Cartarea a terenurilor agricole consti dint-un ansamblu complex de

-agochimicd
lucriri de teren, de laborator gi de birou - respectiv de delimitare a unor parcele omogene in
raport cu tipul de sol, cultura gi tratamentele de fertilizare, de recoltarl a probeloi medii
agrochimice de sol din fiecare parcelI asfel delimitag, de efectuare in laboraior a analizelor
agrochimice gi de reprezentare in fimcfie de acestea pe cartograme a suprafelelor de teren cu
insu$ri agrochimice aseminltoare, de elaborare a recomandtrrilor _ ln vederea aplicfuii
diferenfiate a ingrlq5mintelor gi amendamentelor pentu realizarea produqiilor vegetale
scontate.
Studiul agrochimic al terenurilor agricole se executtr ds cdte oficiile judefene de studii
pedologice 9i agrochimice (O.J.S.P.A.) cu o periodicitate corespunzitoare cerinlelor
diferitelor folosinle gi culturi.
Fazele de efectuare a studiului agrochimic sunt: faza pregdtito arc, faza de teren,
faza de laborator, faza debirou (de cartJgrafie gi sintezl)
$i f.ru fittA? ia. p"lifare a lucr[rii la
beneficiar).

FAZAPREGATITOARE

Aceasti fazl cuprinde urmdtoarele acfiuni principale:

I - Legdtura cu beneficiarul.
'
2 Pregdtirea bazei topo-pedologice de teren. Baza topografica poate fi la scara
1:10000 sau 1:5000 iar pentru sere, solarii, grldini de legume, ptantalii de vii gi pomi la scara
i:2000 9i chiar mai mare. Pebaza, topograficl se baseazl sollle prevtrzute in asolamente gi
Iimitele ruritifilor de sol (gupare f6cuttr special pentru a agrochimii).
3 - Pregdtirea materialelor de teren penffu recoltarea probelor de sol agrochimite:
ldzi, cutii de carton, sonde agrochimice de 10, 20 gi 40 cm, compase de cAmp, jaloane, rulete,
panglici etc.

FTZADE TEREN

Faza, de teren cuprinde urmltoarele acfiuni principaie:

I- Prezentarea la unitatea bene/iciard, intocmirea planului de lucru, recunoa;terea
teritoriului. Cu aceasti ocazie se delimiie U Si w oot.*a pe plan culturile din anul respectiv
gi cultruile premergltoare; de asemeoea, se culeg informalii de identificare a tarlaleior gi
inform.afiile specifice cultuilor din plan, care sunt necesare pentru intocmirea planurilor de
fertilizare..
2- Recoltarea propriu-zisd a probelor de sol agrocl,imice.

^ -
3 Indrumarea Si controlul Io teren. Cel-mai indicat este ca specialistul care
intocmegte faza de b|ou, respectiv planul de fertilizare, str efectueze indrumarea gi
controlul
pe teren al operafiei de recoltare a probelor agrochirnice.

Recoltarea propriu-zis[ a probelor de sol agrochimice se face cu sonda

agrochimic[ de teren de cat . o echipa formatl din 4-5 mtrncitori aflattr sub indrumarea
unui
tehnician recoltator al O.J.S.P.A. Acesta face, in prealabil, delimitarea pe plan a parcelelor
omogexe de rggoltarg a probelor de sol medii agrochimice in funcfie de ioate
informaliile
culese ge teren cu privire la sol, folosinfe, culturi gi tratamente; o asemenea parcel6
constituie
:bi:.$ recolt6rii unei singure probe medii agrochimice alctrtuite din mai multe probe
individuale.
 Periodicitatea de executare a studiilor agrochimicg mtrrimea parcelei de recoltare, ad6ncimea de
recoltare gi numtrrul de probe parflale pentru constituirea unei probe medii agrochimice de sol

Categoria Periodici- Mlrimce Adinci- Nr.

de folosinfl Grupa de culturi tstea de parcelei mea de probe
revenire recolt--cm nartiale
Culturi de c6rp neirigate:
-pe terenuri orizontale sau slab inclinate 4-5 ani 2-5ha
tuabil - pe terenuri slab, moderat gi puternic erod- ma:c.2 ha
- pe soluri f. putemic erodate gi coluvionate ura"x.l ha 0-20 25-40
Culturi de c8mp irigate, orezlrii 2-3 ani 0,25-2ha
Lezume tn cimo 2 ani
Vii 9i Plantatii oomi-viticole clasice 4-5 ani 0,5-2 ha 0-20 Ei 40
Livezi Plantatii oomi-viticole intensive 34 ani 2040
Paiisti Paiisti naturale si cultivate 4-5 ani 5-10 ha 0-10 40
Lezume tn sertr - ciclul I (iam6-varl) 3ori/ciclu 500-2000
Sere Ei Iesume tn serd - ciclul II (varl-iarntr) 2orilciclu m-
solarii Flbri ln ser[ lunar t00-500 40
9.20
m2
Solarii
t 150-300
m'
@,primivaradeweme,la30-40ziledelaplantare,apoila30-40zilepe
parcursul perioadei de vegetafle
'r'3 Suprafa{i mai micl sau egaltr cu suprafala unei bavei
*** l-2 probe medii la fiecare tronson cultivat cu aceeaSi specie

Modut de parcurgere a parcelei de recoltare. Pe terenurile arabile Si pe paiislf parcela de

recoltare'se pdcurge in agzag. In plonataliile clasice situate pe terenuri nemecanizabile
probele parfiale se iau de pe surafala din jurul pomului care coincide cu zona de proieclie a
coroanei sau din jurul butucului, zon6 in care se incorporeazi ingraglmintele. De la un pom
sau un butuc se'recolteaz[ o singur[ prob6 parfiale. Pentru recoltarea probelor parfiale,
necesare constituidi probei medii agrochimice, pomii sau butucii se aleg in mod sistematic in
cuprinsul parcelei de recoltare. in planta\iile clasice gi intensive situate pe terenuri'.
mecanizabile probele parfiale se recolteazd din tot intervalul liber dintre girurile de pomi sau
vip de vie. Ele se recolteaza sistematic pe toate intervalele din cadrul parcelei de recoltare,
atdt in sensul perpendicular cAt gi in cel paralel cu rindurile plantate.
Pe fiecare cutie de carton care confine proba medie agrochimicl dintr-o parceld
delimitatii pe hartd sau pe plan se noteaz[ numtrrul corespunzItor de pe hartil sau plan.

FAZN.DE LABORATOR

Pregdtirea probelor uscate la aer, Duptr iruegistrare, probele de sol se trec in scafe
speciale de plastic sau carton parafinat, ataginduJe o eticheti cu numlrul probei conform
registrului de magazie gi se usucd la temperatura camerei, apoi se mojareazl cu ajutorul unei
mori mecanice. Dupd mojarare, probele se cem prin site cu diametnrl ochiurilor de 2 rnm.
Probele de sol, astfel pregdtite, se pdsheazi in pungi sau cutii de material plastic ori in
borcane cu dop rodat sau capac.
Sortimentul de analize, Analizele de serie mare, care se fac pentnr seria complecti de
probe, sunt: p.F{-ul in suspensie apoasA GHHzo) Si conlinutul de fosfor Si potasiu mobil.
Analizele de serie micd, care se fac la un numlr limitat de probe, sunt: conlf nutul de humus
(la 10 % dinprobele de sol) gi: suma bazelor schimbabile (SB), acfditatea hidroliticd (Ah),
alumininiul schimbabil, carbonasii alcalino-pdmdntogi, conlinutul total de sdruri solubile Si
compozilia sdrurilor solubile, capacitatea totald de schimb cationic (T) qi conlinutul de Na*
schimbabil, c&rd situalia o impune. Prin calcul se stabilegte gradul de saturalie tn baze gi

2
indicele azot IN = (humus'Vlh)|100. Rezultatele analizelor de laborator se trec in buletinele
de analiz[ a solului gi se predau sectorului de cartografie.

FAZADE BIROU (de cartografie gi sintezi)

Faza de birou cuprinde activititile ce se executd de sectorul de cartografie gi de

compartimentul de agrochimie din momentul primirii buletinelor de analizd. gi p6n6 la
definitivarea dosarului agrochimic.
Definitivarea bazei topografice gi intocmirea cartogramelor agrochimice simple.
Se executd de cdte sectorul de cartografie sub directa indrumare a gefului compartimentului
de agrochimie. Se copiazd mai int6i pe calc baza topopedologicd gi parcelele de recoltare a
probelor de sol agrochimice. in cadrul fiecdrei parcele se inscriu: numArul probei de sol,
valoarea pH-ului, a fosforului mobil corectat qi a potasiului mobil rezultate in urma analizelor
de laborator. Aceastd bazd cartograficl se multiplicd in 4 exemplare care vor servi la
intocmirea a tei cartograme agrochimice simple: cartograma reacliei solului (pHHzo), a
fosforului mobil (pe care se trece gi aprovizionarea cu azot potenfial mineralizabil in funclie
de valoarea indicelui azot, IN) l, a potasiului mobil, precum gi a unei cartograme
agrochimice sintetice pe care se vor delimita parcelele de fertilizare qi amendare.
Pe cartograme solurile sunt sunt grupate in clase de calitate agrdchimici (clase de
reacfie, clase de aprovizionare cu azot potenfial mineralizabil, cu fosfor gi respectiv cu potasiu
mobil) in funcfie de intervalul in care se incadreazd valoarea analiticd a indicelui agrochimic
considerat in fiecare parcelE de recoltare a probei de sol. Astfel, pentru pII solurile pot fi
grupate inputernic acide, moderat acide, slab acide, netttre, slab alcaline Si moderat-puternic
alcaline; pentru fosforul mobil clasele de aprovizionare a solurilor stxft: foarte slab, slab,
mijlociu, bine Si foarte bine aprovizionat, iar pentru azot Si pentru potasiul mobil sunt: s/ab,
mijlociu, bine Si foarte bine aprovizionat. Fiecdrei clase de pH, azot, fosfor mobil gi potasiu
mobil ii corespunde o anumit6 culoare, conform unei legende de culori specifice fiecirui
indicator agochimic. Fiecare parcelI de recoltare va fi astfel coloratE corespunzd.tor valorii
indicelui agrochimic considerat qi legendei de culori, ceea ce permite gruparea mai multor
parcele de recoltare intr-o parceld mai mare, omogend din punct de vedere al indicelui
agrochimic considerat, cdre se incadreazd in aceeagi clas6 agrochimicd.
intocmirea cartogramei agrochimice sintetice, a situa{iilor gi diagramelor
agrochimice sintetice gi elaborarea planurilor de amendare gi fertilizare. Aceste
operaliuni se.executi de cdtre specialigti ai compartimentului de agrochimie din O.J.S.P.A.
Cartogama agrochimicd sinteticd se intocmegte pe exemplarul 4 al bazei cartografice; pe
aceasta, in cadrul tarlalelor gi parcelelor cadastrale, se delimiteaz6 mai intdi parcelele
agrochimic omogene (PAO) in ceea ce privegte indicii agrochimici ai solului, apoi, in cadrul
acestora, parcelele de amendare gi de fertilizare @AF) care urmeazd si primeascd tratamente
agrochimice distincte. Codificarea PAO se face astfel incdt sd. permit6 gi prelucrarea automatd
pe computer a informatiei agrochimice, codurile, cu cifre arabe de la 1 la n, fiind unice in
cadrul unei ferme. Pe cartograma sinteticd, in cadrul fiec[rui PAO se trec valorile medii ale
pH-ului, indicelui.azot, fosforului gi potasiului mobil, valori care vor constitui baza pentru
calculul dozelor de ingrdqdminte gi amendamente.
Delimitarea parcelelor de amendare se face fin6nd seama de variafia pe suprafafd a
indicilor aciditdfii solului, grupdnd parcelele agrochimice in care se constata nevoia piincipala
de amendamente pe urgenfe de aplicare a acestei mdsuri. Fertilizarea in cuprinsul parcelelor
de amendare se face dupd valorile medii ale indicilor agrochimici ai solului din cuprinsul
acestor parcele sau, dacd situalia o cere, in cuprinsul parcelelor de amendare se separtr
subparcele de fertilizare. diferenliati.
 Delimitarea parcelelor defertilizare se face av&rd in vedere insugirile agrochimice ale
solurilor, planta de cultur6, planta premergdtoare, fertilizarea cu ?ngrageminie organice la
premergStoare gi antepremerg[toare precum qi posibilitI]ile de fertilizare organica a culturii
din plan, modul de asigurare cu api din irigalii sau prin aport freatic gi orici alte informatii
utile in acest scop. Trebuie urmdrint ca solul din cuprinsul unei parcele de fertilizare sd fie c6t
mai omogen ca insugiri agrochimice, str aibd aceeagi premergltoare, asigurare cu ap6 gi s6 fie
uniform fettilizat cu ingr[glminte organice. ln cazul delimitirii dupd insuqirile agrochimice
ale solului, dacd. varialia insuqirilor agrochimice este neconcordantl, st6rile respective de
asigurare agrochimicd a solului nefiind coincidente pe suprafaf6, delimitarea parcelelor de
fertilizare se face dupi insugirea care vaiaz6, cel mai mult (de reguld confinutul de fosfor
mobil) 9i care diferenliaz6 cel mai clar tarlaua sau parcela cadastrai6 in stfui de asigurare gi
care deci impune cele mai mari deosebiri in ce privegte dozele de ingraq6minte de aplicai.
Lipsa de omogenitate in privinla celorlalte insugiri agrochimice poate, in aceste situilii sa
duci la necesitatea separ[rii suplimentare a unor subparcele de fertilizare in cadrul parcelelor
de fertilizare de baz6. Cea mai recomandabilI form[ a parcelelor de amendare gi de fertilizare
este cea de patrulater dreptunghic, cu o suprafald minimd de cca i0 ha.
Notarea parcelelor de amendare si de fertilizare, PAF, se va face folosind codul
categoriei de folosinfd (A, V, L, P) la care se adaugd numerele parcelelor cadastrale, iar la
subparcslele care subdivizeaztr parcela cadastrall, se vor adduga litirele mici ale alfabetului.
in continuare se intocmesc pe diferite folosinle situaliile gi diagramele sintetice cu
privire la incadrarea solurilor in clase de reacfie qi de asigurare cu N, P gi K pe folosinle, in ha
$i %' Aceastea servesc pentru evidenfa st6rii de calitate a solului gi pentru urmdrirea
modificlrii insugirilor agrochimice inte doud cartdri agrochimice pe acelagi teren, sub
infl uenla tratamentelor de fertilizare aplicatd.
Elaborarea planului de amendare Si a celui de fertilizare se face pe baza cartogramei
agrochimice sintetice pe care sunt trecute valorile medii ale indicilor agrochimici, pi
baza
planului de amplasare a cuiturilor gi a modului cum acestea se incadreazd.in asolament,
pe
baza planului de produclie ca gi a oricdror date culese din teren gi care servesc
scopului
propus. Modul de calcul al dozelor de amendamente gi de ingrdgdminte
face obiectul altei
lucrdri. Planul de amendare cuprinde informafiile de identifi"-"'u parcelelor,
culturile din
plan la care se face amendarea, dozele de amendamente calcaro*. ,uu gipsice,
pecum gi
urgenfele la amendare. Planul de fertilizare cu tngrdsdminte chimice criprinde, pe
ldnga
informafiile de identificare a parcelelor, culturile din plan, nivelul recolteloi scontate,
dozele
de ingrdgiminte recomandate, in kg s.a./ha. Planul ie
fertilizare cu tngrdsdminte organice
coniine tipurile. gi dozele gi de ingrSgiminte organice recomandate, aporiul
ie N, p2O5, K2O
din acestea, gi prioritifile la fertili zareaorganicd.
Produse info_rmatice specializa.te pentru elaborarea automatl, pe calculator,
a
planurilor de amendare gi fertiluare. in Romdnia a fost elaborata o serie
d. progr*e care
-
seryesc scopului menfionat. Astfel, SOFIA Sistem de programe pentru
Optimizarea
Fo-losirii ingrd$lmintelor gi Amendamentelor - permite elaborarea planurilor
de amendare, a
celor de fertilizare cu macro gi microelemente, a planurilor de fertiliz*r
o.!*i.6, precum gi a
situaliilor sintetice privind incadrarea solurilor inclase de reacfie gi de asiglur*.
,u N, p gi K.
De asemenea, permite 9i calculul indicilor de efici engd fizici gi ecJnomic6
a folosirii
ingri$dmintelor (sporu\frzic total gi specific de recolta gi profitul
nlt gi specific obfinut prin
aplicarea ingrdqEmintelor). Un alt produs informatic iNroHUM - Model INFormatic
"ri"
pentru stabilirea dozelor de ingrdg[minte organi ce pebazabilanplui
HUl"fusuiui din sol.
FAZA FINALA

Este faza de predare a lucrlrii la beneficiar.