Teltnologia generala a cu/tiviirii plantelor legumicole in climp 413

5.3. iNFIINTAREA CULTURILOR

•

VICTOR POPESCU

Infiintarca culturilor legumicolc se poate face In urmatoarele moduri:

prin semanat direct In camp;
prin plantarea nlsadurilor;
prin plantarea materialului vegetativ.

5.3.1 . SEMANATUL iN CAMP

Unele specii de legume, 'in conditiile de la noi din tara, se cultiva ex­
clusiv prin semanat direct in camp, altele exclusiv prin intermediul rasa­
dului.
Exista �i o a treia grupa care uneori se cultiva prin semanat direct, iar
alteori prin rasaduri.
Speciile lcgumicole care se cultiva exclusiv prin semanat direct in camp
sunt: spanacul, mazare, fasolea, morcovul, patrunjelul, pastarnacul, ridi­
chea, sfecla de masa, cicoarea, bamele, mararul, cimbrul �i altele.
Speciile legumicole care se cultiva in mod obi�nuit prin semanat di­
rect �i numai ocazional prin disaduri sunt: castravetele, pepenii, dovlecc­
lul, ceapa, salata, Lomatele pentru induslrializare.
Prin perfectionarea tehnologiilor de semanat bob cu bob �i prin gene­
ralizarea combaterii buruienilor cu erbicide se Linde la extinderea semana­
tului direct la specii care se cultiva obi�nuit prin ri:'isad cum ar fi: ceapa,
tomatcle, varza etc.
Epoca de semanat la plantele legumicole este determinata de parti­
cularWitile agrobiologice ale speciilor (temperatura de gcrminare a semin­
telor, reactia termo �i fotoperiodica) �i conditiile climatice ale zonei de cul­
tura, dar �i de considerente economice, dintre care eel mai important este
termenul de livrare a productiei, i'n functie de consum (tabelul 5 .3 . 1 . 1 ).
La unelc specii legumicole ea morcovul, ceapa, spanacul, mazarea, se­
manatul se poate face chiar inainte de a se realiza temperatura de ger­
minare, deoarece semintcle raman in sol flira sa se altereze, in schimb la
fasolc, castravete, pepeni, semintele se altereaza u�or dadi ramiin prea
mult timp i'n sol :Iara sa germineze.
Dupa cum se vede, semanatul legumelor in camp se poate face prima­
vara, vara �i toamna.
4 14 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Tabelu/ 5.3. 1 . 1
Perioada, norma de siimanta �i adancimea de semiinat
(dup� Scurtu I., Miron V., Rildoi V.)
Nr. Perioada Norma de samantl!. Adancimea
Cultura
crt. de scmanat (kg/ha) de scmanat (cm)
I Ceapa ceaclarna 5-30.III 6-8,5 2-3
2 Morcov l -25.III 4-6 2-3
3 Patrunjel 1 -30.I11 4,5-5 2-3
4 Past<irnac 1 -25.III 5 -6 2-3
5 Sfecll!. ro�ie 20.III-20.IV 12-14 2-3
6
- ·
Ridichi de iama 10-20.V 1 0- 1 2 3-3,5
7 Castrave!i 25.IV - 1 0.V 4-6 3-4
8 Dov1ecei l 5 .IV- 10.V 4-6 3-4
9 Ma7.Are de gradina l .III- !O.IV 180-300 4-6
10 Fasole de grad inl!. 15.IV- I . V1 1 50 5-6
ll Salata 1 .111- l .IV 2-3 2-3
12 Spanac 1 .III-30.IV 15 -20 2-3
IJ Cimbru 10-30. I I I 1 1 - 1 ,5
14 Loboda 1 0-30.III 10 1 - 1 ,5
15 Patrunjel de frunze I .Ifl-30.IV 5 1 - 1 ,5
16 Leu�tean 1 0-30.III 4 1 - 1 ,5
17 Ml'irar 1 III-30.IV 6 1 - 1 ,5
18 Andive 10.IV-30.V1 2-3 2-2,5
19 Pepeni galbeni 25.IV- ! O.V 4-5 3-4
20 Pepeni vcrzi 25.IV- 1 0.V 4-5 3-5
21 Tomatc 1 0-30.III 1 -2 I ,5 - 2,5

Epoca de primiivarii cuprinde mai multe etape (,urgente"), in functie

de ccrintele fata de temperatudi:
etapa (,urgenta") intai, numita �i ,in mustul zapezii" - dind tem­
peratura solului in zona de ingropare a semintclor atinge 2-3°C �i
acesta s-a zvantat suficient, semanandu-se spanacul, salata, maza­
rea, patrunj elul, morcovul, ceapa, mararul �i ridichilc de tuna. Ca­
lendaristic corespunde primei jumatati a lunii martie;
etapa a doua - cand in sol, in zona de ingropare a semintelor,
temperatura ajunge la 5-6°C, semanandu-se sfecla �i cimbrul.
Calendaristic corespunde sffir�itului luni i martie $i inceputul
lunii aprilie;
etapa a treia - cand tcmperatura solului se ridica la 8-10 °C, sema­
nandu-se fasolea �i tomatele. Calendaristic corespunde decadei a
doua a lunii aprilie;
 Telmologia genera/a a cultiviirii plantelor legumicole in cfimp 415

etapa a patra - cand temperatura solului In zona de ingropare a se­

mintelor atinge 1 4- 1 5 °C, semanandu-se castravetelc, pepenii gal­
beni, pcpeni verzi, dovlccelul �i bamele. Calendaristic corespunde
primei jumatati a lw1ii mai.
Epoca de vara are doua etape:
etapa lntai - decada a treia a lunii iunie - 1 5 iulie, cand se seama­
na ridichile de iarna, sfecla ro�ie, castravetii �i fasolea pentru
conserve;
etapa a doua - 1 0- 1 5 august, dind se seamana spanacul �i salata
pentru recoltarea in toamna.
Epoca de toamna are doua etape:
etapa intai - 1 5 septembrie- 1 0 octombrie, cand se seamana spanac
�i sal ata pcntru cultura extratimpurie de primavari.'i;
etapa a doua - in pragul iemii, luna noiembrie, dind se seamana
ceapa �i morcovul.
In functie de cerintele de consum �i de necesiHitile de aprovizionarc
ritmica a fabricilor de conserve, la unele culturi se seamana e�alonat in mai
multe etape sau chiar in mai multe epoci (ex. mazare, fasole, tomatc pen­
tru industrializarc).
Metodele de semiinat folosite la culturile de legume sunt urmatoa­
relc: prin impra�tiere, in ninduri �i in cuiburi.
La stabilirea metodelor de semanat se tine scama de asigurarca den­
sitatii optime de plante la unitatca de suprafata, cat �i de spatiul necesar
cfectuarii lucrarilor de intretinere �i recoltare.
Semiinatul prin imprii$Liere nu se practica dedit sporadic, pc suprafete
restranse la uncle culturi legumicole �i anume la ccle care au perioada
scurta de vegetatie, nu se pra�esc �i nu se raresc ea: spanac, ridichi de
luna, arpagic.
Semanatul in randuri se practica la toate culturile de legume. Are ea
avantaje: repartizarea uniforma a semintelor in sol, economic de samanta
de 20-40 %, intretinerea mai u�oara a culturilor, mecanizarea pra�itului �i
a altor lucrari de intretinere �i recoltare, irigarea pc brazde etc.
Semanatul in randuri echidistante se face atat pe teren plan, cat �i pe
teren modclat, la speciile care se cultiva la distante mai mari (sfecHi,
fasole - fig. 5 .3. 1 . 1).
Semanatul in benzi este o varianta a metodei de semanat in nlnduri
echidistante. In banda se scamana 2-6 randuri apropiate, intrc benzi se
lasa distantc mai mari, care permit deplasarea ma�inilor pentru executarea
416 TRATAT DE LEGUMICULTURA

lucdirilor de ingrij ire �i rccoltare. Aceasta metodii se practidi pentru cul­

turile cu densitate mare la unitate-suprafatii (morcov, ceapa - fig. 5 .3 . 1 .2).

l;-- .;; lv.!

Fig. 5.3.1.1 - Schema de semAnat fasolea pitica pe teren nemodelat

I w
� 3, 5 -c"'m
l . --L

J;
I
,
I

Fig. 5.3.1.2 - Schema de semanat ceapa ceaclama pc tcren modelat

Semiinatul in cuiburi se face la acele culturi care necesitii distante mai
mari atat intre randuri, cat �i intre plante pe nlnd, cum ar fi castravetii, pe­
penii verzi, pepcnii galbeni, dovlecelul �i fasolea urcatoare (fig. 5 .3 . 1 .3).
I I / /

���,; I I ,
f;��::::7=·t:::1�
Fig. 5.3.1.3 - Schema de semanat fasolea urcatoare
La semiinatul in cuiburi se distribuie, de obicei, un numar mai mare
de seminte intr-un cuib (4-5), unnand ea dupa riisarire plantele sii se rii­
reascii, lasandu-se cele mai bine dczvoltate �i sanatoase.
Indiferent de metoda de semanat practicatii, se recomanda ea in ve­
derea asiguriirii unui contact mai bun intre samantii �i sol, in cazul cul­
turilor de legume cu seminte mici (ceapii, morcov, patrunj el, salatii, cim-
 Telmologia generalii a cultiviirii plantelor legumicole In ciimp 417

bru), sa se efectueze tavalugitul inainte de semanat cu tavalugul inelar �i

dupa semanat cu tavalugul neted (Scurtu I. �i colab, 1 994).
Mijloacele de semiinat
Semanatul legumelor se poatc face manual, cu unclte de mana �i cu
ma�inile de semanat.
Semanatorile existente in productie (vezi subcapitolul 4.3 .2) permit
repartizarea semintelor in �antulete deschise de brazdarele ma�inii, in
doua moduri : la intamplare �i bob cu bob.
Distribufia la fntiimplare consta in impra�tierea semintelor pe o fli�ie
ingusta deschisa de brazdarul ma�inii, de-a lungul rfmdurilor. In acest
mod sunt distribuite semintele cu ajutorul semanatorilor universale SU-
29, SUP-21 etc.
In aeest caz semintcle cad pe rand la distan�e neuniforme, adeseori
sunt prea dese �i este necesar raritul culturii.
Distributia bob cu bob asigura o mare precizie in repartizarea uni­
forma a semintelor pe rand �i inlatura necesitatea raritului. Aceastii me­
toda se folose�te la plantele legumicole eu seminte mai mari, de sfecla,
fasole, castravcte, pepene, dar �i la tomate, prin adaptarea ma�inii SPC-6
pentru semfmatul culturilor de legume.
in diferite tari se folosesc ma�ini de semanat bob cu bob, ea Fendt,
S R-2, Stanhay, pentru seminte calibrate �i granulate de legume, care pot
repartiza semintele la distante de 2; 2,5; 3 ; 4; 6; 8 �i 1 0 cm pe rand �i la
eel putin 25-30 cm intre randuri.
Mentionam semanatoarea Nibex care seamana cu precizie seminte
necalibrate �i nedrajate.
In ultima vremc, in tarile cu tehnologii legumicole avansate, se folo­
sesc metode �i mij loace moderne de semanat, cum sunt:
Folosirea benzilor prefnsiimiinfate - metoda practicata la speciilc care
necesita diritul (ridichi de luna, morcov, patrunjel etc.). Se folosesc benzi
ingustate de hartie care contin semintele a�ezate la distante eorespun­
zatoare spcciei pe rand. Aceste benzi se ingroapa in pamant la adancime
�i distante intre randuri corespunzatoare speciei �i se realizeaza culturi
uniforme tadi a mai fi necesar raritul.
Semiinatul fluid (,,fluid-drilling ") cste o metoda prin care scmintele
abia germinate sunt dispersate intr-o anumita cantitate de gel �i distribuite
prin semanatori special construite, la care este posibila reglarea afluxului
de gel �i a diametrului tuburilor distribuitoare, in functie de tipul de se­
minte. Astfel, in sere inmultitor semanatul de precizie se realizeaza eu
27 - Tratat de legumicultura
418 TRATAT DE LEGUMICULTURA

ajutorul unor semanatori care iau semintele una catc una �i le a�aza in
ghivece sau in alveolele practicate in tavi.
Este foarte importanta realizarca unui amestec corespunzator scminte­
gel pentru a obtine o distributie omogena.
Folosirea semin�elor deja germinate perrnite diminuarea maxima a
timpului necesar rasaririi plantelor, de aceea metoda se recomanda la se­
mintele mici �i cele care gennineaza greu (tomate, morcov, ceapa, telina).
Semanatul fluid presupune pregerrninarca semintelor in genninatoare
destinate acestui scop (Hennart W., 1. 1 985). Semintele sunt puse in sacu­
leti de tifon �i cufundate in apa care este permanent imbunatatita cu oxi­
gen, temperatura fiind mentinuta constanta. Lungimea optima a radacini­
lor este de 1 -3 mm. Cele prea lungi, mai mari de 5 mm, risca sa fie rupe in
timpul semanatului. Perioada difera in functic de specie: 1 8-20 ore pentru
salaHi, 4-9 zile pentru ardei.
Gelul folosit la incorporarea semintelor pregerrninate arc rolul de a
proteja semintele �i radacinile de raniri mecanice. Natura gelului �i con­
centratia lui pot intluenta rasarirea plantelor. Gelul trcbuie sa fie u�or de
preparat, inert, suficicnt de fluid, dar destul de vascos pentru a proteja in
mod eficace semintele in timpul semanatului ( concentratia variaza de la 5
la 20 g/1). De asemcnea, gelul trebuie sa se raspandeasca rapid in sol pen­
tru a nu Li un obstacol al dezvoWirii radacinilor �i a se transforrna in stare
gazoasa. in gel pot fi incorporate substante fertilizante sau fungicide cu
scopul de a stimula �i proteja dczvoltarea plantelor (Peri �i Fcder, 1 98 1 ).

in practidi, gelurilc utilizate sunt de diferite tipuri : alginat de sodiu

(Agrigel), argila sintctidi (Laponit), polimer acrilic (Permasol 1 9), agar
sau derivat de hidroxietil celuloza (Matrasol). Concentratia variaza de l a 5
la 20 grame/l. Foarte mult se foloscsc produsele: Laponit 445 �i 508,
Licqua - gel �i N-gel (Lorenz A.O., Maynard N.D., 1 988).
Tehnica semanatului
•
fluid favorizeaza rezultate mai bune decat alte
tehnici de camp, in privinta grabirii �i uniforrnitatii rasaritului. Implidi in-
sa in momentul inceperii umectarii alegerea datei precise de semiinat. in
cazul in care trebuie intarziat semanatul, pare posibilii conservarea semin­
telor deja gem1inate, prin expunerea lor la temperaturi coboratc. Prince �i
Gray ( 1 978) au conservat seminte germinate de tomatc �i ardei intre 2 �i
1 2 zile la 5 °C, rara a se observa diminuarea vigorii.
Semiinatul ,plug mix " reprezinta o tehnica prin care, semintele ger­
minate intr-a anumita cantitate de pamant sau de turba, sunt apoi distribu­
ite in sol. Rezultate optime au fost obpnutc la salata �i cicoare, specii la
 Telmologia generalii a cultiviirii plantelor legumicole in ciimp 419

care germina�ia sem i nt e lor intr-un amestec de turba � i p crl i t a permis o

cre�tere im portanta a vigorii plantelor (Togoni �i Tesi, 1 98 1 ) .
Utilizarea unui substrat solid pcntru pregerminare face dificila reparti­
zarea semintelor germinate, care este ma i putin unifonml.
Cereetatorii americani au combinat la ardei ,fluid-drilling"-ul cu
, p l u g- m i x- ul " , ajungand la concluzia ea astfel se mare� te tim purie tatea ,

rasarirea este mai u niforma, p lantele sunt mai viguroase, densitatea este
asigurata, iar productia cre�te (lonathan R.S. �i colab., 1 988).
Adiincimea de semiinat se stab ile�te in functie de felul �i marirea se­
minte lor, natura �i insu�irile fizice ale solului � i cpoca de seman at . In ge­
neral se apreciaza drept coresp unzato are o adancime de 8- 1 0 o ri mai mare
decat diametml s c mintclor (tabelul 5 .3 . 1 . 1 ).
Semintele mici de salata, c i mbru, patrunjel , busuioc, marar, ceapa
ceaclarna, rnorcov se vor introduce In sol la adancimea de 1-2 cm.
Semintele de marime mij locie, de spanac, bame, castraveti , tomate se
vor introduce in so l la adfincimea de 2-3 cm.
Scmintel e mari, de bob, dovlecel, fasole, mazare, pepcne verde, sfecla
ro �ie . se vor introduce in sol la adancimea de 3-5 cm.
La a ceea�i specie, pe solurilc u�oare �i pe cele uscate semanatul se
face mai adanc dedit pe solurile grclc �i umede �i, de asemeni, toamna se
se am an a mai adanc, comparativ cu primavara.
Semanatul prea adanc la unele seminte cu putere redusa de stdibaterc
(s al ata, cicoare, p atrunjel) poatc cauza compromiterea semanaturii .
Normu de siimlilttii '
la hectar sau nonna de semanat se determina in
funetie de desimea p l antelor la unitatea de suprafata �i depinde de sp eci e,
de soi, de epoca de semanat, de posibilitatile de mecanizare a lucriirilor din
cultura �i de fertilitatea solului (tabelul 5 .3 . 1 . 1 ).
Nom1a de samanta la hectar se stabile�te in funqie de desimea sema­
naturii, de masa a I 000 de boabe �i de valoarea culturala a semintelor,
dup a fommla:
2
Q = D/ m x MMB x 1 00
Vc
in care:
Q = norma de s amanta necesara (kg/ha);
2
0/ m 2 numarul de seminte germinab i le/m ;
=

MMB = masa a I 000 seminte utilizatc (g);

V c = valoarea culturalii a semintelor utilizate.
420 TRATAT DE LEGUMICULTURA

In functie de indicii calitativi ai semintei de care dispunem pentru

semanat, se rccomanda ea norma teoretiea rezultata din ealculul de mai
sus, sa se eorecteze dupa urmatoarca formuHi:

QR = Q 1 x Ve t
Vcz
in care:

norma reala de samanta neeesara (kg/ha);

QR =

Q1
norma de samanta de calitatea I recomandata in l iteratura
=

de specialitate pentru speeia respectiva;

Vc1 valoarea eulturala a semintelor de ealitatea I - ealeu lata pe
=

baza puritatii �i faeuWitii germinative din literatura de spe­

cialitate;
Vc2 valoarea eulturala a semintelor de care dispunem pentru
=

semanat, calculata pe baza puriHitii �i facultatii germina­

tive ale acestora.
In general, prin aceasta coreqie, norma de samanta rezultata este mai
marc fa�a de norma teoretici'i, dadi semintele din lotul existent au indici
calitativi inferiori celor pentru calitatea I, dar poate fi mai mica, dadi folo­
sim pentru semanat seminte din categoriile biologiee superioare.
In solUiile mai slab pregatite sau eu deficit de api'i �i la semanatul in
pragul iernii, se reeomanda marirea normei de semanat cu 10- 1 5 %, pentru
a se asigura un rasarit sigur �i uniform.
Metoda de semanat influenteaza, de asemeni, cantitatea de samanta la
accea�i specie. Astfel, la semanatul prin impra�ticre, se da o eantitate de
samanta de 2-3 ori mai mare decat la scmiinatul In randuri, iar la acesta,
de 2-5 ori mai mare decat la semanatul in cuiburi.

5.3.2. PLANTAREA RASADURILOR

Culturile legumicole care se infiinteaza prin producerea prealabila a

rasadului sunt: tomatele timpurii, tomatele de vara-toamna, ardeiul (dife­
ritele varietati), vinetele, varza alba, gulia, conopida, varza creata, varza
de Bruxelles, varza de frunze, varza chinezeasca, telina pcntru radacina �i
pentru petioli, ceapa de apa, prazul, salata timpurie, castravetii timpurii.
Epoca de plantare se stabile�te in functie de cerintele biologice ale
speeiilor fata de dildura, durata perioadei de vegetatie a soiurilor care se
eultiva �i de perioada eand trebuie sa fie livrata produetia (tabelul
5 . 3 .2 . 1 ).
 Tehnologia genera/a a cultiviirii plantelor legumicole in ctimp 42 1

Tabelul 5.3.2. 1
Date tehnice specificc infiintiirii culturilor legumicole, prin plantarea in camp
neprotejat (dupa Chilom Pelaghia, 2002)
Necesar de Dcsimca
Epoca de material de plantat Schema de plantarc* (mii
Cultura
infiin�are (mii fire/ha (cm) plantc
ri\sad+rezerva) /ha)
Tomate timpurii 25.IV- l .V 63-7 1 80+70x20-23 55-65

l - 15 . V
Tomate vara-toamna
65 60+90x22 60
(nepalisatc)
Tomate varll-toamna I OOx l S-20
l - 1 5.V 5 0- 60 50-55
(palisate) m:modclat
Ardei gras 2 5. I V- 20 . V 105 - 1 30 80+70x l l - 1 4 94- 1 20
Ardei gogo�ar �i lung l -20 .V 1 05- 1 30 80+70x l l - 14 95 - 1 20
Ardei dt: boia 25.IV- 5.V 1 20- 1 40 80+70x l 0- 1 2 1 1 0- 1 5 0
l'atlllgele vinete 25.IV-20.V 52-63 80+70x23-28 47-57
Ceapa de llll_ll 1 0- 30 .V 600-700 20+40+70x!J-5 550-600
Praz I O.V- I O.VI 3 00- 360 20+40+20+70x40 265-330
Telina 1 5 .V- I O. VI 70-80 80+70x 1 8-20 65-75
Varza timpurie 5 .Ili-5.IV 70-80 80+70x 1 8-20 65-75
V arza de vara 25.1V- 1 5 . V 55-60 80+ 70x22-24 55-60
Varza de toamna 1 5 .VI- 1 5 .VII 55-60 80+70x26-30 45-50
Varza ro�ie 20.VI- I O.VII 65-70 80+70x22-24 55-60
Gulioarc 1 0-30.III 1 20- 1 30 28+28+28+66x22-24 1 1 0- 1 20
Gulii 20.VI-I O.VII 75-80 40+40+70x28-32 65-70
Conopida timpurie 1 5-30.1U 70-80 80+70x 1 8-20 65-75
Conopida de toamnll 20- 30 .VI 55-60 80+70x2-30 45-50
Salata de ogor 1 - 1 5.Ill 200-220 28+40+20+70x 1 3- 1 8 1 50-200
l irean 1-20.TX 50-60*** 70x40-45 28-36

l . X - l .XI
Ceapa din arpagic
800- 1 300** 28+28+28+66x3-3,5 800-850
( toamnll)
Ceapa din arpagic
20-30.III 500- 1 300** 28+28+28+66x3-3,5 800-850
(primavara)
Usturoi pentru bulbi
I O.IX-30.X 800- 1 000** 28+28+28+66x3-4 700-900
(toamnii)
Usturoi pcntru bulbi
l -30.III 800- 1 000** 28+28+28+66x3-4 700-900
{£rimavara)

*1'/antare pe schema de mode/are cu coronament de 104 cm: * *kg bulbi/ha; * * * mii buta-$i
rea/iza{i din 500- 1 800 kg riidacini, in funcfie de tipul de buta$i $i malerialul din care provin.

Legumele nepretentioase la dildura cum sunt: varza, conopida, gulia, sa­

lata se planteaza la jumatatea lunii martie. Tomatele timpurii se planteaza du­
pa 20 aprilie in zonele din sudul tfuii �i pfma la 5 mai in zonele mai nordice.
422 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Ardeiul, vinetele, castravetii, tomatele de vara-toamna se planteaza

dupa 5 - 1 0 mai, cand a trecut pcricolul brumclor tarzii de primavara.
Legumelc dcstinate a fi consumate toamna (varza, conopida, gulia) se
planteaza la sfftr�itul lunii iunie �i inceputul lunii iulie, iar salata, in
functic de destinatia productiei, se planteaza atat primavara cat �i toamna.
Pregiitirea riisadului pentru plantare consta din eliminarea plantelor
bolnave, vatamate, sau slab dezvoltate, dezinfectarea cu o solutie de Cap­
tan 0,2 - 0,3 % sau Mycodifol 0, 1 5 - 0,20 %, mocirlirea didacinilor disa­
durilor ce nu au fost produse in ghivece, fasonarca didacinilor la uncle
specii (ceapa, praz) �i indepartarea a 113 sau 112 din limbul foliar la varza,
conopida, ccapa de apa, telina, plantate vara.
Plantarea rasadului In camp trebuie fii cuta In zilele lini�tite, fii.ra vant,
de preferinta noroase.
0 prindere buna se asigura indeosebi cand plantarile se efectueaza
spre seara �i pe timp noros.
Metodele de plantare sunt: manuaUi, scmimccanizata, mccanizata �i
automatizata.
Plantarea manuala se efectueaza in camp mai ales cand rasadurile
sunt repicate in ghivccc.
Lucrarea se efectueaza de ditre echipe specializate pe faze de lucru �i
anume: transportul rasadului de la locul de producere la locul de plantare; !a­
cut gropi cu sapaliga; distribuirea rasadului in gropi; plantarea propriu-zisa.
Plantarea manuaHi a rasadului produs in ghivece se face in gropi efec­
tuate cu ajutorul lingurii de plantat sau cu sapaliga.
Rasadurile de legume care au fost produse prin semanat direct In di­
sadnite sau pe brazde (nerepicate), cum ar fi rasadul de varza, conopida,
salatii, ceapii, praz, ardei, se pot planta cu ajutorul plantatorului de lemn.
In acest caz se infige plantatorul vertical in pamant, se face o gropita,
din care plantatorul se scoate prin rasucire. Dupa aceea se introduce firul
de rasad in gropita, se infigc plantatorul oblic astfel ea varful lui sa ajunga
sub radiicina rasadului �i se strange pamantul in jurul radacinilor. l]n
rasad bine plantat nu iese u�or din pamant cand este tras de frunze.
Imediat dupii plantare, pentru asigurarea prinderii, se executa o udare.
Plantarea semimecanizata se face prin deschiderea mecanizata a rigo­
lelor in care se plantcaza manual. Rigolele se fac de-a lungul randurilor,
conform schemei de plantare recomandata de telmologia culturii respective.
Plantarea mecanizata a disadului se face cu MPR-5 + L-445 sau cu
MPR-6 echipata cu discuri elastice (vezi subcapitolul 4.3 .2).
 Tehnologia genera/a tl cultivarii plalltelor legumicole in dimp 423

La plantarea mecanizata a rasadului produs nerepicat, acesta trebuie

sa aiba lungimea masurata de la colet de 1 5 - 25 cm, grosimea tulpinii de
4 8 mm �i sa fie viguros.
-

Distanta minima intre plante pe rand este de 1 0 - 1 2 cm.

Concomitent cu plantarea rasadului este necesar sa se faca �i udarea
cu apa sub forma de jet continuu sau jet intermitent.
Plantarea automatizatii a riisadului
La baza procesului de plantare automatizata a rasadului sta o banda
dubla din hartie dispusa sub forma de rola in care s-a introdus mccanic �i
la o anumita distanta samanta. Banda are lungimea de 300-400 m.
Dupa insamantarea fiicuta complet automatizat, rola de hartie este de­
pusa intr-un mediu in care sunt create conditii pentru incoltirea semintelor
�i dezvoltarea rasadului.
Cand a venit vremea de plantat, rolele sunt transportate in camp la o
ma�ina de plantat cu 5 sau 6 sectii, actionata de tractor. ficcare sectie de
pe ma�ina este prcvazuta cu un dispozitiv special in care se introduce rola
a�ezata orizontal sau inclinata.
Inainte de a incepe plantatul, capetele benzilor de la fiecare sectie SW1t
introduse in sol, dupa care are loc deplasarea agregatului cu o viteza de
pana la 6 km I h.
Dispozitivcle speciale de la fiecare sectie de plantat a�aza banda in
sol la adancimea reglaHi �i in pozitie verticaHi.
Agregatul este manuit numai de tractorist.
Plantarea automatizata a rasadului a dat rezultate bune la varza alba �i
salatii. Cu astfel de ma�ini care lucreaza pe o latime de 2,5 m se pot planta
pana la 6 ha I zi (Marinescu A., 1 989).
Schemele de plantare difera cu specia �i sistemul de cultura. Se va
tine seama de habitusul plantelor �i de starea de fertilitate a solului.
In camp, la majoritatea speciilor, se planteazii doua randuri pe stratul
inaltat de 94 cm sau 1 04 cm la distanta de 50-70 cm sau 80 cm/ 12-30 cm,
realizandu-se densitati de 50.000 - 1 20.000 plantelha. La salaHi se plan­
teaza 4 randuri, in benzi a douii randuri dupii schema: 20 - 34 (44) - 20
cm/1 5-20 cm (figura 5 .3 .2. 1 ) .
Adancimea de plantare dcpinde de particularitatile speciilor (tabelul
5 . 3 .2.2).
Tomatcle pot sa fie plantate la adancimi mai mari, deoarcce au cali­
tatea de a emite radacini adventive. Cand s-a depa�it momentul de plan­
tare �i riisadurile de tomate sunt prea alungite acestea se planteaza culcat
pe �ant �i se lasa afara varful rasadului.
424 TRATAT DE LEGUMICULTURA

Rasadurilc de vinete, ardei �i castraveti se planteaza cu 1 -2 cm mai

adanc, iar cele cu tulpina scurta, cum sunt cele de salata, tclina, se planteaza
la aceea�i adancime la care au stat in rasadnite sau in sere inmultitor.

Fig. 5.3.2.1 Schema de plantarc la salata

-

Tabelul 5. 3.2.2
Adancimea de plantare a rasadurilor la unele specii legumicule

Specia Adancimca
Mai adanc dccat au fost in rasadnit<l deoarece
Tomate, varza, conopida.
emit u�or radi'icini advcntivc .. _

Ardei, p<ltl<lgclc vinete, castraveti -

Cu I 2 cm mai adanc decat au tost in rll.sadni(li
Gulii, salata, fe)inii, ceapll. de apa, JJraz La acee�i adancime la care au fost in ribatlnita sau pe strat

5.3.3. PLANTAREA PARTILOR VEGETATIVE

Acest mod de iniiintare a culturilor se practica mai ales in cazul spe­
ciilor care se inmultesc vegetativ (cartof, usturoi, ceapa e�alota, tarhon,
leu�tcan, revent �i altele), dar �i pentru unele sisteme de cultura la specii
care se inmultcsc prin seminte (ceapa prin arpagic).
Pentru infiintarea culturilor in camp, se folosesc difcritc parti vegeta­
tive specifice (tuberculi, bulbi, drajoni, buta�i, portiuni de tu!a etc.), obti­
nute �i pregatite pcntru plantare, a�a cum s-a aditat in subcapitolul 2.4.2
privind inmultirea asexuata a plantelor legumicole.
Plantarea arpagicului �i a bulbililor de usturoi
in tara noastra, pentru plantarea arpagicului �i a bulbililor de usturoi
se folose�te ma�ina MPB- 1 2, care la o trecere planteaza 1 2 randuri, gm­
pate in trei benzi a cate 4 randuri. Prin folosirea ma�inii se reduce consu­
mul de forta de munca de la 40-50 zile ornlha necesare la plantarea ma­
nuala, la 1 - 2 zile ornlha.
Distanta de plantare intre randuri trebuie sa fie de minim 25 cm, pen­
tru a se putea mecaniza lucrarea de pra�it �i afanat solul pe intervalul
dintre randuri. Pc rand distanta intre bulbi trebuic sa fie de 4 - 5 cm, iar
adancimea de plantare de 3 - 5 cm.