verzei Peris brassicae brassicae
Biologie si ecologie- are 2-3 generatii pe an si ierneaza in
stadiul de pupa pe tulpinile pomilor, arborilor si arbustilor, pe
garduri, etc.

Fluturii apar primavara, ouale sunt depuse pe partea inferioara a

frunzelor de varza si de alte crucifere cultivate si spontane. Larvele la
inceput stau grupate, apoi devin solitare.

Cresterea populatiilor de P.brassicae brassicae este limitata de numerosi

paraziti animali si vegetali.Astfel viespea Apanteles glomeratus ataca
larvele, diminuand populatia acestei specii.
Plante gazda si mod de atac- in primele varste larvele rod epiderma
inferioara si parenchimul frunzelor, lasand intacta epiderma superioara.
Mai tarziu rod frunzele lasand intacte nervurile.

Ord.Lepidoptera Fam. Noctuidae

Buha verzei- Mamestra brassicae
Biologie si ecologie- are doua generati pe an si ierneaza in stadiul de pupa
in sol.

Fluturii apar catre sfarsitul lunii mai

si au un zbor nocturn.Femelele
depun ponta pe partea inferioara a
frunzelor de crucifere.
Buha verzei are numerosi dusmani
naturali : Trichogramma evanescens,
Meteorus rubens.
Plante atacate si mod de daunareinsecta polifaga, pe langa crucifere
ataca si culturile de sfecla, mazare,
tutn, plante medicinale.
La aparitie omizile rod epiderma
inferioara si parenchimul frunzelor,
apoi perforeaza limbul sub forma de
orificii.
Omizile in ultimele varste rod galerii
in capatana de varza.
In culturile de varza si alte crucifere
poate fi intalnita si Mamestra
oleracea.

COMBATEREA LARVELOR DEFOLIATOARE LA VARZOASE

- pregatirea la timp a rasadurilor in terenuri bine pregatite si
fertilizate;
- distrugerea cruciferelor spntane;
- adunarea resturilor dupa recoltare;
- in combaterea larvelor se pot aplica tratamente chimice si
biologice, la depasirea PED-ului, care este de 3-5 larve/planta la
buha verzei.
- pentru distrugerea oualor acestor daunatori se recomanda
folosirea viespii Trichogramma evanescens; norma de 100000120.000 viespi/ha, pentru buha verzei si 20.000-30.000 pentru
fluturele alb al verzei.
- pentru larve se pot utiliza preparatele Dipel 2X WP-0,05%, Foray
48B- 0,1%.
- chimic se pot utiliza produsele: Fury 10 EC 0,02%, Supersect 10
Ec 0,03%, Talstar 10 EC- 0,035%, etc.

Ord. Diptera Fam. Anthomydae

Musca verzei - Delia radicum
Biologie si ecologie - are 2-3
generatii pe an si ieneaza in
stadiul de pupa in sol, in
cotoarele plantelor ramase dupa
recoltare.
Adultii apar in aprilie,
odata cu transplantarea
rasadurilor de varza in camp.
Depun ponta izolat sau grupat
in apropierea coletului sau pe
sub bulgarii de pamant.

Larvele patrund in radacini si rod galerii .

Plante atacate si mod de atac- larvele ataca plante crucifere si

spontane: varza, conopida, ridichi, rapita, mustar, etc.
Larvele patrund sub epiderma radacinilor si rod galerii.Plantele
stagneaza in dezvoltare, au frunzele ofilite si cu timpul se usuca.
Se smulg cu usurinta din sol.

Combatere
- distrugerea resturilor de crucifere ramase dupa recoltare;
- efectuarea araturilor adanci de toamna;
- aplicarea prasilelor repetate pentru combaterea
buruienilor;
- sortarea rasadurilor inainte de transplantare;
- plantarea timpurie a rasadurilor;
- tratamente aplicate la sol si la plante, cand PED-ul este de
5-7 larve /mp. cu produse granulate sau stropiri la aparitia
adultiolr inainte de depunerea pontei.

DAUNATORII CULTURILOR DE LILACEE

ORD. TYLENCHIDA - Fam. Tylenchidae
Nematodul bulbilor si tulpinilorDitylenchus dipsaci
Biologie i ecologie acest nematod
ierneaza n toate stadiile de dezvoltare
in tulpinile sau bulbii diferitelor plante
cultivate i spontane.
Primavara are loc infestarea radacinilor
sau bulbilor fie cu namatozi aflai
n sol, fie prin materialul de smn.

Plante gazda si mod de atac- polifag, atac apeste 400 de specii de

plante cultivate si spontane.
Pagube mari la culturile de ceapa si usturoi. Plantele rmn mici ,
infraesc puternic i se deformeaz. Frunzele lor sunt ingroate,
decolorate i cu timpul se usuc . Bulbii atacai prezint crpturi
n zona discului.

Combatere
-ceapa i usturoiul s revin pe aceeai sol dupa cel puin 4
ani;
-folosirea de material semincer sntos;
-controlul culturilor n cursul perioadei de vegetaie i
eliminarea plantelor atacate;
-soiuri rezistente;
-mbaierea bulbilor inainte de plantare cu Polisulfura de
calciu 8 %, timp 30 de minute. Pentru culturile de usturoi de
smn se poate utiliza Vydate 24 L-0,2%.

Combatere
- se recomanda amplasarea solelor cu ceap la distane mari de cele
infestate;
- strngerea resturilor de plante dupa recoltare i efectuarea arturilor de
toamn;
- la apariia adulilor tratamente cu piretroizi de sintez.
ORD. DIPTERA Fam Anthomyidae
Musca cepei - Delia antiqua
Biologie i ecologie are 2 generaii pe an,
mai rar trei i ierneaz ca pup n sol,
la o adncime de 10-20 cm.

Adulii apar primavara, depun ponta pe sub bulgarii de pamant, n

apropierea plantelor de ceap, usturoi sau praz. Larvele ptrund n
esuturile plantelor, la baza frunzelor sau n bulbi, unde sap galerii.
Un rol important n reducerea populaiilor acestor duntori l au si
ciupercile entomopatogene, indeosebi specia Entomophthora muscae.

Plante gazda si mod de atac ceapa, usturoi i praz pagube importante.

Larvele din prima generaie la apariie ataca frunzele, iar mai tarziu
patrund n bulbii pe cale de formare, iar cele din generaiile II-a si a III-a
se dezvolta numai n bulbi.

Combatere
- strangerea resturilor de plante dupa recoltare;
- efectuarea corect i la timp a araturilor de
toamn pentru distrugerea pupelor din sol;
- tratamente n timpul vegetaiei prin stropirea
plantelor i a solului din jur.

ORD. DIPTERA Fam. Helomyzidae

Musca usturoiului Suillia lurida
Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca adult sub
resturile de plante ramase in camp dupa recoltare, pe sub bulgarii
de pamant. Ponta o depun primavara devreme pe sub bulgarii de
pamant din jurul plantelor, in zona coletului. Larvele care apar
patrund in tulpini, fixandu-se la baza frunzei centrale si se hranesc
cu tesutul vegetal.Se transforma in pupe in sol.

Plante gazda si mod de atac usturoi, ceapa, praz, pagube

mari la usturoi.
Larvele se hranesc la inceput n zona coletului, rozand frunza
din mijloc, apoi sapa galerii n tulpini i bulbi. Frunza central
se rasucete in spirala, iar celelalte frunze se nglbenesc i se
usuc.
Combatere
- strangerea resturilor de plante amasein camp dup
recoltare;
- arturile adnci de toamn;
-la apariia adulilor cnd usturoiul are 2-3 frunzulie, se
recomand tratamente cu Pyrinex 48EC-0,2%.

DAUNATORII CULTURILOR DIN SPATIILE PROTEJATE

TYLENCHIDA Meloidogynidae
Nematodul galicol al radacinilor- Meloidogyne incognita
subiect 2.

Biologie si ecologie- n ser se

ntlnete tot timpul anului i are
4-8 generatii.
Rspndirea se face prin
amestecul de pmnt folosit la
producerea rsadului.

Plante gazda si mod de atac polifag, fiind semnalat

pe mai mult de 1500 specii de plante; plante preferate :
tomate, castravei, vinete, ardei, pepeni, plante
floricole i ornamentale, etc.
Infestarea plantelor se face imediat dupa plantarea
rsadurilor, iar apariia galelor pe radacini poate fi
observat dup 3-4 sptmni.
Primele simptome se manifest prin ofilirea frunzelor
i stagnarea n cretere, urmat de uscarea plantei de
la vrf spre baz.

Combatere
- metode profilactice;
- folosirea de hibrizi rezisteni ;
- aplicarea unor nematocide la sol, Vydate 10 G -50-60 kg/ha sau
in timpul perioadei de vegetatie, aplicate la plante, Vydate 24 L0,2%.

Ord. Thysanoptera Fam. Thripidae

Tripsul tutunului Thrips tabaci
Biologie si ecologie3-6 generatii pe an in
camp si ierneaza in
toate stadiile de
dezvoltare, frecvent ca
adult; 10 generatii in
sera.
Plante gazda si mod
de atac-polifag,
pagube mari la
castraveti, tomate,
ardei, vinete, cartof,
tutun, etc.

Adultii si larvele colonizeaza frunzele, varfurile vegetative si

florile si sug seva dun tesuturi. In urma atacului se formeaza
pete galbene cenusii sau castaniu- inchise, mai ales de-a
lungul nervurilor.Tesuturile atacate se necrozeaza. Atacul
este foarte periculos la rasaduri.
Transmite virusuri la plante, in special la ardei, tomate si
castraveti.

Tripsul californian Frankliniella occidentalis

Biologie si ecologie in conditii de sera se inmulteste in tot

timpul anului si poate avea intre 12-15 generatii. Femelele depun
ponta in tesuturile frunzelor, florilor si chiar a fructelor.
Plante atacate si mod de daunare polifag, pagube mari la
tomate, castraveti, ardei, crizanteme, garoafe, gerbera, begonii,
etc.
Adultii si larvele inteapa si sug seva din frunze, flori si fructe.In
urma atacului apar pete de decolorare, care cu timpil devin
argintii si chiar brune.

Ord. Homoptera Fam Aleyrodidae

Musculita alba de sera Trialeurodes vaporariorum
Biologie si ecologie se dezvolta
continuu in sera si are pana la 8-12
generatii pe an. Femela depune
ponta pe partea inferioara a
frunzelor diferitelor specii de
plante ( pe frunzuliele din vrful
plantei- sunt mai uor de penetrat).
Plante atacate polifaga, ataca
plante legumicole si ornamentale.
Adulii i larvele colonizeaz
frunzele i lastarii, frunzele n urma
atacului se ngalbenesc, se usuc
i cad.Plantele ( frunzele i
fructele) sunt acoperite de
dejeciile insectelor, pe care se
dezvolta ciuperci.

Ord. Diptera Fam. Agromyzidae

Musca miniera a plantelor de sera Liriomyza trifolii

Biologie si ecologie
specie polivoltina, in sera
poate avea pana la 8 generatii
pe an. In scopul hranirii
femele fac cu ovipozitorul
incizii de forma circulara in
epiderma superioara a
frunzelor, ponta este depusa
in aceste orificii.

Plante gazda si mod de atac- polifaga, ataca numeroase plante

legumicole si floricole. Adultii si larvele ataca frunzele plantelor.
Adultii produc orificiile de hranire in frunze, iar larvele rod galerii
in forma de serpentina in parenchim.

Minierul frunzelor de tomate- Tuta absoluta

- ciclului biologic este de finalizat n 29-38 zile, n funcie de condiiile

de mediu.
-zborul adulilor este nocturn, ziua de obicei se ascund ntre frunze,
fructe.
- femelele depun oule pe prile aeriene ale plantelor gazd , frunze,
fructe, tulpini;n spaiile nchise poate dezvolta 10-12 generaii.

- n zonele temperate, n condiii naturale iernarea poate

avea loc n diferite stadii: ou, pup sau adult, n funcie de
condiiile mediului nconjurtor.

-produce pagube tuturor organelor aeriene plantelor de

tomate, n toate fazele de vegetaie.
- larvele prefer frunzele i tulpinile, dar pot ataca att
mugurii florali ct i fructele.

- minele provocate de larve apar la nceput sub forma unor pete mici de
culoare albicioas, pe msura ce larvele cresc petele de pe frunze se
mresc devin alb-verzui, apoi glbui.

Combaterea insectelor daunatoare culturilor de legume in

spatiile protejate
- mentinerea spatiilor protejate in perfecta stare de
curatenie;
- verificarea etaneitii serelor i utilizarea unor plase de
protecie;
-distrugerea buruienilor din jurul serelor si solariilor;
-impiedicarea introducerii in sere si solarii a plantelor
infestate cu diferite specii daunatoare.
-tratamente cu diferite insecticide :Actellic 50 EC -0,1%,
Fastac 10 CE RV- 0,02- 0,04%, Talstar 10 EC -0,05%,
Vertimec 1,8 EC 0,08%, etc.
-utilizarea viespii parazite Encarsia formosa pentru
limitarea populatiilor musculitei albe de sera, Macrolophus
caliginosus pentru minierul tomatelor.
- utilizarea capcanelor colorate i a celor feromonale.
- curarea vehiculelor i echipamentelor de transport care
poate au fost n contact cu fructele, sau resturile vegetale
infestate (T.absoluta).

DAUNATORII VIEI DE VIE

ORD. ACARI - Fam. Tetranychidae
Acarianul rou comun Tetranychus urticae
Biologie si ecologie - are 6-10 generatii pe an, ierneaza in
stadiul de adult mai, mai ales ca femela sub scoarta uscata
a butucilor, pe sub frunzele uscate.
Adultii apar primavara devreme, femela depune ponta intrun paienjeni din fire esute de acarian, pe partea inferioar
a frunzelor, mai ales de-a lungul nervurilor.

Adulii i larvele colonizeaz partea inferioar a frunzelor; n urma

nepturilor i sugerii sucului din acestea celulele se dezagreg i se
golesc de coninut, n interiorul lor ptrunznd aer. Frunzele atacate prezint
pete caracteristice de culoare cenuie-lucitoare sau roiatic i sunt uor
curbate.

Plante gazd i mod de

atac specie polifag,
atac specii de plante din
familii diferite:
Cucurbitacea, Malvaceae,
Leguminosae, Rosaceae,
Vitaceae, etc.

Combatere
- adunarea resturilor vegetale in toamna si
arderea lor si efectuarea araturilor adanci;
- distrugerea buruienilor;
- aplicarea de acaricide in timpul vegetatiei:
Envidor 240SC - 0,4 l/ha, NISSORUN 10 WP 0,5
kg/ha, Milbeknock EC- 0,075%.
In culturile de legume se pot folosi si piretroizi de
sinteza : Talstar 10EC -0,3 l/ha, Karate 2,5 EC
0,04%.
PED la vita de vie, in cursul perioadei de
vegetatie, sunt :15 acarieni (larve si adulti) pe un
lastar in fenofaza dezmuguririi, 2-3
acarienii/frunza inainte de inflorit si 4-6
acarieni/frunza dupa inflorit.

Combatere asemanatoare cu T. urticae.

Fam Eriophyidae
Acarianul galicol al vitei - Colomerus vitis

Biologie si ecologie 3-5 generatii pe an in functie de conditiile

climatice. Ierneaza ca femela adulta pe sub solzii mugurilor, pe
sub scoarta exfoliata a butucilor si chiar in frunzar.
Planta gazda si mod de atac vita de vie, producand erinoza.
Frunzele atacate prezinta pe partea inferioara pete neregulate
de diferita marimi, cu aspect paslos.In dreptul acestor pete pe
partea superioara a frunzelor apar umflaturi caracteristice.

Combatere aceleasi masuri ca si la acarianul rosu comun.

-se recomanda strangerea in toamna a frunzelor cazute si
distrugerea prin ardere, tratamentele de iarna au un rol important
in limitarea populatiei acarianului (Polisulfura de calciu).

ORD. HOMOPTERA Fam Phylloxeridae

Filoxera- Viteus vitifoliae
Biologie si ecologie- prezinta 2 cicluri biologice bine distincte
un ciclu complet cand dezvoltarea insectei are loc pe viata
americana sau pe hibrizi si un ciclu incomplet pe vita
europeana.

Ciclul complet pe vita

american din oul de iarna,
apar in primavara larve de
fundatrix ( matca). Ele se
hranesc, pe partea
inferioara a frunzelor apar
niste gale de forma unui bob
de mazare, in care matca
depune oua; larvele care
apar se hranesc pe frunzele
invecinate, iar spre sfarsitul
verii apar si formele
radicicole, care migreaza pe
partile subterane ale vitei.
Acestea se inmultesc in
continuare , in toamna apar
si formele aripate care
migraza din nou pe partile
aeriene si se reia ciclul.

Radacinile atacate prezinta deformatii

cunoscute sub numele de nodozitati si
tuberozitati.
Nodozitatile sunt produse pe radicele si au o
forma caracteristica de cioc, iar tuberozitatile
pe radacini.

- altoirea pe portaltoi de vita

americana ; terenuri uoare, nisipoase.

Ciclul incomplet se reduce numai la

formele radicicole care se dezvolta pe
partile subterane ale vitei.

Combatere
- terenurile infestate din preajma culturilor se vor ara;
- la semnalarea atacului se pot face stropiri cu produse
organofosforice.
Fam Scarabaeidae
Carabusul marmorat Polyphylla fullo

Biologie si ecologie o generatie la 3 ani, ierneaza ca larva de

diferite varste in sol.

Adultii apar in a doua decada a lunii iunie.Depune ponta in

sol, prefera solurile nisipoase slab humifere.

Plante gazda si mod de atac- polifag, larvele se hranesc cu

diferite plante ierboase, culturi de camp, grau, porumb, floarea
sorelui), si lemnoase (vita de vie, pomi fructiferi). Cele mai mari
pagube se inregistreaza in scolile de vita, pepiniere.
Combatere
- distrugerea si strangerea larvelor cu ocazia diferitelor lucrari;
- tratmente chimice la sol cu produse granulate cu 3 saptamani
inainte de plantare avitei de vie.
-PED-UL este de -0,2 larve/mp.

ORD. LEPIDOPTERA Fam Tortricidae

Molia strugurilor (Eudemisul) Lobesia botrana

Biologie si ecologie 2-3 generatii pe an, prima se dezvolta

in mai-iunie, a doua in iulie-august, a treia in august mai,

Fluturii apar in prima sau a doua decada a lunii mai. Ouale

sunt depuse izolat sau in grupe mici pe butonii florali, mai rar
pe lastari si pe frunze. Larvele care apar se hranesc cu
inflorescentele de vita si cu boabelein formare.

Fluturii generatiei a doua apar spre sfarsitul lunii iunie,

inceputul lunii iulie, depun ponta pe bobitele verzi, larvele
care apar se hranesc cu pulpa boabelor.
In august apar
fluturii generatiei
a treia, larvele lor
se hranesc cu
boabele in parga.

Combatere
- infiintarea noilor plantatii de vita de vie trebuie sa se faca pe
spalieri si la distante mai mari intre butuci, pentru ca tufele sa fie
bine luminate si aerisite;
- utilizarea capcanelor feromonale AtraBOT, o capcana la 3 ha,
tratamente se vor aplica numai in momentul depasirii a 100
capturi/capcana.
- PED-ul in fenofaza formarii boabelor este de 1-2% boabe
atacate.
- utilzarea viespii ouafage Trichogramma embryophagum;
- utilizarea produselor bacteriene, aplicate impotriva larvelor in
primele varste :Dipel 2XWP -0,05%, Dipel ES -1 l/ha.
-combaterea chimica se face cu piretroizi de sinteza ; primul
tratament se aplica la 3-4 zile dupa zborul maxim, iar al doilea
dupa 10-12 zile.
- Affirm 1,5kg/ha, Avaunt 0,25l/ha, Fastac 10 EC 0,075 l/ha.

Molia strugurilor (Cochilisul) Eupoecilia ambiguella

Molia vitei de vie Sparganothis pilleriana

Bilogie si ecologie specie monovoltina, ierneaza in stadiul

de larva intr-un cocon din fire de matase, in scoarta exfoliata
a butucilor si a coardelor mai groase.

DAUNATORII POMILOR FRUCTIFERI

Daunatorii pomaceelor
Ord. Acari Fam. Tetranychidae
Acarianul rosu al pomilor Panonychus ulmi

Biologie si ecologie - are 5-6

generatii pe an, ierneaza in
stadiul de ou de iarna pe scoarta
pomilor, mai ales pe partea
inferioara a ramurilor.
Eclozarea primelor larve are loc in
fenofaza de buton alb, la soiurile
timpurii de prun, iar la cele tarzii
in faza fenologica de
dezmugurire.
Prima generatie se dezvolta in cursul lunii aprilie, iar urmatoarele
generatii in lunile mai- octombrie.
Plante gazda si mod de daunare specie polifaga, ataca pomi si arbusti
fructiferi (mar, par, prun, cires, visin), arbori si arbusti ornamentali si
forestieri.

Larvele si adultii colonizeaza pe parte ainferioara a frunzelor, unde se

hranesc, intepand si sugand sucul celular. Pe frunze, apar pete mici
albe-brunii; culoarea petelor se schimba treptat, devenind alb- argintii
pana la alb-rosiatic.

Ord. Heteroptera Fam. Tingitidae

Plosnita parului Stephanitis pyri
Biologie si ecologie are 2 generatii pe an si ierneaza ca
adult in crapaturile scoartei pomilor, sub frunzele cazute.
Primavara , adultii colonizeaza partea inferioara a frunzelor ,
depun ponta sub cuticula in niste incizii facute cu
ovipozitorul, dupa care le acopera cu excremente.
Plante gazda si mod de atac pomi si arbusti fructiferi, arbori
si arbusti ornamentali. In urma atacului adultilor si larvelor
partea inferioara afrunzelor este acoperita cu exuvii si
excremente si are un aspect patat; partea superioara a
frunzelor devine alba cenusie si capata aspectul bolii de
plumb.

Ord. Homoptera Fam. Membracidae

Cicada gheboasa a pomilor Ceresa bubalus

Biologie si ecologie o generatie pe an si

ierneaza in stadiul de ou pe scoarta copacilor.
Plante gazda si mod de atac polifaga, ataca
pomi fructiferi, arbori ornamentali si
forestieri,vita de vie, plante erbacee.
Femele produc vatamari prin depunerea
pontei.Din cauza inciziilor, circulatia sevei se
intrerupe si ramurile stagneaza in crestere si
se usuca.
Combatere
folosirea de material saditor sanatos la
infiintarea plantatiilor;
- taierea si distrugerea ramurilor infestate cu
ponte in timpul iernii;
- distrugerea buruienilor din livezi si a
plantelor susceptibile la atacul cicadei;
- tratamente in timpul iernii.

Ord. Homoptera Fam. Psyllidae

Puricele melifer al marului Cacopsylla (Psylla) mali

Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza in stadiul de ou

pe scoarta ramurilor de mar.
Plante gazda si mod de atac- ataca marul, adultii si larvele
colonizeaza mugurii vegetativi si floriferi, frunzele tinere si chiar
fructele.In urma atacului, lastarii se rasucesc, frunzele se deformeaza
si capata un aspect clorotic. Organele atacate sunt acoperite cu
dejectiile dulci ale insectei, pe care se dezvolta ciuperci din genul
Capnodium (fumagina).
Combatere
-tratamente de iarna cu produse pe baza de uleiuri emulsionabile de
petrol, de sulf, si de amestecuri de ulei mineral cu diferite
insecticide;
-primavara la aparitia larvelor se vor efectua stropiri cu piretroizi de
sinteza.

Puricele melifer al parului

Cacopsylla pyri
Biologie si ecologie are 4-5
generatiii pe an si ierneaza ca adult in
crapaturile scoartei, pe sub frunzele
uscate.
Plante gazda si mod de atac parul;
colonizeza mugurii, frunzele, florile,
lastarii si fructele mici.
Larvele sunt cele mai pagubitoare,
organele atacate sunt acoperite cu
roua de miere, pe care se dezvolta
fumagina si capata culoare brunnegricioasa. Lastarii isi incetinesc
cresterea si se curbeaza, fructele
raman mici.
Combatere
- n timpul iernii tratamente cu
Confidor 0il SC 004- 1,5%
- mpotriva larvelor Sumi-alpha 2,5
EC-0,03%, Polytrin 200EC 0,015%

Ord. Homoptera Fam. Pemphigidae

Paduchele lanos Eriosoma lanigerum

Biologie si ecologie la noi in tara are 8-10 generatii pe an si

ierneaza in stadiul de larva de varsta I si a II- a in crapaturile
scoartei, pe colet si pe radacina.
Plante gazda si mod de atac mar, mai rar pe gutui, par. Paduchele
colonizeaza tulpinile, lastarii si radacinile marului. In urma atacului
tesuturile se hipertrofiaza, pe organele atacate formandu-se tumori
cu aspect canceros.
Combatere
-plantarea de soiuri rezistente;
-in perioada repausului vegetativ se vor efectua tratamente de
iarna;
- in vegetatie se pot utiliza: Nurelle 50/500 EC 0,075 %, Pyrinex 25
CS 0,3% (4,5 l/ha n 1500 l ap).

Ord. Homoptera Fam. Diaspididae

Paduchele din San Jose Quadraspidiotus perniciosus

Biologie si ecologie are 1-3 generatii pe an, ierneaza ca larva

primara sub scut, pe scoarta copacilor.

Paduchele din San Jose se raspandeste indeosebi cu materialul saditor din

pepiniere si cu altoi.
Plante gazda si mod de atac polifag, ataca peste 200 de specii de plante: mar,
par, piersic, , tei, ulm, plop, etc.
Ataca mai ales partile lemnoase, mai putin frunzele si fructele. In locurile atacate
tesuturile se inrosesc si se necrozeaza din cauza unei substante, pe care o
introduce paduchele o data cu sugerea hranei.

Combatere
- utilizarea la infiintarea pepinierelor de material sanatos;
- altoii se vor procura numai din livezile neinfestate;
- se va evita plantare gutuiului japonez, a paducelului, a lemnului cainesc,
plante susceptibile la atacul paduchelui;
- controlul biologic cu ajutorul viespii parazite Prospaltella perniciosi sau
prdtori precum Chilocurus bipustulatus.
- tratamente de iarna si de vara;
- 1-2 tratamente de iarana cu Nuprid Oil 004 CE1,5%;
- in pepiniere, in plantatiile neintrate pe rod, se va aplica schema 3+3;
- in zonele cu infestare redusa 2+2;
- se pot folosi produsele Pyrinex Quick -0,1%, Reldan 22 EC 2 l/ha ,
Mospilan 20 SG 0,025-0,03%.

Gargarita florilor de mar- Anthonomus pomorum

Biologie si ecologie- are o generatie pe an si ierneaza ca adult
in crapaturile scoartei, pe sub frunzele, uneori si in sol la baza
copacilor.
Adultii apar inainte de inmugurire si se hranesc intens cu
partile verzi ale mugurilor de rod. Depun ponta in bobocii
florali, in mici cavitati sapate de femela cu ajutorul rostrului.
Larvele care apar se hranesc cu organele interne ale florilor
(ovar, stamine).

Plante gazda si mod de atac ataca marul cultivat si salbatic,

parul, paducelul.
Adultii hibernanti se hranesc cu mugurii foliari si florali, iar
noii adulti rod una din epiderme si parenchimul la frunze.
Larvele se dezvolta in interiorul bobocilor florali, consuma
pistilul, staminele.Bobocii atacati nu se mai deschid, se
brunifica usor, se usuca si ramna agatati pe ramuri, fiind
cunoscuti in popor sub numele de cuisoare.

Combatatere
- taierea ramurilor uscate;
- folosirea braielor capcana;
- stropiri la aparitia adultilor cu Pyrinex 25 CS - 0,3%

Fam Tenthredinidae
Viespea merelor Hoplocampa testudinea
Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca larva in
ultima varsta, in interiorul unui cocon. Viespile apar in timpul
fenofazei de infoiere a corolei la soiurile timpurii de meri.Ouale
sunt depuse cate unul in caliciul florilor, larvele patrund in fructele
abia formate si rod galerii superficiale sub epiderma fructelor.

Plante atacate si mod de daunare monofaga, ataca numai

marul.Larvele ataca fructele de mar sub doua forme :larva neonata,
roade o galerie curbata sub epiderma, care se cicatrizeaza si duce la
deformarea fructului.A doua forma de atac este provocata de larva in
celelalte varste care mineaza fructulpana in zona lojilor seminale, unde
consuma semintele si tesuturile din jur. Fructele raman mici si cad.

Combatere- aplicarea unui tratament, cand petalele s-au scuturat in

proportie de 15- 20% cu piretroizi de sinteza (Faster 10 EC- 0,025%,
Polytrin 200EC-0,015% ).

Ord. Lepidoptera Fam Cossidae

Sfredelitorul tulpinilor Cossus cossus
Biologie si ecologie o generatie la 2 ani, ierneaza ca larva in galerii.
Adultii apar catre sfarsitul lunii iunie, depun ponta grupat in crapaturile
scoartei, indeosebi la baza tulpinilor pomilor si arborilor batrani.

Plante gazda si mod de atac polifaga, larvele ataca trunchiul si ramurile

mai groase la diferite specii de arbori forestieri si pomi fructiferi.Pagube
la meri, pruni, caisi si ciresi, in zonele de stepa si antestepa.
Larvele rod in lemn galerii longitudinale ascendente, de forma ovala,
care comunica la exterior cu orificii, prin care sunt evacuate rumeguul
rezultat prin roadere i excremente.

Combatere curatirea scoartei uscate;

- taierea ramurilor uscate;
- stropirea tulpinilor si aramurilor mai groase ale pomilor in
perioada pontei si aparitiei larvelor cu produse de protecia
plantelor.

Sferdelitorul ramurilor Zeuzera pyrina

Biologie si ecologie o generatie la 1-2 ani in functie de conditiile
climatice, ierneaza in stadiul de larva in galeriile din ramuri si tulpini.
Adultii apar in lunile iunie iulie, ponta este depusa pe petiolul frunzelor,
pe scoarta ramurilor si lastari.

Dupa ecloziune larvele tes un cuib

din fire de matase, la adapostul
caruia perforeaza petiolul si
nervura principala a frunzelor. Mai
tarziu larvele patrund sub scoarta
ramurilor, unde rod galerii mai
mari, descendente, care comunica
la baza cu exteriorul printr-un
orificiu de evacuare a
excrementelor.
Plante gazda si mod de atac
specie polifaga, frecventa pe pomi
fructiferi, arbori ornamentali si
forestieri. Ramurile atacate se
vestejesc si se usuca. Pomii atacati
se debiliteaza.
Combaterea asemanatoare speciei
precedente

Viermele merelor Cydia pomonella

Biologie si ecologie are 2 generatii pe an si ierneaza ca larva in

ultima varsta intr-un cocon de matase, adapostit sub scoarta
exfoliata si in crapaturile acesteia, pe tulpini si pe ramurile mai
groase.

Primavara cand bobocii de mar se coloreaza, larvele se transforma

in pupe, adultii apar cand infloresc merii.Ponta este depusa izolat
pe frunze si pe fructe (fructele de marimea alunei).

Ataca mar, par, prun, nuc,

pagube mari la mar.
Larvele primei generatii
ataca fructele tinere, iar
cele ale generatiei a II- a,
fructele mature.

Combatere
- un sistem comlex de metode mecanice, biologice si chimice;
-capturarea omozilor cu ajutorul braielor capcana in perioada retragerii lor pentru
impupare;
-utilizarea capcanelor AtraPOM, o capcana la hectar, perioada de capturare a
masculilor in sudul rii este de 20 aprilie 10septembrie;
-PED ul este de 4-5 capturi/ha/sptmana la generaia I, 22,5capturi/ha/saptamana, la generatia a II-a;
-se aplica 1-2 tratamente pentru generatia I-a, si 2-3 tratamente pentru generatia a
II-a.
- Se pot folosi produsele : Voliam Targo 0,75-1,1l/ha, Proteus OD 110 - 0,05
%,Supersect 10 EC -0,03%, Karate Zeon - 0,015%.
- pe cale biologica viemele merelor se combate prin folosirea biopreparatelor, a
viespilor oufage si a feromonilor sexuali;

DAUNATORII DRUPACEELOR
DAUNATORII PRUNULUI
Ord. Homopterea Fam Aphididae
Paduchele cenusiu al prunului Hyalopterus pruni

Biologie si ecologie specie migratoare cu dezvoltare holociclica

dioecica, planta gazda primara este prunul, mai rar piersicul, iar
plante gazda secundare diferite specii de graminee.
Ierneaza in stadiul de ou mai ales la baza mugurilor.

Plante gazda si mod de atac adultii si larvele colonizeaza lastarii si

frunzele. Din cauza atacului lastarii raman mici si incarciti, iar
frunzele se incovoaie si devin clorotice, fara a forma pseudocecidii.
Combatere, asemanatoare cu A. pomi.

Ord.Homoptera Fam. Coccidae

Paduchele testos al prunului Parthenolecanium corni

Biologie si ecologie o
generatie pe an si
ierneaza in stadiul de
larva secundara.
Plante gazda si mod de
atac- specie polifaga,
daune mari la
samburoase, la prun
indeosebi.
Larvele ca si femelele
ataca ramurile si
frunzele.

La ramuri din cauza inepaturilor are loc necrozarea tesuturilor,

la frunzele atacate scade continutul in amidon si azot si se
distruge clorofila. Partile atacate sunt acoperite de dejectiile
paduchelui.
Combaterea asemanatoare cua paduchelui din San Jose.

Ord. Hymenoptera Fam. Tenthredinidae

Viespea neagra a prunelor Hoplocampa minuta

Biologie si ecologie o generatie pe an, ierneaza in stadiu de

larva in ultima varsta, in cocon , in sol.

Primavara se transforma in pupe, adultii apar in luna aprilie,

depun ponta la baza sepalelor sau in receptacul, intr-o taietura
facuta cu ovipozitorul. Larvele patrund in fructele abia formate
si consuma samburele care este moale.

Plante gazda si mod de atac- ataca numai

fructele de prun. La fructele tinere rod
samburii, iar pe masura intaririi acestora
se hranesc cu pulpa fructelor rozand
cavitati in care se strang resturi de hrana
si excremente.
Fructele atacate, mai ales cele la inceputul
formarii, nu se mai dezvolta si cad.

Combatere
- adunarea si distrugerea fructelor cazute in perioada retragerii larvelor
in sol;
-un tratament aplicat cand 10-15% din flori s-au scuturat cu urmtoarele
produse : Decis 25 WG 0,003%, Faster 10 EC 0,025%, Calypso 480 SC
0,02%;

Fam. Eurytomidae
Viespea semintelor de prun
Eurytoma schreineri
Biologie si ecologie- o
generatie pe an si ierneaza ca
larva in ultima varsta, in
samburii fructelor atacate.
Transformarea larvelor in
pupe are loc primavara,
adultii apar catre sfarsitul
lunii aprilie, mai, depun ponta
in semintele de prun crude,
femela perforand in acest
scop, cu ajutorul
ovipozitorului pulpa fructului
si coaja samburelui care este
moale.

Plante gazda si mod de atac

pagube la prun, larvele se
hranesc cu continutul semintei
din interiorul samburelui.
Combatere
- adunarea si distrugerea
fructelor atacate;
- efectuarea araturilor adanci
toamna si prmavara;
- dupa scuturarea petalelor 2-3
tratamente :primul la 5-8 zile,
iar urmatoarele la 7-9 zile cu
Pyrinex 25 CS 0,3%, Movento
100SC 1,875l/ha, Laser 240 EC
0,06%.

Combaterea asemanatoare moliei frunzelor de mar.

Ord. Lepidoptera Fam Tortricidae
Viermele prunelor Cydia funebrana

Biologie si ecologie are 2-3 generatii pe an si ierneaza ca larva in

ultima varsta , in crapaturile scoartei, in resturile vegetale.

Adultii apar in cursul lunii mai, depun ponta pe fructe. Larvele patrund
in interiorul fructelor , sapa o galerie spre peduncul, sectionand vasele
libero-lemnoase, oprind partial sau total circulatia sevei.

Plante atacate i mod de atac atac prunul cultivat i slbatic, uneori

cireul, viinul, etc.
Pierderi mari se inregistreaz la generaia a II a, ajungnd pn la 50% din
recolta de fructe.
Combaterea asemanatoare viermelui merelor.

Daunatorii piersicului si caisului

Ord. Homoptera Fam. Aphididae
Paduchele verde al piersicului Myzus persicae
Biologie si ecologie specie
migratoare; ierneaza in stadiul
de ou depus in toamna pe
scoarta ramurilor de piersic,
sub solzii mugurilor.
In tara noastra la paduchele
verde al piersicului au fost
semnalate 13 specii de insecte
entomofage, dintre care 11
specii pradatoare si 2 specii
parazite.

Plante atacate si mod de atac polifag, pe langa piersic ataca caisul si

alte plante ierboase: tomate, vinete, cartof, ardei, etc. producand
rasucirea si ingalbenirea frunzelor.

Combatere la piersic si la celelalte specii lemnoase se recomanda

aceleasi masuri, ca si in combaterea paduchelui verde al marului.
La culturile de legume din camp si din sere se aplica
tratamentechimice cu preparate putin toxice si cu remanenta de
scurta durata.

Combatere- distrugerea prin ardere a puietilor infestati; pagube

mari in pepiniere si la pomii tineri.
- la aparitia adultilor tratamente cu produse organofosforice, sau
tratarea solului in jurul coletului puietilor cu produse granulate.
Gandacul aramiu al puietilor Perotis lugubris

Biologie si ecologie o generatie la doi ani si ierneaza ca larva, pupa si

adult in galeriile din zona coletului si din radacinile mai groase.
Plante gazda si mod de atac
Ataca in special caisul si piersicul , larvele sunt extrem de periculoase,
rod galerii de hranire intre scoarta si lemn in zona coletului.
Combaterea este asemanatoare.

Ord.Lepidoptera - Fam. Gelechiidae

Molia vargata a piersicului Anarsia lineatella

Biologie si ecologie are 3 generatii pe si ierneaza ca larva de

varstele a II -a sau a III-a intr-un cocon in crapaturile scoartei.

Plante gazda si mod de atac piersic, cais, prun.Larvele hibernante rod la

inceput mugurii si apoi lastarii de-abia formati.In lastari rod galerii scurte
de 3-4 cm, de la varf spre baza, acestia stagneaza in crestere, se ofilesc
si se usuca. Larvele generatiilor I si II-a ataca fructele, in care rod galerii
in jurul samburelui.

Combatere
-distrugerea lastarilor atacati;
- utilizarea capacanelor feromonale AtraLIN;
- impotriva larvelor hibernante se fac doua tratamente : primul se aplica in
fenofaza de buton roz, iar al doilea imediat dupa scuturarea petalelor ,
Fastac 10 EC- 0,015%.
- impotriva larvelor generatiei I se fac 2 tratamente, primul cand fructele de
piersic sunt de marimea unei nuci, al doilea la 10-15 zile;
- utilizarea viespii oofage Trichogramma cacoeciae;
- utilizarea biopreparatelor impotriva larvelor in primele varste.

Daunatorii ciresului si visinului

Paduchele negru al ciresului Myzus cerasi

Bilogie si ecologie specie migratoare cu o dezvoltare holociclica

dioecica, plantele gazda primare sunt ciresul si visinul, iar plantele
gazda secundare specii ierboase.
Pe cires si visin paduchele are intre 3 si 5 generatii de fundatrigene.
Adultii si larvele colonizeaza frunzele si varful lastarilor , frunzele
atacate se ofilesc luand forma unor buchete, iar lastarii se curbeaza si
stagneaza in crestere.
Combatere
asemanatoare
cu M. persicae.

Ord. Diptera Fam. Tephritidae

Musca cireselor Rhagoletis cerasi

Biolgie si ecologie o generatie pe an, ierneaza in stadiul de pupa in sol,

obisnuit in jurul pomilor.
Adultii apar in luna mai si depun ponta in fructele de cires si visin in parga,
sub epiderma.

Plante gazda si mod de atac larvele acestei muste ataca fructele de

cires, mai rar pe cele de visin. Larvele rod mezocarpul fructelor din
jurul samburelui, fructele devin moi, se inchid la culoare si cu
timpul putrezesc si cad. Produc pagube mai mari la soiurile cu
coacere tarzie (Pietroase).

Combatere
-araturi adanci de toaman si saparea solului sub coroana pomilor
pentru distrugerea pupelor hibernante;
-tratamente chimice la aparitia adultilor, cu piretriozi de sinteza.