Sunteți pe pagina 1din 40

PROTECȚIA MEDIULUI ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ

PROIECT

STRATEGIA LOCALĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ


A ORAȘULUI GĂTAIA 2017-2023

Coordonator: Asistent Dr. Bostan Cristian

Student: Preda Florian Sava

Naidin Laurențiu anul IV M.T.C

TIMIŞOARA
-2019-
CUPRINS

CAPITOLUL I. PREZENTARE SOCIO-ECONOMICĂ A ORAŞULUI GĂTAIA

1. Localizare geografică: delimitarea teritoriului ................................................................... 7


2. Potențial natural: relief, climă, hidrografie, vegetație, faună, sol, resurse naturale............ 8
3. Scurtă incursiune în evoluția istorică a Oraşului Gătaia ...............................................12
4. Situația economică a Oraşului Gătaia ............................................................................. 13
5. Populaţia și nevoile sociale ............................................................................................... 16
6. Sănătate: infrastructura sanitară și personalul medical. ...................................................19
7. Educație: infrastructura educațională, elevi înscriși, cadre didactice, abandon școlar .... 19
8. Cultură: infrastructură culturală și tradiții culturale locale. ............................................ 20
9. Turism: obiective turistice, sport, timp
liber.......................................................................................
10.Infrastructură de transport și dotari tehnico-edilitare ................................................ 22
11.Instituții de interes public și guvernare locală .............................................................. 22

CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT A ORAŞULUI GĂTAIA

1. Prezentarea metodei SWOT și a modului de utilizare.


2. Puncte tari
3. Puncte slabe
4.Oportunități
5.Amenințări

CAPITOLUL III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ORAŞULUI GĂTAIA


1. Etapele implementării strategiei – metoda de management ......................................... 30
2. Documente de programare care stau la baza Strategiei ................................................ 32
3. Structura Strategiei de Dezvoltare a Oraşului Gătaia ................................................... 38

CONCLUZII……………………………………………………………………………… 40
STRATEGIA LOCALĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ
A ORAȘULUI GĂTAIA 2017-2023

ORAȘUL GĂTAIA
ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A ORAŞULUI GĂTAIA

1. LOCALIZARE: delimitarea teritoriului

Localitatea Gătaia
reşedinţă a unitatii
administrativ teritoriale
este situată în partea de sud
vest a ţării, în sudul
județului Timiş, făcând
legatura intre municipiile
reşedinţă de judeţ
Timişoara de care o
desparte 55 km şi
municipiul Resita, situat la
52 km, atat pe calea
ferata cât si prin
intermediul şoselei
naţionale DN 58B.
Plasarea aceasta reprezintă
o bună oportunitate pentru oraş, aflându-se sub influența unui important centru de dezvoltare
al țării ( Municipiul Timişoara), nu în ultimul rând Reşiţa care poate deveni un important
centru turistic şi industrial al României.
Teritoriul administrativ al orasului Gătaia, se întinde pe ambele maluri ale râului
Bârzava. Satul Sculia este așezat pe cursul râului Bârzava, la vest de Gătaia. Celelalte sate
(Șemlacul Mare, Șemlacul Mic, Butin și Percosova) se găsesc așezate spre sud de Gătaia în jurul
dealului Șumig, o veche urmă vulcanică în Câmpia Tisei, pe cursul paraielor Moravita, Crivaia
si Clopodia, afluenti spre stanga Barzavei, iar Sculia este asezata tot pe cursul raului Barzava,
dar spre vest de Gataia, ocupand pozitia cea mai nordica in cadrul acestei unitati administrativ
teritoriale. Localităţile aparţinătoare se află faţă de Gataia la distante cuprinse între 2 KM
(Sculia) si 15,2 KM (Percosova) după cum urmează : Sculia - 2 km, Semlacul Mic - 9.5 km,
Semlacul Mare- 9.7 km, Butin - 11.7 km, Percosova - 15.2 km.
Localităţile aflate în imediata vecinătate a oraşului Gătaia sunt: oraşul Deta la vest şi
comunele Birda spre nord – vest, Denta si Moraviţa la sud - vest, Jamu Mare spre sud,
Măureni (judeţ Caraş Severin) spre est si Tormac spre nord.
Din punct de vedere administrativ, oraşul Gătaia este o localitate administrativă de rangul III
iar începand cu 07.04.2004 odată cu reorganizarea administrativ – teritorială, Gătaia devine
unul cele mai noi oraşe din Romania cu o populaţie la aceea dată de 6.101 locuitori, având în
administrarea sa satele Butin, Percosova, Sculia, Şemlacu Mare şi Şemlacu Mic. Tot atunci,
satele Berecuţa, Birda, Mânăstire şi Sângeorge, s-au desprins de fosta comună şi au format
comuna Birda.
2. POTENȚIAL NATURAL: relief, clima, hidrografia, vegetația, fauna, resursele
naturale:

Din punct de vedere geomorfologic, Gătaia se


încadrează în partea marginal-estică a marii unităţi a
Câmpiei Tisei, fiind formată din treptele înalte ale
câmpiei de sub dealuri, intercalată în zona
depresionară a văii Bârzavei, ce se continuă spre vest
printr-o câmpie de cueste, formată din largi conuri de
dejecţie ce se pierd într-o regiune de câmpie plană, de
divagare cu meandre înmlăştinate şi crovuri,
diseminate pe suprafaţa câmpiei, cu altitudini ce
variază între
80 m şi 100 m, cu o fragmentare mică a reliefului unde reţeaua hidrografică are un caracter
divagant, cu albii majore puternic dezvoltate, ce generează inundaţii şi produc înmlăştinarea
suprafeţelor interfluviale.

Ţinutul întruneşte trei unităţi geomorfologice distincte:


- Câmpia piemontană (înaltă, slab ondulată), este o portíune de câmpie înaltă, cu o
atitudine de circa 100 m , fiind slab ondulată, ce are înclinare generală de la est spre
vest şi foarte slabă de la nord spre sud, e fragmentată de văi înguste , dar destul de
adânci.
- Lunca Bârzavei,este cea mai slabă unitate geomorfică, se întinde de-a lungul
Bârzavei fiind destul de largă, în unele porţiuni atingând 3 km. Plană în general,
aceasta este brăzdată de de multe văi seci care au apă doar când se topesc zăpezile
sau când sunt ploi abundente. De-a lungul râului se întâlnesc şi grinduri, albia râului
este puternic meandrată.
- Câmpia Moraviţei este formată prin acţiune apelor, ocupă partea de sud a teritoriului ,
altitudinea ei este de 80 m, având o uşoară înclinare spre pârâul Moraviţa.
Clima:

Sub raport climateric se respectă legile generale precum și cele determinate de poziția
geografică, temperatura medie a anului fiind de +10,6 grade C.
Clima este temperat-continentală, având un caracter intermediar, fiind rezultanta
întrepătrunderii mai multor tipuri climatice: continental, meditaraneean şi temperat-oceanic.
Astfel, iernile sunt relativ blânde, verile lungi şi călduroase, iar primăverile şi toamnele sunt
scurte şi cu treceri relativ repezi de la anotimpul friguros la cel călduros şi invers.
Temperatura medie anuală este de 10,60C (staţia Timişoara), aşezarea teritorială în districtul
climatic C.f.b.x. (după Köppen), oferind condiţii foarte favorabile culturii plantelor şi
creşterii animalelor.
Media anuală a precipitaţiilor, care se înscrie între 600-700 mm (Atlasul climatologic, 1966),
deşi repartizată neomogen, asigură condiţii bune pentru dezvoltarea semănăturilor de toamnă
ca: rapiţă, orz, secară, grâu, chiar şi atunci când precipitaţiile de primăvară sunt mici,
asigurând o bună înfrăţire a cerealelor, pe seama rezervei de apă acumulate în sol în sezonul
rece.
Vânturile predominante sunt cele de Nord-Est şi cele de Vest, restul vânturilor au valori
cuprinse între 2,7% şi 8,7 %. Astfel vânturile ce bat în zonă sunt cunoscute sub denumirea
populară de Austrul, Coşava, Crivăţul.

Regimul hidrografic:

Tereitoriul este străbătut de râul Bârzava, ce izvorăşte din munţii Semenic şi se varsă pe

teritoriul Serbiei, are o lungime de 1127 km şi un bazin hidrografic de 971 km2 în timp dce

densitatea în zona de câmpie este de 0,26km/km2. Cursul inferior ce traversează acest spaţiu
are albiamajoră puternicx dezvoltată şi o pantă redusă de 1m/km. Debitul mediu anuala al

Bărzavei la Gătaia este de 5,53 m3/s, dar valorile urcă în zilele ploiase provocând dese
inundaţii de-a lungul timpului
, precum cele din :1813, 1872, 1912, 1926, 1968, 2005. au provocat importante pagube
materiale, distrugând zeci de case şi gospodării, acoperind cu apă sute de hectare de teren
agricol.
Pârâul Birda sau Birdeanca este un curs părăsit din albia Bârzavei, se desprinde de cursul
principal în apropiere de Gătaia, are o liungime de 26 km şi un bazin de hidrografie de 71

km2 , legătura cu Bârzava a fost colmatată de ape. În timpul verii este aproape lipsit de apă,
la apele marii preia preia o parte din apele Bârzavei, provocând numeroase inundaţii de-a
lungul timpului. O hartă geografică din 1823 aminteşte că acest pârâu era folosit pentru
morărit , deci avea debit ridicat, acum apa stagneazaă pe cursul său, fiind acoperit cu
vegetaţie tipic de baltă: “ mătasea broaştei” trestie şi rogoz.

Pârâul Moraviţa are o lungime de 34 km şi un bazin hidrografic de 445 km2, izvoreşte din
dealurile Doclinului, în amonte de satul Ferendia, Albia minoră este slab conturată , iar
traseul este sinuos, debitul mediu este de 0,6 m/s, vara seacă uneori, se varsă în Bârzava pe
teritoriul Serbiei.

Solurile:
Existenţa unui înveliş de sol de o semnificativă complexitate şi diversitate se explică prin
influenţa şi acţiunea în timp a factorilor pedogenetici (relief, rocă, climă, hidrologie), precum
şi prin intervenţia nemijlocită a omului, prin importante lucrări executate în zona de referinţă
(defrişări, canalizări etc).
Prin gruparea unităţilor de teren (U.T.) din cartograma alăturată rezultă următoarele tipuri
dominante de soluri:
1. Cernoziomuri, 1-9 (cambice, argiloiluviale): 4,8%;
2. Soluri brune argiloiluviale, 10-25 (molice, vertice, pseudogleizate): 32,8%;
3. Soluri brune luvice, 26-32 (vertice, pseudogleizate): 2,9%;
4. Soluri brune eumezobazice, 33-34 (molice, gleizate): 3,0%;
5. Soluri gleice şi pseudogleice, 35-47 (molice, vertice): 3,3%;
6. Vertisoluri, 48-76 (gleizate, pseudogleizate):36,4%;
7. Soluri aluviale, 77-91(gleizate, vertice): 11,9%;
8. Soluri erodate şi erodisoluri, 92-100 :1,5%;
9. Asociaţii de vertisoluri cu soluri aluviale şi brune eumezobazice, 701-710:3,4%.
Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosinţe: arabil 18265 ha, păşuni
1769 ha, fâneţe 916 ha, livezi 25 ha şi vii 33 ha.
În ceea ce priveşte încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosinţă
“arabil”, situaţia se prezintă astfel:
- cl. I 614 ha (2,9%),
- cl a II-a 3093 ha (14,7%),
- cl. a III-a 14891 ha (70,9%),
- cl. a IV-a 2215 ha (10,6%)
- cl. a V-a 195 ha (0,9%).
Factorii limitativi care grevează asupra calităţii pământului în această zonă sunt dimensionaţi
de: reacţia solului (datorită valorilor scăzute pe cca.4,1%), conţinutul scăzut de humus
(1,81%), textura argiloasă (2,95%), tasare (severă 5,06% şi moderată 61,86%), panta
terenului (cu restrcţii de mecanizabilitate mari 1,1% şi mijlocii 1,42%), neuniformitatea
terenului (severă 30,58% şi moderată 20,13%), excesul de umiditate freatică (foarte sever
0,01%, sever 2,86% şi moderate 23,33%), excesul de umiditate stagnantă (foarte sever
0,53%, sever 34,78% şi moderate 46,63%), precum şi inundabilitatea prin revărsare (foarte
severă 6,18).
Asigurarea protecţiei şi calităţii solurilor se poate face printr-o activitate de producţie care să
favorizeze în sol desfăşurarea proceselor care conduc la concentrarea elementelor nutritive şi
a materiei organice.
Pentru prevenirea degradării fizice a solului este necesară reducerea la minim posibil a
lucrărilor culturale curente, executate la o umiditate optimă, precum şi asigurarea unei
structuri adecvate de plante amelioratoare/protectoare a învelişului de sol.
De o deosebită importanţă pentru creşterea potenţialului de producţie a resurselor de sol din
această zonă sunt lucrările ce vizează aplicarea de măsuri hidroameliorative de desecare şi
evacuare a apelor în exces (freatic şi din precipitaţii) de pe terenurile plane sau slab înclinate.
O atenţie deosebită trebuie acordată modernizării lucrărilor de apărare, îndiguire şi desecări,
cât şi de extindere a acestora, atunci când sunt justificate ecologic şi economic.

2.5. Flora și fauna:

Vegetaţia naturală a fost înlocuită aproape peste tot cu culturile de plante .


În secolul XVII-lea savantul italian Francisco Grisellini aminteşte de prrezenţa pădurilor în
acest spaţiu, predominând gorunul, aceste suprafeţe împadurite au fost în cea mai mare parte
defrişate în epoca comunistă. De-a lungul cursurilor de apă, Bârzava în special, în zăvoaie
predomină sălciile, de asemenea se întălnesc răchita roşie, măceşul şi salcâmul.
Vegetaţia ierboasă se întâlneşte rar, datorită înlocuirii ei cu culturile cerealiere sau cu plante
tehnice, se întâlnesc, în special în islazuri , plante bune furajere ca iarba câmpului viţeler,
coada vulpii, raigras, în timp ce în regiunile inundate se dezvoltă trestia şi papura.
Prin efortul depus de administraţia publică locală s-a reuşit reîmpădurirea unei suprafeţe de
168 ha în anul 2012.
Fauna este influențată de relief, climă și hidrografie. Varietatea faunei respectă dispunerea
dintre regiunile de deal și câmpie. Aceasta este reprezentată în special de mamifere
rozătoare ca popândăul, hârciogul, şoarecele de cămp, iepurele de câmp, vidra, iar dintre
păsări vrabia, graurul , rândunica, cioara, barza, ciocănitoarea, stăncuţa.
Fauna acvatică este reprezentată în apele curgătoare de crap, ştiucă, caras, roşioara şi cleanul.
3. SCURTĂ INSCURSIUNE ÎN EVOLUŢIA ISTORICĂ A ORASULUI GĂTAIA

Localitatea este atestată documentar, pentru prima data, în anul 1323 sub denumirea de
Gothalö sau Gothal. Celelate sate aparţinătoare au fost astfel atestate documentar: Butin
(1337, Budwn), Percosova (1358, Berkez), Sculia (1334, Scalla, Scula), Şemlacu Mare
(1270, Sumlo) şi Şemlacu Mic (1404, Kiss Somlya).
Menţiunea despre Gătaia se referea la faptul ar fi fost trimis aici tatăl lui Domokos-homo-
regis ca să facă delimitarea vetrei satului.
Din 1343 există prima atestare a denumirii de Gothal superior si inferior, ca fiind
proprietatea lui Ladislau Omeri care o donează surorii sale Clara şi ginerelui său. În realitate
numele comunei derivă de la cuvântul “gatalja” -loc jos, căci Gătaia este un loc jos pe valea
Bârzavei.
În timpul regelui Sigismund (1389-1437) este cunoscută pentru prima dată sub numele de
Gatay.
În 1717 localitatea aparţine districtului Ciacova, lucru confirmat de harta topograficăa
Banatului întocmită de generalul Mercy între 1723-1725.
Din anul 1779, localitatea se alipește la judetul Timiș, pentru ca în 1823 să fie donată
scriitorului maghiar Gorove Laszlo.
În 1935, a fost reședință de plasă.
În prima jumătate a secolului XIX rolul localităţii Gătaia creşte tot mai mult datorită căilor
ferate care treceau prin comună. În această perioadă se aşează aici un număr mare de
meseriaşi şi comercianţi care contribuie la dezvoltarea economică a localităţii

Sigiliul oraşului Gătaia


4. SITUAȚIA ECONOMICĂ

Agricultura: activitățile specifice zonei sunt agricultura, industria textilă şi


alimentară, industria lemnului,
Situația terenurilor din Oraş Gătaia este următoarea:

 Suprafață totală a terenurilor din Oraş Gătaia: ha.


 Suprafață arabilă – 13246 ha
 Suprafață pașuni – 1189ha
 Suprafață finețe - 563ha
 Suprafețe păduri și alte terenuri forestiere: 175ha
 Suprafețe de terenuri cu ape și ape cu stuf: 123ha
 Suprafețe ocupate de căi de comunicații și căi ferate:350 ha
 Suprafețe de terenuri ocupate cu construcții și curți: 312ha
 Suprafețe de terenuri degradate și neproductive: 40ha.

Suprafața agricolă privată însumează peste 3958 hectare, din care jumătate se lucrează
în sistem asociativ, pe sole mari, iar restul în sistem familial, pentru obținerea unor rezultate
optime. Mediul geografic asigură condiţii bune pentru dezvoltarea culturilor în special a
celor de cereale ca grâu, secară, orz, ovăz, porumb, de asemenea a plantelor tehnice:tutun,
rapiţă, floarea soarelui, sfeclă de zahăr. În ceea ce priveşte cultura tutunului există o anumită
tradiţie şi specializare în Câmpia Gătaiei. Pe lângă toate acestea se mai cultivă şi legume ,
destinate în special industrializării, precum şi plante furajereŞ trifoi şi lucernă.
Nu în ultimul rând vânătoarea şi pescuitul pot oferiiun plus în ceea ce priveşte hrana şi unele
materii prime, dar trebuiesc ezplaotate cu chibzuinţă, ţinându-se cont de potenţialul natural
de regenerare.
Valori ale producţiei pentru principalele tipuri de culturi, anul

Tipul culturii Valoare minimă Valoare medie Valoare maximă (t/ha)


(t/ha) (t/ha)
Grâu 1.6 2.5 4
Orz 1.5 2.3 4
Porumb 2.5 4.5 6
Floarea soarelui 1 1.5 2
Mazăre
Fasole
Sfeclă de zahăr
Cartof
Rapiță de toamnă 5 10 15
În ulei
În fuior
Lucernă
Trifoi
Pășuni
Fânețe

Zootehnia este reprezentată de creşterea porcilor 3 complexe complexe industriale( SC


Agrosas, Smithfield Ferme, New Ferme Gataia), creşterea bovinelor în ferme mici și
individual, precum șicreşterea ovinelor.
În ceea ce privește creşterea animalelor, întâlnim la nivelul oraşului Gătaia următoarea situație:
- porcine: pe teritoriul orasului Gataia există unități cu personalitate juridică
pentru creşterea porcinelor. Numărul de capete din aceste unități este de
67139
Agrosas 7136
Smithfield Ferme+New Ferme Gataia 60003

Numărul porcinelor din gospodăriile individuale ale populației este de4800 capete
- ovine: numărul de ovine din gospodăriile populaţiei este de…40000.;
- păsări: numărul de păsări din gospodăriile populaţiei este de .15000
4.2. Agenți economici
În acest moment in Gătaia sunt înregistraţi 97 agenţii economici începând cu societăţii
comerciale, societăţii pe acţiuni, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale,
derulând diferite activităţii printre care amintim cele de comerţ, alimentaţie publică, creştere
a porcinelor, bovinelor, producţie textilă, constructii clădirii rezidentiale si nerezidentiale,
agricultură, prestări servici, dulgherie si tamplarie pentru constructii, transport, activităţii
agricole.
Dintre cele mai importante unităţii economice amintim:

Nr.
Crt. Nume firma Nr. Personal
1 SC MAXCENTER SRL 25
2 SC MAX AGRO SRL 48
3 SC IOSCA & ERIKA 45
4 SC EXIGENT SRL 9
5 SC ND GARDEN SRL 16
6 SC MEGACONSTRUCT SRL 19
7 SC MEXDAY SRL 8
8 SC DAY AGRO CENTER SRL 11
9 SC MAX AGRO CENTER SRL 38
10 SC MEX AGRO CENTER SRL 16
11 SC LEMTEK SRL 48
12 SC DON CARLOS SRL 41
13 SC DELCLAUDYS SRL 13
14 SC CUREA COMPANY SRL 20
15 SC TAKATA PETRY SRL 120
16 SC SMITNFIELD FERME SRL 40
17 SC NEW FERME GATAIA SRL 30

De asemenea, la nivelul localităţii funcționează o pensiunea de trei margarete Perla


Aceasta este situată în oraşul Gătaia în apropiere de centrul localităţii și a fost data în
folosință în anul dispunând de o capacitate de cazare de 20 de locuri.
5. POPULAŢIA

5.1. Considerații generale privind populaţia:

Oraşul Gătaia şi comunele aparţinătoare și-au schimbat deseori demografia datorită


evenimentelor care au marcat-o de-a lungul timpului aici amintind: boli (holera 1869,1873)
migrația colonştilor maghiari (1900-1910), mari conflagraţii (primul si al doilea razboi
mondial) , a emigrărilor (1920) sau deportărilor (1945 în URSS).
În general se poate vorbi de o creştere a populaţiei doar în cazul localităţii Gătaia până in
2002 care a fost avantajată din punct de vedere economic, însă şi aceasta scade, rămânând în
trendul majorităţii localităţilor din ţară, datorate emigrării etnicilor germanii în Germania,
scăderii natalităţii, populaţia căutând locuri de muncă, condiţii de viaţă mai bune.
Între populaţie şi economie există un raport de mare complexitate şi interdependendenţă
teritorială a populaţiei, generată de factori economici, sociali, istorici, politici, etc.
Din punct de vedere al demografiei, importanţa migraţiei interne constă în faptul că ea
determină redistribuirea teritorială a populaţiei şi modificările structurii acesteia pe sexe şi
vârste, influenţând deci ratele altor fenomene demografice, cum sunt : natalitatea,
mortalitatea, nupţialitatea.
Sensul şi dimensiunile rnigraţiilor depind, în primul rând, de factori economici şi sociali,
fiind evidentă influenţa lor şi asupra factorilor demografici. Mişcarea migratorie cu
schimbarea de domiciliu, deşi mai lentă, a contribuit totuşi la creşterea sau descreşterea
populaţiei în diferite etape.
Principalele „cauze” sunt de ordin economic; localitatea de sosire oferă o serie de avantaje în
raport cu localitatea de origine.
Înzestrarea unui oraş cu întreprinderi industriale noi, dezvoltarea şi modernizarea
întreprinderilor existente, înfiinţarea de şcoli, licee, în general de instituţii culturale pot
provoca anumite fluxuri migratorii, ceea ce, în ultimă analiză, determină un anumit ritm de
dezvoltarea a oraşelor. Şi invers, anumite restricţii de stabilire a persoanelor în unele oraşe
precum şi un anumit grad de saturaţie a întreprinderilor existente, cu muncitori, pot încetini
aceste curente.
Pe lângă populaţia migratoare, care îşi schimbă domiciliul şi locul de muncă, un rol deosebit
de important îl are şi populaţia flotantă.
Prin populaţia flotantă se înţelege grupul de persoane aflate temporar într-o localitate, fie
pentru lucru sau studiu, fie pentru recreere, pentru îngrijirea sănătăţii sau alte scopuri. În
marea lor majoritate flotanţii sunt tineri. Indiferent din ce categorie face parte, populaţia
flotantă reprezintă un element de referinţă, în aprecierea dinamicii unui oraş si a capacităţii
sale de polarizare.
O amploare la fel de mare are şi migraţia sezonieră şi cea zilnică. Populaţia navetistă este
formată din populaţie ce se deplasează zilnic pentru muncă.

Anul 1869 1880 1890 1990 1910 1920 1930 1941 1956 1966 1967 2002 2011
Gataia 2403 2044 2580 3431 3503 3171 3401 3398 4109 4467 4662 6005 3477
Butin 1104 824 847 1065 1071 915 916 869 645 555 582 436 391
Percosova 1099 804 958 1027 1040 1020 955 921 705 671 688 296 262
Sculia 1351 1151 1380 1324 1463 1221 964 892 891 903 916 754 664
Semlacul 1103 973 - 1075 1115 1057 1041 1017 851 807 804 398 278
Mare
Semlacul 606 489 627 674 711 525 733 669 483 396 401 198 152
Mic

Evoluţia populaţiei de în ultimii 150 de ani


5.2. Structura populaţiei:

La recensământul populaţiei din anul 2011 oraşul Gătaia avea o populație stabilă
de 5224 persoane în scădere faţă de recesământul din anul 2002 când localitatea avea o
populație de
locuitori, dar aici nu trebuie să uitam că la aceea vreme mai includea şi localităţile
Birda, Berecuţa, Mănăstire şi Sângeorge

Gataia - statistica - date populatie


Nr. Gospodarii Populatie stabila
Localitatea
Gataia 1218 3477
Butin 133 391
Percosova 98 262
Sculia 223 664
Semlacu Mare 116 278
Semlacu Mic 60 152
TOTAL 1848 5224

În ceea ce privește distribuția pe sex, înregistrăm o situație extrem de echilibrată, numărul


de femei și bărbați fiind aproape egal:
 51 % populație de sex feminin;
 49 % populație de sex masculin.

Repartiția pe sex a populaţiei din Oraşul Gataia, anul 2012


5.3 Structura etnică a populaţiei:

După cum prezentam la începutul acestui sub-capitol, structura etnică a populaţiei din
comună a cunoscut semnificative modificări de-a lungul timpului. În prezent, populaţia
majoritară este formată din români.

Stuctura etnică a populaţiei din Oraş Gătaia, anul 2012

Români Maghiari Slovaci Alte etnii Total


(romi, sârbi), etc

Nr. locuitori 4018 609 402 426 5455


73,657% 11,164% 7,369% 7,81% 100%

Din datele prezentate mai sus se remarcă existenta unui procent semnificativ al populaţiei
române, la fel de altfel remarcat şi la recesământul din anul 2002
Structura religioasă a populaţiei:

Din punct de vedere a religiei, cea mai raspandită religie este în prezent religia ortodoxă (cu un
număr de 3275 de locuitori declarați).

Penticostală
Reformată

Alte religii
Ortodoxă

Romano-
catolică

Total
Nr.locuitori 3275 1037 97 449 597 5455

5.5. Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă:


6. SĂNĂTATE

Infrastructura de sănătate este compusă din:


 Spitalul de Psihiatrie Gătaia;
Servicii medicale oferite de Spitalul de Psihiatrie Gataia:
- spitalizate continua pentru psihiatrie acuti si psihiatrie cronici
- farmacie cu circuit inchis
- laborator analize medicale
- compartiment ergoterapie
- compartiment psihologie
- asistenta sociala
- kinetoterapie
- ambulatoriu integrat cu cabinet specialitate psihiatrie
- medicina interna

 Dispensarul medical Gătaia;


 Cabinet medical: Şemlacu Mare;
 Farmacii umane: Gătaia (două);
 Dispensar veterinar: Gătaia;
 Punct farmaceutic veterinar: Gătaia

Populaţia este deservită de un personal medical


constituit din:
 Medicina familie:
- Dr. Stefanescu Radu+Geara Florin,
- Dr. Stefanescu Dana,
- Dr.Ciresan Camelia Corina
- Dr. Bacean + Medicina muncii Visan Doina
 Stomatologie :
- Sinescu Venera,
- Negru Florentina,
- Balaceanu Silviu
 Interne :
- Iarka Elena,
 Chirurgie:
- Colban Ovidiu
7. EDUCAȚIE

La nivelul oraşului Gătaia şi comunelelor aparţinătoare funcţionează urmatoarele unitati de


invatamant prescolar, gimnazial, secundar si liceal:
- Liceul Teoretic Gătaia (clasele I-XII) o unitate de invatamant la care lucreaza
54 cadre didactice;
- Şcoli cu clasele I-IV: Butin, Percosova, Şemlacu Mare şi Şemlacu Mic;
- Grădiniţe cu program normal: Gătaia, Butin, Percosova, Sculia şi Şemlacu
Mare;
- Grădiniţă cu program prelungit: Gătaia.
Liceul Teoretic Gătaia (clasele I-XII) este o unitate de invatamant cu 30 clase la care
lucreaza 54 cadre didactice. Profilul liceului este teoretic acesta deservind toate satele din
zona fiind dotat inclusiv cu un internat cu o capacitate de 40 locuri care a fost renovat in
2012.
Situaţia copiilor înscriși la unitățile de învăţământ este următoarea:
 Copii inscrisi la gradinite 176
 Primar 316
 Gimnazial 260
 Liceal 289
Rata de abandon înregistrată este de aproximativ 0.3 %.
Numărul de cadre didactice care activează la nivelul comunei este de 60 persoane, cu
niveluri diferite de pregătire profesională:
 cadre cu studii superioare; 44
 cadre cu studii SSD 5
 cadre care au absolvit liceul pedagogic 8
 cadre cu liceu(necalificate) 3

La nivelul comunei funcționează 2 biblioteci:


 biblioteca comunală
 biblioteca școlară.
8. CULTURĂ

Cu o istorie care își intinde vestigiile din cele mai vechi timpuri, pe raza oraşului cel mai
important şi cunoscut obiectiv monohal este desigur Mânăstirea Săracă.

În ceea ce priveşte infrastructura culturală, în Oraş Gătaia există :


- Casa Naţională Gătaia;
- Cămine culturale: Butin şi Percosova;
- Biblioteca Orăşenească Gătaia;
- Biblioteca Liceului Teoretic Gătaia.
La Casa Naţională se regăsesc expoziţii de grafică, caricatură( Niţov Marius), pictură( Grizea
Ileana), se organizeaza periodic un concurs zonal de şah, există o sală de spectacole cu o
capacitate de 300 de locuri, o bibliotecă comunală cu 12500 volume şi o sală de culturism
pentru tineret.
Dintre sărbătorile și tradițiile cu specific local, amintim în special următoarele:
Ruga / nedeia reprezintă un obicei bănăţean şi coincide, în fiecare sat, cu ziua hramului
bisericii, însă, în mod sistematic, acest eveniment nu poate avea loc, în Banat, mai devreme
de Paşte şi mai târziu de Sfânta Paraschiva (14 octombrie).
Astfel Ruga are loc în localităţile astfel :
 Gătaia (de Sfintele Paşti),
 Colonia - Gătaia (de Paştile Mici - Duminica Tomii),
 Şemlacu Mare (de Rusalii),
 Şemlacu Mic (5 august),
 Sculia şi Percosova (15 august - Sf. Maria Mare), Butin (21 august);
 Zilele oraşului Gătaia (a doua duminică din iulie);
Manifestările cultural-sportive sunt cuprinse anual în Agenda culturală a localităţii.
De asemenea în oraş Gătaia s-a păstrat obiceiul organizării de târguri mixte care au loc lunar
în prima duminică a lunii şi piaţa agroalimentară cu funcţionare zilnică.
Asociaţia corală DOINA a dobândit personalitate juridică în 1990. Fracţiune din această
asociaţie culturală desfăşoară activitate efectivă în corul bisericesc
9. TURISM obiective turistice, sport, timp liber

Turismul nu este o ramură dezvoltată a localităţii , singurul obiectiv turistic


deosebit fiind mânăstirea Săraca de la Şemlacul Mic -care este şi monument istoric.

Prima atestare documentara dateza din anul 1270. Mai tarziu, la inceputul secolului al XV-
lea, surse franciscane mentioneaza manastirea, numind-o "pepiniera de schismatici", cu alte
cuvinte, centru de rezistenta la incercarile de catolicizare a crestinilor din Banat.
În 1443 este rezidită călugărul Macariede la Tismana, şi apoe renovată la 1730, de către
Giuriciko Latarevici şi fii săi,.La inceputul secolului XVIII manastirea adapostea o scoala,
unde se invata pictura de icoane.
Manastirea functioneaza pana in 1778, cand, din ordinul imparatului Iosif al II-lea, este
inchisa, monahii obligati sa plece, iar odoarele manastirii (carti, icoane, obiecte de cult etc.)
sunt transferate la manastirea Mesici de langa Varset (Voivodina - Serbia). In anul 1782,
autoritatile austriece scot la licitatie cladirile manastirii, care sunt cumparate de catre Ioan
Ostoici, un dregator bogat din Timisoara si rămâne in proprietatea familiei timp de 150 de
ani, timp in care se paragineste, dobandindu-si (re)numele de "Saraca".
In anul 1932 manastirea Saraca este cumparata de Episcopia Caransebesului si redevine
asezamant monahal. Desfintata din nou in urma decretului comunist din 1959, va functiona
ca parohie pana in 1990, cand se reia viata monahala. In anul 1963 au inceput lucrarile care
au dus la restaurarea completa a bisericii si a picturii.

Prezintă un punct de atracţie bisericile ortodoxe române: Gătaia (1793, două), Sculia (1862),
Percosova (1910), Butin (1925) şi Şemlacu Mare (1886); Biserici romano-catolice: Gătaia
(1870), Butin şi Percosova (1911); Biserici evanghelice luterane: Butin (1818) şi Şemlacu
Mare (1845); Biserica reformată Sculia; Biserici penticostale: Gătaia şi Butin; Biserica
baptistă Gătaia; Biserica adventistă de ziua a şaptea Gătaia;

Un potenţial interesant îl poate constitui pescuitul şi vânatul sportiv .


Dintre activităţile recereative organizarea Cupei orasului la fotbal, Balul Sportivilor,
meciurile de fotbal ale echipei de fotbal .
Recent noua sala de sport a oraşului oferă posibilitatea practicării orelor de educaţie fizică de
către elevi a şi sporturilor de echipa de către toate categoriile de cetăţeni ai localităţii.
În localitatea se practica diferite activităţi sportive la Stadionul „Progresul“ Gătaia;terenul
de handbal al Liceului Teoretic Gătaia; sală de gimnastică a Liceului Teoretic Gătaia.
10. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ȘI DOTĂRI TEHNICO-EDILITARE

10. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:


a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:
 DJ 588 = 11,86 km;
 DJ 588A = 10,44 km;
 DJ 588B = 5,92 km
DC 169 = 4,0 km;
DC 175 = 7,8 km;
DC 178 = 9,1 km;
DC 180 = 3,0 km

b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi


localităţile aparţinătoare:

- DJ 588 şi DC 178 Gătaia-Şemlacu Mic = 10 km;


- DJ 588 şi DC 178 Şemlacu Mare = 9 km;
- DJ 588 şi DC 178 Gătaia-Butin = 13 km;
- DJ 588B şi DC 178 Gătaia-Percosova = 15 km

Lungimea totală a drumurilor din Oraş Gătaia este de 33 Km, iar calea ferată se întinde pe o
distanță de 24 km.
În localitatea Gătaia funcţionează o stație CFR aici intersectânu-se liniile ferate a unui
punct feroviar important ce face legătura între Buziaş şi Jamu Mare şi Timişoara cu Reşiţa,
S-a constat reducerea traficului feroviar, majoritatea localnicilor preferând autobuzul, în
localitatea Gătaia existând staţie de autobuz pentru cursele zilnice care fac legătura între
municipiile Timişoara – Reşiţa şi retur , Bocşa –Timişoara şi retur, Gătaia –Timişoara şi
retur.
11. INSTITUȚII DE INTERES PUBLIC
Primăria Oraşului Gătaia are un număr de 48 angajați, respectiv 28 de funcţionari publici si
18
personal contractual, iar in componenţa Consiliului Local se regăsesc un număr de 15 aleşi
locali.
Oraş Gătaia este parteneră în cadrul Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri
Timiş (ADID Timiş); Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Timiş“; Asociaţia de
Dezvoltare Microregională „Timiş-Torontal“; Asociaţia de apă, canal a judeţului Timiş (SC
“APCAN” SA); Asociaţia Intercomunitară „Gătaia - Măureni - Tormac“; Grupul de Acţiune
Locală Asociaţia Timiş Torontal Bârzava; Asociaţia Oraşelor din România.
Oraşul Gătaia nu are din păcate nici o formă de înfrăţire instituţionala în ţară sau străinătate,
având relații de cooperare cu comunele Pojarevat și Opovo din Serbia și cu comuna Szank
din Ungaria.

11.2. Politica locală de taxe

În ceea ce privește politica de taxe, la nivelul anului 2012 colectarea impozitelor și taxelor
locale s-a realizat în procent de 70%.
 Categoriile de venituri: sunt constituite din venituri fiscale, venitui nefiscale,
venituri din capital, subvenții de la bugetul de stat, venituri din activitatea
autofinanțată, venituri din afara bugetului local.
 Categoriile de cheltuieli: sunt alcătuite din cheltuieli pentru autorități
executive; transferuri din bugetele locale pentru instituții de asistenţă socială pentru
persoanele cu handicap; tranferuri din bugetul local către bugetul asigurarilor sociale
de sănătate; protecție civilă și protecția contra incendiilor; învăţământ; sănătate;
cultură, recreere șireligie; asigurari și asistenţă socială; servicii și dezvoltare publică:
locuințe, mediu și ape; protecția mediului; agricultură, silvicultura; drumuri și poduri;
străzi.
CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT
1. PREZENTAREA METODOLOGICĂ A ANALIZEI SWOT

Analiza SWOT este o modalitate de a evalua carentele si atuu-rile unui sistem avut în vedere.
Când vorbim de “sistem” includem atât micro cât si macrosistemele, atât persoana cât si
persoana în relatie cu mediul. Când acestea sunt combinate cu o analiză-inventar a
"oportunitătilor si amenintărilor" din mediul extern, realizăm asa-numita "Analiză SWOT".
Cuvântul SWOT este format din prima literă a cuvintelor Strenghts (puncte tari),
Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităti), Threats (amenintări).

Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum si
identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei
teritoriului si este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul
administratiilor publice. Înainte de a începe o analiza SWOT este absolut necesară
prezentarea unei descrieri a cadrului general al situatiei existente pentru ca în cadrul
discutiilor toti participantii să aibă o “bază comună”. Această etapă preliminară reprezintă un
element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivel
comunităţii dispun de o informare asimetrică si au viziuni diferite asupra temelor de
dezvoltare.

Punctele tari si cele slabe tin exclusiv de mediul intern al comunităţii, de resursele acesteia.
Oportunitătile si amenintările vin din mediul extern si tin de cadrul legal, de actorii externi
ce pot avea o influentă pozitivă sau dimpotrivă negativă asupra comunităţii.

În analiza SWOT nu există o corespondentă exclusivă între puncte tari si oportunităti, pe de


o parte, si puncte slabe si amenintări pe de altă parte. Punctele tari si punctele slabe sunt
concepte “statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată
de timp = CEEA CE EXISTĂ. Oportunitătile si amenintările au în vedere viitorul, si se
referă la alegerile pe care le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare =
CEEA CE VA FI. Atunci când este folosită în procesul decizional această metodă de lucru,
este deosebit de important să se folosească logica de bază prin care se caracterizează analiza
SWOT:
 construieste pe Punctele Tari,
 elimină Punctele Slabe,
 exploatează Oportunitătile,
 indepartează Amenintările.

În urma analizei socio-economice realizate pentru Orasul Gataia si a conditiilor externe


(oportunităti, amenintări, prevederi legislative), am retinut un set de informatii pe baza
cărora am realizat analiza SWOT (pentru facilitarea întelegerii, acestea au fost grupate sub
formă de tabel):
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- care sunt avantajele noastre? - ce nu facem bine?
- ce facem bine? - ce fac altii mai bine?
- care sunt dezavantajele noastre?

1. Echipa manageriala activa si orientata spre 1.Inexistenta retelei de alimentare cu apă si a


rezultate pozitive retelei de canalizare in satele apartinatoare(....);

2. Retea de electricitate bine dezvoltată, care 2.Lipsa retelei de gaze naturale în toata Comuna;
desereveste toate localităţile ce apartin de
oras; 3.Modernizarea incompletă a infrastructurii de
transport( existenta unor drumuri si trotuare pe
3. Racordarea la reteaua de telefonie fixă a unui raza orasului care necesita reabilitate sau
numar cat mai mare de locuitori ai orasului; construite noi);

4. Existenta unui liceu care are un internat 4.Lispa unor mijloace de transport în comun între
modernizat satele apartinatoare ale orasului;

5. Zona in care se afla pozitionata comuna este 5.Necesitatea unui sistem de colectare si transport
favorabila practicarii agriculturii a deseurilor menajere;

6. Existenta unor monumente istorice foarte 6.Spatii de cazare si servicii de turism slab
valoroase pe raza orasului (Manastirea Saraca) dezvoltate în raport cu potentialul zonei;

7. Existenta unor investitii pe raza localitatii 7.Necesitatea de a realiza importante lucrări de


realizare in special de investitori locali reparatii la unele cladiri de interes public de pe
raza orasului ( scoli, casa de cultura);
8. Existenta unei Sali de sport moderne pe raza
orasului 8. Lipsa unui parc industrial pe raza orasului

9. Existenta unor investitori locali in continua 9. Lipsa PUG si PUZ


dezvoltare
10. Starea proastă a târgurilor, acestea nu
10. Traditia locala in domeniul agriculturii corespund normelor UE;

11. Dificultăti de integrare/reintegrare


profesională a grupurilor dezavantajate (romi,
persoane peste 45 de ani, someri de lungă
durată, persoane cu dizabilităti).

12. Degradare a mediului construit.

13. Existenta unui numar mare de familii care au


nevoie de locuinte sociale

14. Lipsa activitatilor culturale si de tineret pe raza


orasului

15. Lipsa unor asociatii care sa fie parteneri de


dialog ai autoritatilor locale

16. Lipsa unui sistem modernizat de protectie


impotriva inundatiilor

17. Birocratia crascuta in cadrul institutiilor


publice locale

OPORTUNITĂTI AMENINTĂRI
– schimbări favorabile - cerinţe greu de realizat
– sanse favorabile - schimbări defavorabile

1. Oportunitatea dezvoltării turismului si a unor 1. Îmbătrânirea populaţiei în satele apartinatoare


servicii adiacente; ale orasului

2. Accesul României programe structurale de 2. Migratia tinerilor către orasele mari din
finantare si la celelalte programe ale Uniunii apropiere, unde există mai multe oportunităti
Europene. de angajare si dezvoltare a carierei sau in
strainatate;
3. Dezvoltarea unor parteneriate intre oras si
satele si orasele din zona; 3. Politica agricola a UE va determina o creştere
a concurentei si a costurilor pentru structurile
4. Marile proiecte judetene vor facilita agricole mici.
transportul si vor duce la creşterea
atractivităţii turistice. 4. Informatii si abilităti insuficiente pentru a se
folosi în domeniul agricol oportunitătile
5. Posibilitatea infratirii cu localitati similare din europene;
Serbia si Ungaria in vederea realizarii de
proiecte comune 5. Dificultăti de adaptare a agenţilor economici
locali la conditiile de calitate impuse de
6. Politicile europene menite sa inbunatateasca Uniunea Europeană;
situatia grupurilor dezavantajate
6. Lipsa de experienta in domeniul proiectelor
7. Posibilitatea organizarii micilor producatori in
asociatii 7. Criza economica care poate diminua bugetul
compartimentului social din cadrul primariei
8. Existenta unor investitori interesati de
dezvoltarea de afeceri in zona 8. Distanta mare intre satele apartinatoare si
centrul orasului ( pana la 15 KM)
9. Existenta unui GAL din care inclusiv orasul
Gataia face parte in zona 9. Lipsa unor terenuri care sa se preteze pentru
constructii industriale
10. Existenta unor proiecte de infrastructura la
nivel de judet in care Gataia este cuprinsa

11. Existenta unei asociatii a parintilor la Liceul


din localitate

12. Existenta unei traditii in cresterea animalelor


de rasa si a unei asociatii in domeniu

13. Existenta pe raza orasului a unor sate locuite


aproape in totaliate de minoritati
etnice(slovaci)
CAPITOLUL III.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORASULUI GATAIA

1. ETAPELE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI – METODA DE MANAGEMENT:

Modelul de management care serveste cel mai bine la implementarea unei Strategii de
Dezvoltare este numit managementul orientat spre rezultate. În acest sistem de management
pe care îl vom aplica pentru implementarea strategiei noastre sunt urmărite câteva etape
distincte pe care le vom prezenta în continuare:

a) Identificarea grupului tintă: fie că e vorba despre un individ, familie sau despre o
comunitate principiul de identificare este acelasi. Trebuie ca toti membri să se confrunte cu
aceeasi situatie în cadrul unui sistem (familie, comunitate);

b) Identificarea tuturor “actorilor” care influentează într-un fel sau altul grupul tintă:
rolul acestor “actori” este de a prezenta perspectiva lor asupra situatiei grupului tintă.

c) Identificarea problemelor cu care se confruntă grupul tintă:


 Pentru a fi eficienti trebuie să identificăm problemele comunitatii si nu nevoile;
 Aceste probleme sunt definite în termeni de existentă a ceva ce nu ne dorim;
 Nevoile in schimb sunt definite în termeni de lipsa, neexistanta a ceva dorit;
 Acest principiu ne lasă să observăm că nevoile sunt infinite ca număr pe când
problemele sunt finite.

d) Construirea lantului cauză efect între problemele identificate: aceasta poate fi


prezentată vizual sub forma “arborelui problemelor”;
3. STRUCTURA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORASULUI GATAIA

Organizarea prezentului document permite monitorizarea în timp a implementării măsurilor


stabilite. În acest sens, cadrul strategic a fost conceput pe 6 niveluri principale, puternic
legate de etapele viitoare de implementare (acestea sunt în principal conditionate de factorul
timp si profunzimea/ complexitatea schimbării avute în vedere). Cele 6 niveluri strategice
sunt:
 Viziunea de dezvoltare;
 Obiectivul general (macro obiectiv);
 Obiectivele strategice;
 Axe prioritare (Priorităţi);
 Măsuri si directii de actiune;
 Proiecte
Plecând de la modelul prezentat anterior, avem următoarea structură pentru Strategia
Orasului Gataia. Prezentarea de mai jos merge până la nivelul 4, cel al Axelor prioritare,
urmând ca nivelul 5 al schemei (măsurile) să fie prezentat pe larg în paginile următoare. Un
aspect foarte important pe care trebuie să îl avem în vedere se referă la faptul că nivelul 6 al
strategiei, cel al proiectelor, tine de faza de implementare a strategiei, acesta fiind un
instrument de a pune în practică măsurile prevazute pentru îndeplinirea obiectivelor.

1. Viziunea de dezvoltare durabilă a Orasului Gataia:

“Gataia – un oras modern pentru oamenii sai”

2. Obiectivul general al strategiei:

„Imbunatatirea nivelului de trai pentru toti locuitorii Orasului Gataia”.

3. Obiective strategice de dezvoltare pentru Orasul Gataia:

 Dezvoltarea infrastructurii;
 Dezvoltarea economiei si industriei;
 Dezvoltarea unui sistem social integrat si a resurselor umane.

4. Priorităţi de dezvoltare durabilă a Orasului Gataia (14 priorităţi):

 1.1. Dezvoltarea infrastructurii de transport;


 1.2. Amenajarea teritorială si dezvoltarea sistemului de utilităţi edilitare;
 1.3. Marketing teritorial si creşterea atractivităţii orasului Gataia;
 1.4. Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, educationale, culturale si sportive
din oras;
 1.5. Dezvoltarea infrastructurii de comunicare.
 2.1. Atragere de investiţii noi în comunitate;
 2.2. Inovare si competitivitate pentru toate sectoarele economice;
 2.3. Servicii de calitate oferite agenţilor economici si cetatenilor;
 2.4. Cresterea mobilitatii cetatenilor orasului Gataia;
 3.1. Promovarea resurselor umane si valorificarea potentialului uman;
 3.2. Creşterea calităţii vietii membrilor comunitatii;
 3.3. Accesul la locuri de muncă decente;
 3.4. Imbunatatirea serviciilor de asistenta sociala si protectia copilului;
 3.5. Cresterea calitatii serviciilor educationale din localitatii.
Obiectivul Strategic 1 – „DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII SI
CREŞTEREA ATRACTIVITĂŢII LOCALE”

Dezvoltarea locală trebuie să aibă ca suport o bună infrastructură de transport pentru a deservi
toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul si comunicarea în cadrul comunităţii. O
retea inadecvată de drumuri, accesul dificil la acestea reduc mobilitatea populaţiei,
disponibilitatea bunurilor de consum si a serviciilor, oportunitătile pentru angajare, functiile
economice si sociale ale comunităţii (implicit coeziunea socială). Astfel, sprijinul financiar
pentru dezvoltarea infrastructurii si a mediului comunitar conduce la creşterea activitătii
economice si sociale, intensificarea relatiilor umane si valorificarea potentialului neexploatat.

Astfel, sunt prevăzute o serie de măsuri care au drept drept scop îmbunătăţirea infrastructurii
de transport, energie şi mediu, în vederea rezolvării principalelor probleme în domeniu şi
valorificării oportunităţilor existente. De asemenea, acestea vor completa acţiunile prevăzute
de alte priorităţi. În mod concret, acest obiectiv strategic vizează: extinderea oportunităţilor
de dezvoltare, îmbunătăţirea canalelor de distribuţie ale întreprinderilor (în special în sectorul
agricol), valorificarea infrastructurii de transport, în vederea creşterii mobilităţii forţei de
muncă, valorificarea infrastructurii de transport, energie şi mediu pentru atragerea
activităţilor productive, valorificarea oportunităţilor create de investiţiile de mediu pentru
atragerea activităţilor productive, dezvoltarea marketingului teritorial.

Prin strategia de faţă propunem o abordare care se bazează pe o dezvoltare integrată a


localităţii, acesta fiind aplicat cu succes în mai multe ţări europene.

Obiectivele avute în vedere în cadrul acestei dimensiuni se referă la:


 Creşterea accesibilităţii în localitate, prin dezvoltarea unei infrastructuri de transport.
 Creşterea accesului populaţiei din Orasul Gataia la utilităţile tehnico-edilitare (apa,
canal, gaz) .
 Creşterea atractivităţii Orasului Gataia, în context judeţean, regional şi naţional.

Pentru Obiectivul Strategic „Dezvoltarea infrastructurii si creşterea atractivităţii locale” am


stabilit un număr de 5 axe prioritare, după cum urmează:
 1.1. Dezvoltarea infrastructurii de transport;
 1.2. Amenajarea teritorială si dezvoltarea sistemului de utilităţi edilitare.
 1.3. Dezvoltarea teritoriala si creşterea atractivităţii Orasului Gataia
Axa Prioritara 1.1. - Dezvoltarea infrastructurii de transport

Dezvoltarea lucrărilor de infrastructură în Orasul Gataia vizează în principal îmbunãtãtirea


drumurilor rutiere de acces prin pietruire, reabilitare, asfaltare, construirea, extinderea sau
modernizarea de poduri, podete sau punti pietonale. Se va acorda, de asemenea, o importanţă
deosebită şi asigurării siguranţei în trafic.

Principalele măsuri avute în vedere se referă în principal la:


 Executare lucrări la drumurile orasenesti si cele care fac legătura între satele
apartinătoare Orasului Gataia ( reabilitare si constructie de drumuri noi).
 Asigurarea siguranţei traficului rutier.
 Construcţia si reparaţia podurilor si podetelor din comună.
 Reabilitarea si infiintarea, acolo unde nu exista, a trotuarelor din cele cinci sate
ale orasului.

Eligibilitate si finantare în cadrul financiar indicativ:


1. Programul operational regional (POR)
Axa prioritara 6 ”Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală.”
2. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020
Masura 19 Axa Leader
 Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul
strategiei de dezvoltare locală”
 Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii ]n
infrastructura la scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate
patrimoniului cultural si natural”
3. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
 Axa prioritară 3 ”Mobilitate sustenabilă și accesibilitate”
4. Programul Interreg V-A Romania-Serbia
 Axa prioritară 2: Îmbunătățirea mobilității transfrontaliere durabile și eliminarea
blocajelor (Cooperare în domeniul accesibilității
Axa prioritara 1.2. Amenajarea teritorială si dezvoltarea sistemului de utilităţi
edilitare

Aceasta Axa are în vedere acele tipuri de investiţii care să ducă la creşterea calităţii vietii în
comună dar si la dezvoltare locală. Astfel, avem în vedere creşterea accesului la utilităţi
pentru un număr cât mai ridicat de persoane din Orasul Gataia, precum si identificarea unor
modalităti de asigurare a serviciilor la preturi accesibile tuturor categoriilor de populatie.

Principalele măsuri avute în vedere se referă la:


 Infiintarea retelei de alimentare cu apă in toate satele orasului;
 Infiintarea retelei de canalizare in toate satele comunei;
 Infiintarea si dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor si a deseurilor;
 Amenajarea teritorială si reabilitarea unor clădiri de utilitate publică: (târguri,
institutii publice, cămine culturale, scoli, dispensare etc);
 Amenajarea de spatii verzi si a unor locuri de agrement, în conformitate cu
normele europene (reamenajarea parcului din centru, infiintarea de parcuri de
joaca pentru copii cate unul in fiecare sat.
 Rectificarea albiei paraului Barzava;

Finantarea investitiei va fi realizată cu cofinantare de la bugetul local


Dintre principalele măsuri avute în vedere în acest domeniu, amintim:
 Atragerea unor investitori care sa dezvolte agroturismul si turismul de
vanatoare in zona;
 Păstrarea si valorificarea potentialului natural si cultural;
 Intensificarea activităţilor culturale si dezvoltarea continuă a relatiilor
internaţionale ( infratirea cu localitati din Serbia, Ungaria si alte tari);
 Dezvoltarea marketingului teritorial prin crearea unor brand-uri locale.
 Infiintarea unui parc industrial,
 Infiintarea unui punct de informare turistica

Eligibilitate pentru:

1. Programul Operational Competitivitate


 Axa Prioritară 2 ”Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie
digitală competitivă”.
2. Programul Operational Regional
 Axa Prioritară 7 “Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a
turismului”
3. Programul ”Europa pentru cetateni 2014-2020
 Componenta 2 - Implicare democratică și participare civică, cu măsurile
 Masura 2.1 ”Înfrățire între localități”
 Masura 2.2 ”Rețele de oraș
AxaPrioritară 1.4: Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, educationale,
culturale si sportive din Orasul Gataia;

In acest domeniu conducerea orasului îsi propune ca directii de actiune să consolideze, sa


extinda, sa renoveze si sa construiasca din temelie infrastructura necesara pentru
desfasurarea acestor servicii. Aceasta se va realiza prin implementarea de proiecte initiate de
primarie sau in care primaria este partenera. Pentru toate aceste activitati managementul
resurselor si parteneriatele strategice realizate cu instittutii, Organizatii non-guvernamentale
sau diferite grupuri au un rol primordial.

Dintre principalele măsuri avute în vedere în acest domeniu, amintim:


 Extinderea internatului de la Liceul din Gataia.
 Infiintarea unui muzeu;
 Modernizarea cladirilor scolilor din satele apartinatoare si a cladirii liceului
 Extinderea casei de cultura in vederea realizarii unui club pentru varsnici.
 Infiintarea unui centru de tineret si a unei asociatii care sa se ocupe de
problemele tinerilor din Oras.
 Infiintarea unui centru de zi de tipul school after school
 Modernizarea bazei sportive din Orasul Gataia,
 Infiintarea unui ansamblu de dansuri traditionale romanesti si slovace.

Eligibilitate pentru:

1. Programul National de Dezvoltare Rurala a Romaniei 2014-2020


Masura 19 Axa Leader
 Submăsura 19.2 ”Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul
strategiei de dezvoltare locală”
 Masura 1/6B ”Dezvoltarea localitatilor rurale si mic-urbane prin investitii in
infrastructura la scara mica, servicii de baza pentru populatie si investitii asociate
patrimoniului cultural si natural”
 Masura 7/6B “Integrarea minoritatilor prin cultura si traditii.”
3. Programul Operational Regional
 Axa Prioritară 5 ”Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural”.
4. Programul IPA de cooperare transfrontaliera Romania – Serbia
 Axa Prioritara 1 “Promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor de
bazăpentru o creștere favorabilă incluziunii”
5. Fondul de educatie pentru romi
6. Administratia Fondului
Cultural National 7.Programul
Erasmus +
Obiectiv Strategic 2: DEZVOLTAREA ECONOMIEI SI INDUSTRIEI

În urma analizei SWOT realizate la nivelul Orasului Gataia a reiesit ca fiind extrem de
importantă susţinerea sectoarelor care prezintă potential de dezvoltare, în acest sens fiind
retinute dezvoltarea serviciilor, dezvoltarea sectorului productiv si a turismului. Componenta
fundamentală a dezvoltării economice, turismul este parte din priorităţile prezentei Strategii
de Dezvoltare Locală. Integratea turismului în conceptul de marketing teritorial tine de
oportunitatea pe care turismul o oferă ca posibilităti de promovare a zonei. Turismul este una
dintre politicile transversale ale Uniunii Europene fundamentată juridic prin articolul 3, litera
“u” din Tratatul de la Masstricht, în care se autorizează comunitatea să adopte măsuri de
dezvoltare în acest sector.

Principalele obiective avute în vedere în cadrul acestei dimensiuni se referă la:


 Creşterea numărului investiţiilor în Orasul Gataia;
 Dezvoltarea sectoarelor cu potential de creştere economică (agricultură, turism,
industrie);
 Creşterea calităţii serviciilor oferite de către administraţia publică.

Pentru Obiectivul Strategic 2 „Dezvoltarea economiei si turismului” au fost stabilite 3 axe


prioritare:

Atragere de investiţii noi în comunitate


 Dezvoltare Business to Business
 Dezvoltare Business to Consumer
 Infrastructura de afaceri.
Atragerea investiţiilor străine directe reprezintă o cale prin care se poate creşte
competitivitatea sectorului productiv, deoarece investitorii de regulă aduc tehnologii
competititive şi au o piaţă sigură pentru produsele lor. Până în prezent, România a
beneficiat de investiţii străine directe mult mai reduse, comparativ cu alte economii de
tranziţie. Pentru acestea din urmă, investiţiile străine directe au jucat un rol hotărâtor în
restructurarea şi modernizarea industriei prelucrătoare şi a sectorului de servicii, precum
şi, per ansamblu, în creşterea economică, creşterea productivităţii şi schimbările
structurale.

Inovare si competitivitate pentru toate sectoarele economice


 În agricultură (agricultura alternativă, profesională)
 În turism (agroturism, turism cultural, turism de agrement)
 În industrie (micii producători)
Inovaţia şi asigurarea competitivităţii pentru toate sectoarele economice se traduc printr-o
diversificare a producţiei şi prin stimularea investiţiilor în ramuri cu valoare adăugată şi a
investiţiilor durabile, atât din punct de vedere economic cât şi în ceea ce priveşte
respectarea condiţiilor de mediu. Acest tip de abordare a dezvoltării economice asigură
evitarea unor situaţii de tipul celor din industria lohn, unde investitorii urmăresc
realizarea unor investiţii minime şi valorificarea forţei de muncă ieftine. Îndată ce
salariile cresc aceşti investitori s-au îndreptat spre est şi spre Asia, unde pot găsi
manoperă mai ieftină, creând dereglări pe piaţa muncii. Aşadar este esenţial să se
diminueze dependenţa ridicată de câteva sectoare, atât la nivel naţional, cât şi la nivel
regional. În ceea ce
priveşte Orasul Gataia, ne propunem acordardare unei atenţii specializate tehnologiilor
de nişă şi alternative (avem aici în vedere dezvoltarea unei agriculturi alternative, a
agroturismului) dar şi susţinerea micilor producători locali, care sunt factori esenţiali
pentru o dezvoltare armonioasă.

Servicii de calitate oferite agenţilor economici si cetatenilor


 Promovarea intereselor locale
 Acces la utilităţi
 Informare.

Creşterea calităţii serviciilor oferite de către administraţia publică reprezintă un element


esenţial pentru atragerea de investitori străini şi români, dar şi pentru dezvoltarea activităţii
IMM- urilor şi a agenţilor economici în general. Dacă atitudinea administraţiei publice locale
este deschisă şi orientată spre rezolvarea problemelor investitorilor, aceştia se vor simţi în
siguranţă şi vor fi interesaţi să investească.

Cresterea mobilitatii cetatenilor Orasului Gataia


 Inbunatatirea infrastructurii de transport prin amenajarea statiilor de asteptare
 Atragerea unor companii de transport care sa infiinteze rute ce trec prin oras,
 Introducerea transportului scolar pentru elevi si cadre didactice

Cresterea mobilitatii cetatenilor din Orasul Gataia reprezinta una dintre cele mai urgente
probleme deoarece in momentul de fata datorita lipsei unor mijloace de transport constante si
accesibile din punct de vedere al pretului foarte multi dintre tinerii care termina 8 clase la
scoala din localitate nu continua studiile
Concluzii

Realizarea acestui document strategic permite comunitaţii din Gataia identificarea si


validarea unor priorităţi viitoare de actiune, acestea fiind alese în functie de resursele
existente si de vointa generală a locuitorilor din Gataia. În tot acest proces care va urma,
Strategia va servi ca punct de referintă pentru o dezvoltare durabilă si armonioasă a orasului.
Implementarea Strategiei se va realiza prin scrierea de proiecte, atât de către autoritatea
locală cât si de oricare membru al comunităţii care doreste să contribuie la dezvoltarea
comunitară.

În vederea implementării cu succes a acestui document strategic este necesară o implicare a


tuturor factorilor reprezentativi din Orasul Gataia, precum si o bună colaborare între
administraţia locală si cetăţeni. Evaluarea Strategiei, a gradului de implementare a
obiectivelor, se va face periodic, într-o manieră stabilită la nivelul comunităţii.

În vederea implementării cu succes a acestui document strategic, echipa de elaborare a


Strategiei supune atentiei următoarele aspecte:

 Strategia de Dezvoltare locală este un document al întregii comunităţii, nu este a


unei persoane sau institutii, a unui partid sau organizatii de orice fel.

 Societatea civilă trebuie să decidă cum va arăta comunitatea în care vor să


trăiască si tot ei sunt cei care vor controla punerea în fapt a acestor decizii.

 Din punct de vedere politic strategia trebuie asumată de către Consiliul Local care
va stabili o ordine a priorităţilor si prin bugetul existent le va finanta si cofinanta.

 Consiliul Local este cel care poate modifica această strategie imediat sau mai
târziu, în functie de dezvoltări ulterioare ale situatiei sociale, politice si
economice.