Sunteți pe pagina 1din 11

ÎNTOCMIREA SCHEMELOR DE CONVEIER VERDE

Prin conveier verde se înţelege sistemul de producere a furajelor verzi, organizat


în aşa fel încât animalele să poată fi hrănite cu nutreţuri de calitate superioară, în
cantităţi suficiente şi în mod neîntrerupt, din primăvară de timpuriu, până toamna
târziu.
Se pot organiza mai multe tipuri de conveier verde, în funcţie de sursele de furaj
şi de speciile de animale existente în exploataţiile agricole.
Astfel, în exploataţiile în care există suprafeţe întinse de pajişti permanente,
productive, se organizează conveierul verde natural. În acest caz, nutreţul verde se
produce numai de pe păşunile permanente şi, eventual, din otava fâneţelor
permanente.
Când suprafeţele de pajişti permanente nu sunt suficiente pentru a se obţine
cantităţile necesare de nutreţ verde, se organizează conveierul verde mixt. La
alcătuirea acestuia participă pajiştile permanente, pajiştile temporare, culturile anuale
şi culturile perene de nutreţ.
În regiunile de câmpie, unde nu există păşuni şi fâneţe permanente, nutreţul verde
se asigură din cultura plantelor anuale şi perene de nutreţ, precum şi din pajiştile
temporare, în cadrul conveierului verde artificial.
În funcţie de speciile de animale existente, se organizează conveier verde pentru
vaci, conveier verde pentru oi, conveier verde pentru porci. Organizarea unui singur
conveier verde, pentru mai multe specii, nu este cea mai bună soluţie, deoarece nu se
pot satisface cerinţele specifice de hrană ale animalelor.
Planificarea producerii nutreţului verde şi suculent, în cadrul conveierului verde,
trebuie să aibă în vedere perioadele critice în alimentaţia animalelor, pentru a acoperi
deficitele rezultate din balanţa nutreţului verde.
Aceste perioade critice sunt:
 perioada de primăvară, în special a doua jumătate a lunii martie şi luna
aprilie;
 perioada de vară, care cuprinde sfârşitul lunii iulie şi luna august;
perioada de toamnă, în care se include ultima parte a lunii septembrie şi luna
octombrie.
Modul de lucru
Pentru întocmirea unei scheme de conveier verde se parcurg succesiv următoarele
etape:
 stabilirea pe luni a necesarului zilnic de nutreţ verde, pentru întreaga
perioadă de furajare luată în calcul la întocmirea balanţei de nutreţ;
 alegerea culturilor;
 fixarea datei începerii folosirii în furajare a culturii respective;
 stabilirea duratei de folosire;
 fixarea datei semănatului, care este influenţată de multe ori de data
începerii folosirii;
 planificarea producţiei la unitatea de suprafaţă;
 stabilirea necesarului total de nutreţ verde, pe perioada de folosire a
culturii;
 determinarea suprafeţei fiecărei culturi şi a suprafeţei totale a conveierului.
La alegerea culturilor se va ţine seama în primul rând de cerinţele plantelor faţă
de condiţiile naturale. De aceea, este necesar ca în conveierul verde să se cultive
plantele cele mai productive, care realizează în acelaşi timp furaje de calitate în
condiţiile în care se lucrează, deci acelea care asigură o eficienţă economică maximă.
De asemenea, se vor introduce: plantele care otăvesc bine după coasă sau păşunat
(raigrasul aristat, lucerna, iarba de Sudan şi altele); plantele care se pot semăna la
epoci diferite şi în mirişte, pentru a eşalona producerea nutreţului verde (borceagul de
primăvară, iarba de Sudan, porumbul furajer); plantele care dau cele mai bune
rezultate în condiţii de irigare (amestecuri de graminee şi leguminoase perene,
lucerna), precum şi cele care au o perioadă cât mai lungă de folosire (raigrasul aristat,
amestecurile de graminee şi leguminoase perene).
În acelaşi timp, la alegerea culturilor trebuie să se ia în considerare cerinţele
diferenţiate ale animalelor, pe baza cărora se vor introduce plantele preferate de
fiecare specie (topinamburul pentru porci, păşunile pentru oi, porumbul, lucerna,
raigrasul aristat, sfecla furajeră pentru taurine etc.).
În câmpie, în condiţii de irigare sau în zonele mai umede ale ţării se pot organiza
conveiere pe bază de specii şi soiuri de graminee perene în amestec cu leguminoase
perene.
Suprafaţa necesară pentru fiecare cultură folosită în cadrul conveierului verde se
determină ţinând seama de necesarul zilnic de nutreţ verde, de durata perioadei de
folosire a culturii respective şi de producţia planificată.
De exemplu, dacă pentru borceagul de toamnă durata de folosire este de 20 de
zile şi necesarul zilnic de nutreţ verde pentru întreg efectivul de animale este de 30 de
tone, necesarul pentru 20 de zile va fi:
30 t/zi ∙ 20 zile = 600 t.
Această cantitate reprezintă de fapt producţia totală ce trebuie obţinută de pe
suprfaţa care se determină prin calcul. Planificându–se o producţie de 25 t/ha,
suprafaţa necesară a fi însămânţată cu această plantă este de 24 ha (600 t ÷ 25 t/ha =
24 ha).
Suprafaţa rezultată din calcul se majorează cu 10 – 20 %, pentru a asigura o
rezervă de furaj în cazul unor condiţii climatice mai puţin favorabile obţinerii
producţiei planificate sau în cazul modificării necesarului de furaj prin creşterea
neprevăzută a efectivelor.
Suprafaţa culturilor succesive şi cea de pe care se obţine producţia la ciclurile 2,3
şi celelalte, la plantele care otăvesc, se va înregistra între paranteze şi nu va fi inclusă
în suprafaţa totală a conveierului verde.
Pentru stabilirea celorlalte elemente necesare întocmirii schemelor de conveier
verde se folosesc datele cuprinse în tabelul 56.
Cunoscând suprafaţa fiecărei culturi, se stabileşte suprafaţa totală a conveierului
verde şi încărcarea cu animale (UVM/ha), care reprezintă unul din indicatorii de
apreciere a eficienţei economice a conveierului.
Pentru orientare, se prezintă câteva date referitoare la încărcarea necesară a se
realiza în diferite zone din ţară, în cadrul conveierelor verzi artificiale:
la neirigat:
 în condiţii normale de cultură, în stepa şi silvostepa ţării……………………2–3
UVM/ha
 în condiţii optime de cultură, în regiunile de câmpie………………….……..4–5
UVM/ha
la irigat:
 în toate zonele de cultură…………………………………………………….5–6
UVM/ha
Datele necesare pentru întocmirea unei scheme de conveier verde se înscriu în
tabelele 57 şi sunt apoi reprezentate grafic (graficul 1).
Prezentarea sub formă de tabel are avantajul că permite înscrierea tuturor
elementelor necesare pentru buna organizare a conveierului.
Tab
elul 56
Date cu privire la zona de cultură, biologia şi producţia
principalelor plante care se folosesc în alcătuirea schemelor de conveier verde
Nr. Zona de cultură Nr. de zile Înălţimea Durata de Producţia de Timpul
crt. Cultura (zona sau etajul de de la plantelor la folosire masă verde necesar Numărul
vegetaţie) semănat la începutul folosirii (zile) (t/ha) pentru de otave
x)
începutul (cm) otăvire
folosirii (zile)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Rapiţă furajeră de Stepă, silvostepă, zona – 30-40 15–20 30–60 – –
toamnă nemorala şi etajele 50-60
forestiere
2. Secară – masă verde „ – 25-30 10–15 15–25 – –
40-50
3. Orz – masă verde „ – 30-40 15–20 20–40 – –
40-50
4. Borceag de toamnă „ – 30-40 15–20 25–40 – –
40-50
5. Raigras aristat „
semănat toamna – 40–50 20–30 40–45 – 4–5
coasa I
6. Raigras aristat coasa „ – 30–40 20–25 25–35 30–35 –
a II–a
7. Borceag de primăvară „ 50–70 30-40 15–20 20–25 – –
epoca I 40-50
8. Borceag de primăvară „ 45–60 30-40 15–20 15–20 – –
epoca a II–a 40-50

9. Lucernă recolta I Stepă, silvostepă, zona 30–40


nemorala – 40–50 30–35 20–40 – 3–4 (5)
10. Lucernă recolta a II–a „ 30–40
– 40 20–30 15–20 30–45 –
11. Lucernă recolta a „ – 20–30 15–20 10–15 45–50 –
III–a 30
12. Trifoi roşu coasa I Etajele forestiere – 40–50 15–20 20–30 – 1–(2)

13. Trifoi roşu coasa a Etajele forestiere – 40 15–20 15–20 30–45 –


II–a
14. Sparcetă recolta I Stepă,silvostepă – 50–60 15–20 20–25 – 1
15. Sparcetă recolta a II–a – 20–30 15 5–10 55–60 –
“ 50
16. Iarbă de Sudan sau
hibridul Sorg x Sudan Stepă, silvostepă, zona 50–70 30–40 15–20 25–30 – 1–2
epoca I – recolta I nemorală 40–60
17. Iarbă de Sudan sau 25–30
hibridul Sorg x Sudan – 40–60 15 15–25 30–35 –
epoca I – recolta a II– “
a
18 Iarbă de Sudan sau
. hibridul Sorg x Sudan “ – 25–30 15 3–5 40–45 –
epoca I – recolta a III–
a
19. Iarbă de Sudan sau 25–30
hibridul Sorg x Sudan Stepă, silvostepă, zona 45–50 40–50 15–20 20–25 – 1–2
epoca II – recolta I nemorală
20. Iarbă de Sudan sau - 25-30 15 10-15 40-45 -
hibridul Sorg x Sudan 
epoca II – recolta II “ 30–40
21. Iarbă de Sudan sau 40–45 25–30 15–20 15–25 – 1
hibridul Sorg x Sudan 
in miriste – recolta I “ 30–40
22. Iarbă de Sudan sau  - 25–30 15 10–15 30-45 -
hibridul Sorg x Sudan 
in miriste – recolta II “ 30–40
23. Sorg furajer - coasa I Stepă, silvostepă, zona  80-90 50-60 15-20 25-30 - 1-(2)
nemorală

24. Sorg furajer - coasa II ” - 40-50 15 10-15 30-40 -

25. Sorg furajer in miriste  Stepă, silvostepă 60-80 40-45 15-20 20-25 - 1


-coasa I
26. Sorg furajer in miriste  “ - 40-45 15 10-15 35-40 -
-coasa II

27. Porumb masa verde “ 40-65 50-60 20-30 20-40 - -


în miriste

28. Dovleac furajer Stepă, silvostepa,zona  80-100 - 30-45 80-150 (in c - -


nemorala si etajele  ultura interc
forestiere alata 8-10)
29. Pepene furajer “ 90–110 – 30–60 80–100 – –

30. Varză furajeră Silvostepă, zona  90–110 40–50 30–35 50–80 – –


nemorala şi etajele 
forestiere
31. Gulie furajeră Etajele forestiere 100–140 – 30–60 60-70 – –
rădăcini; 
5–10 frunze
32. Sfeclă furajeră Stepă, silvostepă, zona  120–140 – 30–40 100-150 – –
nemorala şi etajele rădăcini;
forestiere  10–20
frunze
33. Frunze + colete de  Stepă, silvostepă,  – – – 15–20 – –
etajele forestiere
sfeclă de zahăr
34. Topinambur „ – – 30–40 30–35 – –
tuberculi; 
30-50,
tulpini
35. Pajişte permanentă   „ – P= 15–20 25–30 10–15 – 4–6
(P) sau temporară (T),
ciclul I T= 20–30

30–40
36. Idem, ciclul al II–lea – P=15–20 20–25 10–20 – –

“ T= 20–30

30–40
37. Idem, ciclul al III–lea – 15–20 15–20 10–15 – –

“ 30–40
38. Pajiste temporară, - 15–20 15 5-10 - -
ciclul al IV-lea
“ 30–40
* Numărător - folosire prin pășunat
Numitor - folosire prin cosit
Lipsa fracţiei - folosire prin cosit

Tabelul 57
Conveier verde pentru……………………………..
Necesar Perioada de folosire Producţia Suprafaţa (ha)
Nr. Epoca de zilnic de Totală (t) Rezultată Majorată
crt. Denumirea culturii însămânţare nutreţ verde Început Sfârşit Total zile t/ha 3x6 din calcul cu…….
(t) (8 : 7)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

TOTAL ……………….

Graficul 1
CONVEIER VERDE PENTRU…………………………
Nr. Luna/Decada IV V VI VII VIII IX X
crt.
Cultura 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

S-ar putea să vă placă și