UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

EROZIUNEA GENETICA SI
CONSERVAREA RESURSELOR
GENETICE

PROFESOR: STUDENT:
Prof.dr. Soare Marian Dragan Justinian
Bogdan
SPECIALIZAREA: Agricultura

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

EROZIUNEA GENETICA:

Eroziunea genetică reprezintă pierderea în timp a diversităţii

genetice între şi în cadrul populaţiilor sau varietăţilor din
aceeaşi specie, sau reducerea bazei genetice a unei specii,
datorită intervenţiei umane sau a schimbărilor climatice.
Evaluarea gradului de eroziune genetică se determină cu
ajutorul diversităţii genetice, care este reprezentată , după caz ,
de diversitatea genetică a populaţiilor subspeciilor, soiurilor
sau hibrizilor, raselor şi tulpinilor.Termenul este folosit uneori
într-un sens restrâns, cum ar fi atunci când se descrie pierderea
anumitor alele sau gene, precum şi în sens mai larg, ca atunci
când se referă la pierderea de varietăţi sau chiar specii întregi.
Eroziunea genetică se produce deoarece fiecare organism în
parte are multe gene unice, care se pierd atunci când moare
fără ca acesta să se fi reprodus. Toate speciile pe cale de
dispariţie din lume sunt afectate de diferite grade de eroziune
genetică, iar cele mai multe au nevoie de un program de
reproducere asistată-uman, pentru a menţine populaţia viabilă,
evitând astfel dispariţia pe termen lung.
Potrivit unui studiu efectuat de Academia Naţională de Ştiinţe
din Statele Unite, din aproximativ 3000 de specii posibile de
plante, doar 20-30 dintre acestea constituie baza agriculturii.
Procesul de eroziune genetică a fost accelerat in urma utilizării
din ce în ce mai frecvent a soiurilor ameliorate, reducându-se
folosirea soiurilor traditional.

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

De sute de ani oamenii au modificat în mod natural

caracteristicile genetice ale plantelor prin selectarea seminţelor
din plante, cu caracteristicile fizice dorite, cum ar fi gustul,
dimensiunea şi culoarea.
Însă “reproducerea”este cu totul altceva faţă de
monstruozităţile modificate genetic. Codul genetic al plantelor
modificate este modificat de oameni, în timp ce plantele hibrid
îşi crează propria structură genetică.ADN-ul nostru este destul
de vulnerabil şi subiectul constant al atacurilor asupra
integrităţii lui, prin dezechilibrele nutritive pe care le acceptăm
în veţile noastre, îl face un sistem delicat.

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

CAUZELE EROZIUNII GENETICE:

Principalele forțe motrice din spatele eroziunii genetice din

culturi sunt înlocuirea soiurilor, defrișarea terenurilor,
supraexploatare de specii, presiunea populației, degradarea
mediului, supra-pășunat, politica guvernamentală și
schimbarea sistemelor agricole. Cu toate acestea, principalul
factor este înlocuirea soiurilor locale de plante și animale
domestice cu alte soiuri sau specii care nu sunt locale. Un
număr mare de soiuri poate fi adesea redus dramatic atunci
când soiurile comerciale sunt introduse în sistemele agricole
tradiționale. Mulți cercetători cred că principala problemă
legată de managementul agro-ecosistemului este tendința
generală spre uniformitate genetică și ecologică impusă de
dezvoltarea agriculturii modern.
Astfel, cauzele majore ale eroziunii genetice includ rapoarte
încrucișate nediscriminate, utilizarea crescută a raselor
exotice, politici și instituții slabe în gestionarea resurselor
genetice animale, neglijarea anumitor rase din cauza lipsei de
rentabilitate sau competitivitate, intensificarea sistemelor de
producție, efectele bolilor și gestionarea bolilor, pierderea
pășunilor sau a altor elemente ale mediului de producție și un
control slab al consangvinizării.

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACTORII:
Factorii pierderii seminţelor tradiţionale sau eroziunea
genetică sunt:
 dezvoltarea industriei agroalimentare (înlocuirea soiurilor
tradiţionale cu unele moderne);
 la noi - colectivizarea (1947-1989);
 globalizarea, ce provoacă lipsa consumatorilor de
produse tradiţionale;
 urbanizarea, ce aduce după sine pierderea vechilor
generaţii şi obiceiuri legate de practici tradiţionale;
 legislaţia europeană, unde pentru a utiliza o sămânţă este
necesar ca varietatea să fie înscrisă într-un catalog oficial;
Criteriile DUS (Distincţie,Uniformitate şi Stabilitate) la
varietăţile locale, costurile foarte mari şi tratamentul
chimic obligatoriu vor de clasa seminţele ţărăneşti, care
sunt în mod natural adaptate agriculturii ecologice;
 lipsa promovării importanţei soiurilor tradiţionale;
 situaţia financiară a cultivatorilor de seminţe tradiţionale;
 schimbările climatice;

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Schimbari climatice :

Globalizarea:

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

EFECTE:
Pierderea seminţelor locale înseamnă mai mult decât dispariţia
lor din peisaj. Înseamnă că am pierdut toate atributele unice pe
care plantele care dispar le-au câştigat timp de milenii -
abilitatea de a supravieţui verilor fierbinţi şi iernilor aspre, de
a prospera în condiţii de uscăciune sau în zone predispuse la
inundaţii, de a rezista dăunătorilor şi bolilor. Ceea ce înseamnă
că, în viitor, fermierii şi producătorii de alimente vor avea mai
puţine opţiuni pentru a combate problemele cauzate de un
climat schimbător şi imprevizibil, trebuind să asigure în
continuare hrana pentru populaţia în creştere.
Comunitatea rurală face schimburi de seminţe, de cunoştinţe,
agricultorii experimentează comportamentul varietăţilor de
seminţe ale vecinilor sau cumpărate din comerţ.
De fapt, odată cu dispariţia comunităţilor de ţărani, regiunile
pierd şi biodiversitatea agricolă.

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

În Romania, asociația Eco Ruralis luptă pentru drepturile

ţăranilor de a practica o agricultură la scară mică,
neindustrială. Acestea includ dreptul de a folosi, înmulţi şi
distribui seminţe tradiţionale, reglementarea strictă a
biosecurităţii (fără organisme modificate genetic); păstrarea
suveranităţii alimentare în România și respectul pentru
sănătatea consumatorului.
Eroziunea genetica a avut ca efect inregistrarea unui declin
de-a lungul mai multor ani.

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

RAPORT PRIVIND CONSERVAREA

RESURSELOR VEGETALE

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Conservarea resurselor vegetale:

Conservarea "ex-situ" înseamnă conservarea diversităţii

biologice în afara habitatelor lor naturale. Protejarea "ex-situ"
se realizează prin aducerea exemplarelor în grădini zoologice,
acvarii, sau grădini botanice, şi care se aplică doar pentru
speciile care aproape au dispărut.
Conservarea "in situ" este definită ca fiind o activitate de
conservare a ecosistemelor şi habitatelor naturale cu
menţinerea şi refacerea variabilităţii populaţiilor şi speciilor în
mediul lor natural. Conservarea "in situ" face referire la
conservarea pădurilor şi a siturilor valoroase prin ampla
varietate pe care o conţin şi potenţialului în specii sălbatice.
Protecţia "in situ" la conservarea animalelor se poate asigura
atât în ariile protejate cât şi în cele neprotejate.

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Conservarea ex situ a resurselor genetice vegetale:

Conservarea ex situ presupune păstrarea componentelor

diversității biologice în afara habitatului lor natural
(Convenția pentru Diversitatea Biologică, 1992). Acest tip de
conservare se realizează în: bănci de gene care pot folosi
câteva tehnici specifice:
 stocarea de semințe;
 menținerea de plante vii în colecții de camp;
 depozitarea in vitro;
 păstrarea polenului;
 depozitarea de semințe cu un conținut ultrascăzut de
umiditate;
 stocarea de ADN grădini botanice care mențin:
 colecții de plante vii în camp;
 colecții de plante vii în sere;
 colecții de semințe.

Conservarea ex situ are mai multe avantaje importante pentru

conservatorii resurselor genetice. Este relativ uşor de
identificat diversitatea genetică conservată întro bancă de gene
sau gradină botanică, deoarece materialul este de obicei bine
documentat pentru utilizarea lui de către crescătorii de plante
şi oameni de ştiinţă. În plus, diversitatea genetică
menţinută prin aceste metode este direct controlabilă: atâta
timp cât materialul adăugat periodic este păstrat în condiţii
adecvate şi regenerat periodic, probabilitatea de a pierde
material este relativ scăzută. În general, accesul este, de

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

asemenea, relativ simplu. Există și dezavantaje asociate cu

conservarea ex situ. În primul rând este faptul că,
inevitabil, conservarea ex situ strămută materialul genetic din
mediul natural, oprind procesele evolutive în curs de
desfăşurare care ajută crearea soiurilor locale unice şi
adaptabile la medii în schimbare. Mai mult decât atât,
conservarea ex situ poate fi un efort foarte scump, ceea
ce o face nesustenabilă în multe cazuri. Aceste costuri
afectează alegerea culturilor care sunt colectate pentru
conservarea ex situ – ajung să primească atenție doar
culturile majore sau cele de mare valoare economică.

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Conservarea in situ a resurselor genetice vegetale:

Conservarea varietăților locale in situ (sau on farm), nu a fost
la fel de bine organizată ca și cea din băncile de gene. În
Europa, în a doua jumătate a secolului XX au existat diferențe
foarte mari în ceea ce privește conservarea soiurilor locale în
ferme. Astfel, în estul Europei, menținerea varietăților locale
sa făcut mai eficient în zonele necooperativizate izolate.
Conservarea in situ sau on farm a fost definită de Maxted și
colab. (1997) ca “managementul durabil al diversității
genetice la plantele de cultură dezvoltate pe plan local,
asociat cu speciile și formele sălbatice și cu sistemele
tradiționale de cultură agricolă, horticolă sau agrosilvică”.
Autorul propune ca acest mod de conservare a varietăților
locale, on farm, să fie obligatoriu asociat cu tehnologiile
de cultură tradiționale, vechi, adică cele în care nu sunt
preluate avantajele tehnicilor și echipamentelor moderne. În
Italia, de exemplu, o treime din varietățile locale conservate on
farm beneficiază de input uri energetice (îngrășăminte
chimice, pesticide, combustibil, irigații etc.) foarte mari (Negri
și colab., 2007). Chable și colab. (2009) consideră că o parte
din diversitatea genetică agricolă a fost redescoperită prin
experienţele din domeniul agriculturii ecologice din Europa.
Aceste resurse genetice au fost menţinute în ultimele decenii
în bănci de gene, în cea mai mare parte a lor. Autorii
militează pentru crearea posibilităților de evoluție a acestora
la fermă (sau în grădini), cu scopul de a dezvolta capacitatea
lor de adaptare la schimbările climatice rapide (Maxim,
2010). În Elveția, Banca Națională de Gene Agroscope
Changins Wädenswil (ACW) a întocmit o listă cu 252 de

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

soiuri comerciale vechi și soiuri de cereale, pomi

fructiferi și legume selecționate de micii agricultori.
Conservarea on farm a acestor soiuri este susținută de
organizații agricole, cu suport financiar de la guvernul
elvețian. Varietățile locale de legume sunt conservate de către
micii fermieri și de grădinari, majoritatea în vârstă. Cele
mai cultivate varietăți locale on farm sunt cele de
anghinare, morcov și fasole. Multe dintre acestea sunt cu
denumiri protejate sau cu indicație geografică (Schierscher-
Viret și colab., 2009). Pericolele conservării on farm a
varietăților locale constau în: înlocuirea lor cu hibrizi și
soiuri performante, îmbătrânirea populației, transformarea
fermelor tradiționale în case de vacanță (Lever, 2006; Maxim
şi colab., 2007; Nikolaou și Maxted, 2009). Agricultura
tradițională are dezavantajul că veniturile sunt mici, solicită
muncă fizică intensă, iar vânzarea produselor este deseori
marginalizată.

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Soluțiile propuse de specialiști pentru stimularea cultivării

varietăților locale la fermă sunt multiple:
 Informarea agricultorilor cu privire la capacitatea
adaptativă a acestor varietăți și la avantajele cultivării
lor pe termen lung, având în vedere schimbările climatice
globale.
 Ameliorarea participativă, în care oamenii de știință
lucrează în parteneriate cu fermierii.
 Introducerea așa numitelor “produse rare”, obținute din
varietățile locale cu calități gustative deosebite și cu
posibilități avantajoase de valorificare.
 Protejarea diverselor produse agricole prin asocierea
varietăților locale cu anumite regiuni geografice:
Denumire de origine protejată (DOP), Indicație
geografică protejată (IGP), Specialitate tradițională
garantată (STG).
 Creșterea bunăstării populației rurale prin

valorificarea produselor tradiționale prin așa numitele

“nișe de piață”.

În țările cu agricultură avansată, bioagricultorii, micii

fermieri și ecologiștii sunt foarte bine organizați în
asociații şi confederaţii care luptă pentru menținerea
soiurilor locale și a sistemelor tradiționale de agricultură,
pentru o alimentație sănătoasă și pentru diversitate
culturală.

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Beneficii rezultate în urma conservării in situ:

 Beneficii economice și socio
culturale;
 Beneficii ecologice;
 Beneficii genetice:
 Gestionarea riscurilor si a
incertitudinii;
 Minimizarea input urilor chimice;
 Ameliorarea structurii solului;
 Rezistenţa la boli şi dăunători;
 Securitate alimentară globală;
 Sustenabilitate socială;
 Reducerea poluării chimice;
 Restrângerea bolilor plantelor;
 Este în folosul sectorului agricol;
Inițiative pentru conservarea in situ (sau on farm):
Inițiative colective țărănești de conservare dinamică
(exemple): Casa semințelor din Aquitaine, Franța,
AgroBio Perigord.
Inițiative ale cetățenilor împreună cu instituțiile
publice (exemple): Stabilirea unui raport de încredere
între țărani/asociații de țărani și cei ce gestionează
băncile de gene .

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

DIFERENTA DINTRE CONSERVAREA IN

SITU SI EX SITU:

IN SITU EX SITU
Conservarea speciilor Conservarea speciilor pe
dintr-un ecosistem cale de dispariție în afara
natural in incercarea de a habitatului lor
proteja animalele si
plantele care sunt in
pericol
Mediul natural Crearea mediului
artificial
Parc national Zoo
Dinamic Static
Reproducerea în Reproducerea in
captivitate nu este captivitatea poate creste
eficientă în cazul tuturor cu usurinta numarul
speciilor
Este ieftin si convenabil Este destinat in scopuri
comerciale

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Plante rare, endemisme şi relicte glaciare, de o mare

importanţă ştiinţifică şi estetică sunt astăzi declarate
monumente ale naturii fiind ocrotite prin lege, pentru a
permite perpetuarea lor în flora României.
Exemple: Floarea de colţ (Leontopodium alpinummonument
al naturii din 1933), Papucul doamnei
(Cypripedium calceolus-este pe locul I pe lista plantelor
protejate în România), Sângele voinicului (Nigritella rubra şi
Nigritella nigra), Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus
callizonus - acum 150 de ani această specie nu era cunoscută),
Crinul de pădure (Lilium martagon ), Degetarul pitic alpin
(Soldanella montana), Bulbucii de munte (Trollius
europaeus), Bujorul românesc (Paeonia Peregrina
var.Romanica), Ghinţura galbenă (Gentiana Lutea), Laleaua
pestriţă (Fritillaria meleagris), Iedera albă (Daphne
blagayana) etc.

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

http://www.123rf.com/

Împreună putem ajuta la stoparea eroziunii genetice

şi să permitem existenţa multor specii de animale şi
plante, care va aduce fericire generaţiilor viitoare!

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

BIBLIOGRAFIE:

 www.scribd.com
 https://zdocs.ro/doc/conservarea-semintelor-
traditionale-xop0dnwg3g6y
 https://wikiiw.com/wiki/Genetic_erosion
 http://www.revista-satul.ro/problema-semintelor-
traditionale/
 http://gardenbio.ro/seminte-traditionale-sau-hibrid-si-
gmo/

FACULTATEA DE AGRONOMIE 2022