Material cules de Andrei Giurginca clasa a V a B surs: wikipedia, informaii net despre mazre i fasole, Ruxandra Ciofu Tratat

t de legumicultur Mazrea (Pisum sativum)

Este o plant ierboas, din familia Familia Leguminoasae (Papilionaceae), cultivat i leguminoas. Rdcina este pivotant i puternic dezvoltat, cu numeroase ramificaii laterale pe care se gsesc nodozitaiile. Zona perilor radiculari are o mare capacitate de solubilizare, ceea ce permite plantei s foloseasc fosforul i alte substane nutritive din compuii greu solubili. Tulpina are o lungime de 35 - 200 cm i poate fi simpl sau ramificat de la baz, este ierboas i volubil, ns fr esut de susinere. Frunzele sunt compuse i se termin cu crcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite, i un pistil. Fructul se numete pstaie. Frunzele sunt paripenate (cu un numr pereche de foliole dispuse n form de pan) cu 2-3 perechi de foliole alungit-ovoide sau rotunde. Are foliolele din vrful frunzei compuse transformate n crcei. Florile, de culoare alb sau puin violet-rocat, sunt dispuse la subsuoara frunzelor, cte una la soiurile timpurii i cte 2-5 la cele tardive. Corola are form papilionat. Staminele - organele de reproducere mascule la mazre sunt n numr de 9 concrescute prin filamentele lor i cea de-a 10-a liber. n mijlocul florii se afl gineceul care este monocarpelar carpelele sunt frunze modificate i adaptate la funcia de nmulire. Este o plant autogam, la care polenizarea se face direct, polenul ajungnd pe stigmatele aceleiai flori, ns nu este exclus i polenizarea incruciat, cnd polenul trece dintr-o floare ntr-alta, prin mijlocirea vntului, a insectelor, a apei i sub aciunea omului. Fructul este o pstaie dehiscent, cu 3-7 semine globuloase, netede, de culoare galben, verzuie sau brun. Dup fecundaie, din ovule se formeaz seminele. Integumentele ovulului se transform n tegumentul seminei, din celula ou se dezvolt embrionul, iar din celula secundar se formeaz endospermul, un esut cu substane de rezerv, necesare pentru hrana embrionului. Forma seminelor la mazre este sferic. Principalele boli la mazre:

1. Mana care este produsa de ciuperca Peronospora pisi. Boala se manifesta pe frunzele bazale, prin aparitia unor pete galbui ce prezinta un puf cenusiu pe partea inferioara. Tesuturile afectate se necrozeaza, frunzele se usuca. Pete asemanatoare apar si pe pastai, infectia ajungand pana la boabe. Masuri de prevenire si combatere: -cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti -evitarea udarii excesive si prezenta apei pe frunzele plantelor -tratamente chimice

Material cules de Andrei Giurginca clasa a V a B surs: wikipedia, informaii net despre mazre i fasole, Ruxandra Ciofu Tratat de legumicultur

2. Fainarea produsa de ciuperca Erysiphe polygoni. Fainarea se manifesta pe toate organele plantei, prin aparitia unui strat fainos, fin, de culoare alba. Ulterior acest strat devine mai dens, se inchide la culoare, devine cenusiu, iar tesuturile afectate se brunifica determinand deformari ale plantei. Masuri de prevenire si combatere: -rotatia culturii -folosirea de samanta sanatoasa -tratamente chimice

3.Antracnoza produsa de ciuperca Mycosphaerella pinodes. Pe frunza apar pete de culoare bruna, avand in centru puncte negre. Pe pastai petele sunt asemanatoare ca forma si culoare, sunt adancite in tesut si inconjurata de o bordura mai inchisa la culoare. Boabele atacate prezinta pete cafenii, iar tegumentul este zbarcit. Pe tulpini, boala poate duce pana la uscarea plantei. Masuri de prevenire si combatere: -rotatia culturii -strangerea resturilor vegetale si arderea acestora -tratamente chimice

4.Putregaiul alb produs de ciuperca Sclerotinia sclerotiorum. Pe tulpini apar pete neregulate, moi si umede care se extind, pe ramificatii si pe frunze. Pe pastai apar leziuni umede si moi, care conflueaza si determina distrugerea acestora. Masuri de prevenire si combatere: -rotatia culturii -folosirea de samanta sanatoasa -tratamente

5.Putregaiul cenusiu produs de ciuperca Botrytis cinerea. Pe limbul frunzei apar pete circulare, de culoare galbena, apoi bruna. Pe pastai atacul se manifesta printr-un putregai umed, care incepe de regula de la varful acestora. Cand atacul apare pe tulpini acestea se ofilesc deasupra zonei afectate.

Material cules de Andrei Giurginca clasa a V a B surs: wikipedia, informaii net despre mazre i fasole, Ruxandra Ciofu Tratat de legumicultur Masuri de prevenire si combatere: -rotatia culturii -folosirea de samanta sanatoasa -tratamente

6.Fuzarioza produsa de ciuperca Fusarium oxysporum. Boala se manifesta la inceput prin ofiliri ale frunzelor bazale, ofilire ce avanseaza si se extinde apoi la toata planta. Plantele atacate cad la pamant, din loc in loc pe suprafata tulpinii formandu-se mansoane albe de pasla miceliana albicioasa. Masuri de prevenire si combatere: -rotatia culturii -folosirea de samanta sanatoasa -tratamente Principalii daunatori ai fasolei sunt:

1.Tripsul mazarii 2.Paduchele verde Gargarita mazare Combaterea ecologic - msurile preventive: Igien cultural, arturile adnci, amplasarea corect a culturii, distrugerea plantelor gazd ale diferitelor boli iar pentru prevenirea atacului de antracnoz ce apare frecvent in anii ploiosi se stropeste cu zeam bordolez 0,5-0,7 %.

Material cules de Andrei Giurginca clasa a V a B surs: wikipedia, informaii net despre mazre i fasole, Ruxandra Ciofu Tratat de legumicultur CURIOZITI DESPRE MAZRE Mazrea are un coninut mic de grsime i calorii (o ceac de mazre are mai putin de 100 de calorii), dar o mulime de proteine, fibre i micronutrieni. previne cancerul de stomac - Mazrea conine cantiti mari de coumestrol (un polifenol) care ne protejeaz sntatea. Acesta se mai gsete n spanac, varz i fasole. Are aport energetic, avnd rol n anti-mbtrnire i n fortificarea sistemului imunitar Nivel ridicat de antioxidani, avnd rol n prevenirea ridurilor, bolii Alzheimer, artritei, bronsitei, osteoporozei si candidei Boabele de mazre au proprieti antiinflamatoare (Pisumsaponins I i II i pisomosides A i B sunt fitonutrieni antiinflamatori gsii aproape exclusiv n mazre). Conine vitamina C i vitamina E, precum i o cantitate considerabil de zinc mineral antioxidant, Omega-3 sub form de acid alfa-linolenic (ALA). Regleaz zahrul din snge - Coninutul ridicat de fibre i de proteine ncetinete procesul de digerare al zaharurilor. Previne constipaia - Coninutul ridicat de fibre din mazre mbuntete sntatea intestinului i peristaltismul. Menine sntatea oaselor - Doar o ceac de mazre conine 44% din necesarul zilnic de vitamina K, vitamin ce ajut la ancorarea calciului n interiorul oaselor. De asemenea i vitaminele B ajut la prevenirea osteoporozei. Previne bolile de inim - Numeroii compui antioxidani i anti-inflamatorii menin vasele de snge sntoase. Deasemena, coninutul ridicat de vitamina B1 i acid folic, B2, B3 si B6 reduce nivelului de homocisteina, un factor de risc pentru bolile de inim. Reduce colesterolului ru - Niacina din mazre ajut la reducerea produciei de trigliceride i VLDL (lipo-proteine cu densitate sczut), ceea ce duce la un nivel sczut de trigliceride i colesterol rui la un nivel ridicat de HDL, colesterolul bun. Aportul de sntate adus mediului nconjurtor - Mazrea lucreaz cu bacteriile din pmnt pentru a fixa azotul din aer i a-l depozita n sol. Aceasta reduce nevoia de ngrminte artificiale (al cror ingredient principal este azotul). Dup ce mazrea a fost recoltat, planta rmas se rupe cu uurin pentru a crea mai mult ngrmnt organic pentru sol. Mazrea e n msur s creasc n condiii de umiditate minim, astfel nct e o cultur perfect n multe zone care nu necesit irigare sau care s necesite resurse valoroase de ap. Cum s cumperi i s gteti mazrea Cel mai bine este ca mazrea s fie consumat crud. De asemenea, mazrea congelat pstreaz i ea culoarea, textura i coninutul nutriional mai bine dect mazrea din conserve. Att mazrea congelat ct i cea din conserve au un coninut ridicat de sodium (300-600 miligrame la suta de grame) datorit metodelor de procesare. Prin urmare, asigur-te c o clteti bine nainte de utilizare sau mai bine asigri-o dintr-o surs ct mai sigur i fr pesticide! Pentru a o pstra la frigider, pune mazrea intr-o punga de hrtie, apoi ntr-o punga de plastic. Astfel, se poate pstra n frigider i pn la 5 zile. Atenie! Mazrea conine totui i nite substane duntoare anumitor oameni, numite purine. Cei care sufer de tulburri renale sau gut nu ar trebui s consume mazre verde. Aceasta nu este o problem pentru oricine altcineva.

Material cules de Andrei Giurginca clasa a V a B surs: wikipedia, informaii net despre mazre i fasole, Ruxandra Ciofu Tratat de legumicultur Plante nrudite cu mazrea din familia Papilionacee

Fasolea

(Fava Santorinis) reprezinta cotiledoanele plantei Lathyrus clymenum L. (familia

Papilionaceae sau Fabaceae), uscate, decorticate (cu coji desprinse), de culoare galben deschis, in forma de disc plat cu un diametru de aproximativ 2 mm si un continut de apa de maximum 13 %. Compozitia produsului se caracterizeaza prin continutul foarte mare de proteine si prin continutul ridicat de glucide. Aria geografica de productie a Fava Santorinis este format din insulele grecesti Santorini, Thirasia, Palea, Nea Kameni, Aspronisi, Christiana si Askania, situate in departamentul Cicladelor (regiune din sudul Marii Egee). Toate aceste insule se caracterizeaza printr-un sol vulcanic si un microclimat foarte specific. Mai precis, climatul regiunii, este cald si uscat, puternic insorit, cu vanturi puternice din nord (meltemia) si o umiditate relativa medie anuala de 71 %. Caracteristicile: Consistenta vaporoasa: se datoreaza atat dimensiunii mici a cotiledoanelor (frunz a embrionului care servete la hrnire dup ncolire) si omogenitatii acestora, cat si continutului ridicat de glucide. Capacitatea de conservare a produsului: este datorata deshidratarii ridicate, dar si lipsei contaminarii boabelor. Fierberea usoara: fierberea produsului se face repede si folosind foarte putina apa, gratie dimensiunii mici si omogenitatii cotiledoanelor, dar si datorita continutului mare de glucide. Gustul: prezenta zaharului in tesutul vegetal explica gustul final usor dulce al produsului, spre deosebire de alte produse similare, caracterizate printr-un usor gust amar. ISTORIC Anumite date sustin ca fasolea are o vechime de peste 8.000 de ani si provine din Peru. Aztecii cultivau fasolea impreuna cu porumbul pe care, impreuna, le foloseau pentru a se catara. In lume exista peste 30.000 de soiuri de fasole, si este cat se poate de prezenta in meniul tuturor popoarelor. Anumite soiuri de fasole provin din Mexic, America sau Italia. De curand s-a creat si fasolea care nu provoaca flatulenta, prin reducerea firbrelor solubile din compozitie, fibre care provoaca eliminarea gazelor. Fasolea si proprietatile sale - Fasolea contine vitaminele A, B6, B12, C, K, calciu, magneziu, acid folic, fier, fosfor, zinc, potasiu, seleniu. - contine acid folic, fasolea este indicata femeilor insracinate, si nu numai. Ea este cat se poate de recomandata pentru un tranzit intestinal normal, regleaza glicemia, are un continut scazut de calorii, precum si fibre solubile si insolubile. - Fibrele solubile ajuta la digestie si previne constipatia, iar fibrele insolubile reduc nivelul grasimilor din sange. - fasolea lupta impotriva infectiilor, ajuta la vindecarea ranilor, regularizarea nivelului de enzime si de hormoni din organism.

Material cules de Andrei Giurginca clasa a V a B surs: wikipedia, informaii net despre mazre i fasole, Ruxandra Ciofu Tratat de legumicultur - Fibrele insolubile din compozitia fasolei care se elimina din organism ajuta la prevenirea constipatiei. - Fasolea previne aparitia cancerului de colon cu ajutorul unor bacterii ce produc un acid gras, dar si cu ajutorul favonoizilor care au rol de protectie impotriva cancerului de san. - Fasolea lupta si impotriva afectiunilor cardiace, insuficientei hepatice, surmenajului, asupra sistemului nervos, este un bun energetic, diuretic, calmant, remineralizant, depurativ, detoxifiant si reconsituent al organismului. Nutrientii, un tip de carbohidrati complecsi, furnizeaza muschilor si creierului energia necesara. - Fasolea mai poate fi folosita si pentru tratarea cistitei (ceai din teci de fasole), reumatismului.

CLASIFICAREA PLANTELOR LEGUMICOLE Clasificarea botanica. Din punct de vedere botanic, plantele legumicole apartin mai multor familii, genuri, specii, soiuri. Cele mai importante familii din care fac parte plantele legumicole sunt: Familia Solanaceae care cuprinde: tomatele, ardeiul, vinetele, cartofii. Acestea sunt specii de mare importanta economica, cultivate pe suprafete mari; sunt plante anuale, erbacee, cu perioada de vegetatie lunga si cu pretentii mari la umiditate si caldura. Familia Cruciferae (Brasicaceae) - care include plantele legumicole, ca: varza alba, varza rosie, varza creata, varza de Bruxelles, gulia, conopida, ridichea, hreanul etc. Sunt specii anuale si bienale, rezistente la frig, pretentioase la umiditate. Familia Liliaceae in care se incadreaza specii de mare valoare alimentara asa cum sunt: ceapa, usturoiul, prazul, sparanghelul etc. Acestea sunt plante anuale, bienale sau perene.

Material cules de Andrei Giurginca clasa a V a B surs: wikipedia, informaii net despre mazre i fasole, Ruxandra Ciofu Tratat de legumicultur Familia Umbeliferae (Apiaceae), care cuprinde speciile: morcov, patrunjel, pastarnac, telina, leustean, marar, chimion etc. Acestea sunt specii anuale sau bienale, se cultiva pentru radacini, petioluri si frunze, au o perioada de vegetatie relativ lunga si sunt mai putin pretentioase la caldura. Familia Cucurbitaceae cuprinde specii anuale, rezistente la temperaturi ridicate, asa cum sunt: castravetele, dovlecelul, pepenele galben, pepenele verde si dovleacul comestibil. Familia Leguminoasae (Papilionaceae). Din aceasta familie fac parte: mazarea, fasolea si bobul; sunt specii cu rezistenta diferita la frig si cu capacitate de a fixa azotul din aer in nodozitatile de pe radacini. Familia Chenopodiaceae, este reprezentata de sfecla rosie, spanacul si loboda. Familia Compositae, inglobeaza alaturi de salata, larg raspandita si cunoscuta si alte specii ca: anghinare, cicoare de gradina, tarhon etc., fiind specii anuale, bienale sau perene, cu pretentii moderate fata de temperatura. Familia Agaricaceae, din care fac parte ciupercile comestibile. Familia Malvaceae: bamele. Familia Labiatae: cimbrul Familia Polygonaceae: reventul, macrisul, stevie. Familia Tetragoniaceae: spanacul de Noua Zeelanda. Familia Convolvulaceae: batatul sau cartoful dulce. Familia Gramineae: porumbul zaharat. Clasificare dupa longevitate. Dupa acest criteriu speciile legumicole pot fi clasificate in : specii anuale - care produc samanta in anul in care sunt semanate; specii bienale - ciclul de viata se desfasoara pe parcursul a doi ani, astfel: in primul an formeaza organe vegetative folosite ca parti comestibile, iar in anul urmator semintele; specii trienale - produc samanta numai in anul trei de la semanat (ceapa prin arpagic); specii perene (multianuale) - specii care se comporta la inceputul vegetatiei ca plante bienale, dupa care cresc si fructifica in fiecare an, timp de mai multi ani (4-15). Clasificare dupa partea comestibila: plante de la care se consuma inflorescenta: conopida, broccoli anghinarea; plante de la care se consuma fructele mature: tomatele, pepenii, ardeiul sau fructele tinere: ardei, vinete, castraveti, dovlecei, fasole si mazare pastai; plante legumicole de la care se consuma semintele: mazarea pentru boabe, fasolea pentru boabe, bobul, porumbul zaharat; plante legumicole de la care se consuma radacini ingrosate: morcov, patrunjel, telina, pastarnac, sfecla rosie, ridichea, hreanul etc.;

Material cules de Andrei Giurginca clasa a V a B surs: wikipedia, informaii net despre mazre i fasole, Ruxandra Ciofu Tratat de legumicultur plante legumicole de la care se consuma tulpina ingrosata: gulia; plante legumicole de la care se consuma radacini tuberizate: cartoful dulce; plante de la care se consuma tuberculii: cartoful; plante de la care se consuma bulbii: ceapa, usturoiul, prazul. plante legumicole de la care se consuma frunzele verzi: salata, spanac, loboda, telina, macris, marar, leustean, patrunjel, cimbrul etc.; plante de la care se consuma capatanile (mugurii terminali sau axilari): varza alba, rosie, creata, salata pentru capatana, varza de Bruxelles; plante de la care se consuma lastarii etiolati: sparanghel sau frunzele etiolate: andiva; plante legumicole de la care se consuma tulpini false si frunze verzi: prazul, ceapa verde, ceapa de iarna, ceapa de Egipt, usturoiul verde; carpofori: ciuperci comestibile cultivate. Clasificare plantelor legumicole dupa tehnologia de cultura: plantele legumicole radacinoase: morcov, patrunjel, pastarnac, telina, sfecla rosie, ridichi etc. plantele legumicole pentru tuberculi: cartoful plantele legumicole din grupa cepei: ceapa, usturoi, praz plantele legumicole din grupa verzei: varza, conopida, broccoli, gulia plantele legumicole verdeturi: salata, spanacul, loboda, telina si sfecla pentru petioluri si frunze, fenicul plantele legumicole pentru pastai, seminte si capsule la maturitate: mazarea, fasolea, bobul, bamele, porumbul zaharat plantele legumicole Solanaceae: tomate, ardei, vinete plantele legumicole Cucurbitaceae: castravete, pepene galben si verde, dovlecel, dovleac comestibil si pentru placinta plantele legumicole aromatice si condimentare: marar, patrunjel de frunze, cimbrul, cimbrisor, busuioc, maghiran plantele legumicole perene: sparanghel, revent, hrean, anghinare, macris, stevia, tarhon, leustean cicoarea pentru fortat: andive ciupercile comestibile de cultura