Floarea

Mohorianu Irina
Florile ne inconjoara in orice situatie ne-am afa: botez, nunta,
inmormantare. Ele reprezinta de multe ori pata de culoare' ce da
armec lumii in care traim, caci inforirea ra!ililor dar !in!asilor
toporasi, prima"ara, este asteptata de toata lumea ca un mare
e"eniment, iar toamna cu !reu ne despartim de rumoasele si
zburlitele# crizanteme, care uneori rezista in ata ri!ului pana in
noiembrie.
Florile rumusetea, ori!inalitatea ormelor si culorilor lor nu
dispar decat odata cu ele : toate calitatile pe care natura li le atribuie
din cand in cand nereprezentand altce"a decat mijloace so$sticate de
asi!urare a continuitatii speciei. Floare, sediul or!anelor se%uale
masculine si eminine, trebuie sa parcur!a doua etape oarte
importante si indispensabile, polenizarea si ecundarea, pentru
realizarea acestui obiecti".
In !eneral plantele superioare au fori hermarodite incare sunt prezente simultan atat or!anele
se%uale eminine cat si cele masculine. &oar in cate"a cazuri cele doua se%e sunt separate: la
plantele dioice 'de e%emplu: salcia, pomisorul (!himpos, da$nul) forile masculine si eminine sunt
purtate de plante dierite* la plantele monoice 'prumd si do"leac) aceeasi planta poarta separat ,atat
forile eminine cat si cele masculine.
+oate componentele forilor sunt in realitate runze modi$cate, in dierite moduri, cu scopul
de a realiza dierite unctii.
In continuarea tijei 'pedunculului) forale poate obser"a o parte in!rosata numita receptacul
pe care se inserea dierite componente ale forii. ,eriantul reprezinta , este ormat din caliciu si
corola, el acoperind or!anele reproducatoare. -aliciul este ormat in e%clusiitate din runzulite "erzi,
numite sepale, care au rolul de a proteja structurile interne ale forii, in special cand aceasta este
boboc. .tunci cand sepalele interne ale forii sunt unite, de e%emplu la !aroaa, caliciul este
!amosepal, in schimb cand ele sunt distantate, de e%emplu la tranda$r, caliciul este dialisepal.
-aliciul este de cele mai multe ori persistent, in anumite cazuri a"and chiar tendinta de a e"olua in
timp, demonstrand astel unctia sa protecti"a.
-orola, al doilea element constituti" al periantului, este ormata
din petale care sunt in !eneral "iu colorate si parumate. Ele trebuie sa
$e atracti"e pentru insecte in scopul de a a"oriza polenizare si implicit
reproducerea. -ulorile petalelor sunt determinate de trei !rupe de
pi!menti ( afati sin!uri sau in combinatie- care !enereaza un ade"arat
curcubeu in petalele forilor: anthoc/anine care creaza umbre de "iolet,
albastru sau rosu, betalaine care ormeaza un rosu intens si
carotenoide care !enreaza tente de !alben sau portocaliu. -hiar si
culoarea petalelor se poate modi$ca in di"erse moduri. &e e%emplu o
petala ce are o te%tura neteda este luminoasa, stralucitoare, in timp ce
o petala cu asperitati apare catielata. 0nele fori, olosind di"ersi
pi!menti, produc lumina ultra"ioleta pentru a atra!e insecte sensibile
la aceasta. Insa de cele mai multe ori, pentru a-si atra!e polenizatorii
plantele creaza nectarul. .cesta este creat de !lande speciale afate la
baza petalelor.0nele fori secreta cantitati impresionante de nectar,
pentru a atra!e polenizatori mai mari, cum ar $ lilieci "e!etarieni. .lte
fori insa, ale caror polenizare depinde numai de "ant sau apa produc
putin nectar sau chiar de loc. +otodata , unele specii prezinta intre
petale, !lande minuscule, care produc uleiuri "olatile ce sa "aporizeaza
instantaneu, si care dau forilor mirosul caracteristic.
.tunci cand petalele sunt unite intr-o oarecare masura atunci
corola este !amopetala, iar cand ele sunt separate corola este
dialipetala. In cazul in care nu e%ista o distinctie e"identa intre caliciu
si corola 'cazul lalelei ), periantul poarta numele de peri!on, iar
runzulitele forale se numesc tepale.
.ndroceul, aparatul reproducator masculin, , este constituit dintr-un numar de stamine
ormate dintr-un peduncl steril, subtire si alun!it, numit $lament, care sustine in "arul sau partea
ertila denumita antera. .ceasta este o dilatatie care contine sacii polenici la ni"elul carora ia
nastere polenul, elementul ecundant masculin, colorat in !eneral in !aben sau portocaliu. .tata
timp cat foarea este imatura, $lamentele sunt mici, ser"ind numai la transportul substantelor
nutriti"e ce "or orma ulterior polenul. ,e masura ce foarea se dez"olta, deschizandu-se ,
$lamentele se lun!esc, pentru a mentine cat mai sus anterele, a"orizand astel ecundatia.
1ineceul, aparatul reproducator eminin, este constituir din unul sau mai multe pistile.
Fiecare dintre acestea este ormat in partea inerioara dintr-un se!mant dilatat numit o"ar, care
contine unul sau mai multe o"ule. ,artea $lamentoasa situata deasupra o"arului este stilul,
e%tremitatea superioara a acestuia numindu-se sti!mat, $ind destinat captarii si mentinerii
!ranulelor de polen. In unctie de $ecare specie in parte, o"arul contine unul sau mai multe o"ule,
$ecare dintre ele continand celula-ou. &upa ertilizare , o"ulele se dez"olta , transormandu-se in
seminte, in timp ce o"arul de"ine ructul. &aca foarea contine un sin!ur o"ul 'carpela), ructul "a
contine o sin!ura samanta, cum de e%emplu este piersica. 2a rosii, in schimb foarea contine
numeroase o"ule, si deci multe seminte.
,lantele pot a"ea o foare izolatasituata in "arul tulpinii, dar rec"ent prezinta mai multe fori
!rupate, ormand o inforescenta.
+ipuri de inforescenta:
- inforescente ormate din fori pedunculate : ciorchine '!licina), stiulete 'liliacul), umbrela
'morco"ul), corimb 'parul)*
- inforescente ormate din fori sesile , ara peduncul: spic '!raul), ament 'alunul), capitul
'mar!areta).
0neori forile sunt !rupate intr-un 'cluster', ormand o inforescenta, inforirea desasurandu-se de la
forile cele mai apropiate de baza coditei inspre "ar. .tata timp cat lumina, apa, temperatura si
substantele nutriti"e sunt in cantitatile propice dez"oltarii in "arul peduncului apar noi pedicele cu
boboci de fori in "ar.
-a tot ce traieste pe lume orice planta are un ciclu de "iata , care incepe atunci cand
semanta !ermineaza, pro!reseaza cu cresterea radacinilor, a tulpinei si in $nal a runzelor, care o
"or ajuta ulterior sa supra"ietuiasca prin sinteza substantelor or!anice necesare din se"a bruta si
ener!ia solara. Etapele urmatoare sunt e"ident ormarea polenului si procesul de polenizare, pentru
ca mai apoi sa se poata orma ructul si samanta care "a duce mai departe inormatia !enetica ce
caracterizeaza acea planta. .cest ciclu de "iata al plantei poate $ de un an, in cazul plantelor
anuale, de doi ani, in cazul celor bienale si de mai multi ani in cazul celor perene. 0nele plante
perene inforesc in $ecare an in timp ce altele dupa ce ani de zile s-au dez"oltat in doua sau trei
saptamani inforesc, dand nastere la interminabile rauri de fori pentru ca mai apoi sa se usuce si in
$nal sa moara.
3ricare le-ar $ insa ciclu se "iata forile au ne"oie de cel putin doua sau trei saptamai inainte de a
putea infori, timp in care acumuleaza ener!ia necesara acestui proces. In perioada de inforire
planta trece prin cel mai 'delicat' sta!iu din intrea!a ei e%istenta, acest apt e%plica si de ce unele
plante cun ar $ forile Poinettia inforesc iarna, cand noptile sunt lun!i, in timp ce spanacul inforeste
in noptile scute de prima"ara si "ara. 4i temperatua si intensitatea luminii infuenteaza momentul in
care foarea "a infori, in desert, de e%emplu o ploaie "enita dupa multe saptamani de seceta
'hotaraste' forile sa inforeasca.
E"olutia forilor
,lantele ce inforesc se considera ca au o "echime de 567 de milioane de ani, ele reprezentand
rezultatul transormarilor ce au aectat !imnospermele. &upa indelun!i cercetari oamenii de stiinta
au ajuns la concluzia ca primele fori semanau cu ma!noliile de astazi sau cu 'liliacul de apa', celor
doua tipuri de plante lipsindu-le unele structuri specializate intalnite la plantele aza zise 'moderne'.
Insa sin 5889 cercetatorii au comparat .&:-ul di"erselor fori si au determinat astel relatiile dintre
acestea din punct de "edere a e"olutiei. .stel a ost descoperita o mica planta cu fori de culoare
crem din specia .mborella care se pare ca este ulrima 'ruda' supra"ietuitoare a primei plante cu fori
'in insula :oua -aledonie, ,aci$cul de 4ud). E"olutia plantelor a schimbat radical ata ,amantului.
-aci o planeta ale carei ape sunt colorate de "erdele monocromatic al al!elor si a carei scoarta este
impanzita de fori "iu colorate in rosu, protocaliu, "iolet, albastru, !alben, este o
planeta vie. ,lantele cu fori s-au inmultit repede, in mare masura deoarece ructele lor le-au
imprastiat in mod e$cient semintele, azi $ind cunosute apro%imati" ;<9 999 de specii.
Florile, ca si alte specii de am$bieni, reptile, insecte, pasari, mamiere sunt supuse disparitiei,
ajutata de acei oameni care nu numai ca nu pre"in e%tinctia in mod $resc a plantelor, dar o
pro"oaca. -aci in cautare de locuri 'bune' pentru constructia de locuinte sau pentru amplasarea unei
abrici, ei dau tocmai peste putinele locuri neaectate de poluare. Ei patrund in mijlocul naturii si o
inesteaza cu poluanti de toate !enurile: chimici, onici, distru! stratul protector de ozon.
4i daca ne !andim bine ara plante oamenii nici n-ar e%ista, caci osilele lor reprezinta principalii
carburanti olositi, radacinile plantelor $%eaza solul, in tulpinile lor isi !asesc adapost mici
"ietuitoare, runzele lor sunt 'laboratorul' de preparare a o%i!enului, forile plantelor ne incanta
pri"irea, iar unele din ructele lor reprezinta baza alimentatiei umane si totusi oamenii le distru! cu
atata i!noranta