UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE AGRICULTURA- IFR

COMBINE PENTRU RECOLTAT

CEREALE PAIOASE

Student,
Despre CLAAS

CLAAS (www.claas-group.com) este o afacere de familie

fondată în anul 1913 şi unul dintre cei mai importanţi
producători de utilaje agricole la nivel global. Compania cu
sediul în Harsewinkel, Germania, este lider pe piaţa europeană
de combine de recoltat. CLAAS este lider mondial în ceea ce
priveşte un alt mare grup de produse, și anume combinele
autopropulsate de recoltat furaje. Totodată, CLAAS este un
nume de referinţă de top la nivel mondial în tehnologia agricolă,
în domeniul tractoarelor, preselor de balotat şi al utilajelor
agricole de recoltat furaje verzi. Portofoliul de produse al
companiei CLAAS include, de asemenea, și tehnologie agricolă
de ultimă oră. Firma CLAAS are peste 11.500 de angajaţi la
nivel mondial şi a raportat o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de
euro în exerciţiul financiar 2015.
Clienţii noştri sunt prezenți pe toate continentele. Au exploataţii
agricole de diverse dimensiuni şi lucrează în diverse condiţii
climatice. Gama noastră de produse se orientează în vederea
optimizării sistemului complet până la recoltare şi în vederea
oferirii de soluţii potrivite pentru fermieri.

Inovație din prima clipă

Strategia companiei a fost orientată spre inovație încă de la
început. Fondatorul companiei, August Claas, care a înregistrat
pentru prima dată compania în 1913, a produs la început
echipamente puternice de legat paie împreună cu frații săi Franz
și Theo. Un înnodător îmbunătățit făcea noduri sigure pentru
baloții de paie, utilizând sfoara care pe vremea aceea era de
calitate foarte proastă. Apoi, în 1936, a intrat în producție prima
combină de recoltat adecvată pentru condițiile europene. Din
momentul acela, combina de recoltat a fost legată inseparabil de
numele CLAAS. CLAAS a devenit o companie multinațională
importantă în principal datorită acestui utilaj.

Tehnologia IT pentru utilajele agricole este pur și simplu

„EASY”
Până acum câțiva ani, tendința în industria agricolă era
producerea unor utilaje din ce în ce mai mari. Totuși, în prezent,
lanțul de recoltare include multe inovații, în special în domeniul
tehnologiei de acționare, al inteligenței și interconectării
utilajelor. În 2010, CLAAS a reunit toate cunoștințele în materie
de sisteme electronice sub un nume colectiv. „Efficient
Agriculture Systems”, prescurtat „EASY”, este termenul
colectiv CLAAS care include optimizarea controlului utilajelor
și a performanțelor, sisteme de direcție, agricultură de precizie și
monitorizare, precum și soluții de software și servicii.
 COMBINE PENTRU RECOLTAT
CEREALE PAIOASE

Masinile de recoltat dateaza inca din anul 50 d. Hr.

Istoricul roman Pliniu cel Batran a mentionat in Galia
existenta unei “masini de recoltat” (vallus) care consta
dintr-un fel de pieptene format din scanduri montate pe un
vehicul cu doua roti, impins in lan de un animal de
tractiune si dirijat de catre un muncitor (fig. 1). “Pieptenele”
patrundea in lanul de grau si rupea spicele care erau
impinse de catre un muncitor si colectate intr-o bena
deschisa. Mai tarziu, pe la anul 400, aceasta masina a fost
mentionata si de istoricul roman Palladius.
Imaginea din fig. 1 a fost realizata dupa descrierea
istoricilor mentionati mai sus. In anul 1958, la Buzenol -
Montauban, in sudul Luxemburgului, a fost descoperita
imaginea acestei masini, considerata de presa vremii
stramosul combinei de recoltat cereale. Timp de circa
1400 de ani istoria nu a mai consemnat alte unelte de
secerat cereale paioase, in afara de secera si coasa.
Marea “familie” a masinilor de recoltat
Combinele de recoltat cereale paioase sunt masini
complexe care executa toate operatiile procesului
tehnologic de recoltare necesare strangerii produsului
principal (boabe). Ele au fost concepute initial numai
pentru recoltarea cerealelor paioase, dar in timp acestea
au fost dotate si cu echipamente de lucru speciale pentru
recoltarea si a altor culturi, cum ar fi: porumb, floarea
soarelui, mazare, soia, fasole, etc.
Acestea intra in categoria masinilor de recoltat
cereale paioase. In aceasta categoria mai intra: masinile
de secerat plante, masinile de treierat (batoze), masinile
de secerat si tocat plante, masinile de adunat si balotat
paie, masinile de adunat si format capite si masinile de
transportat paie.
• Dupa modul de actionare a organelor de lucru si
de deplasare combinele de recoltat cereale paioase se
impart in: combine tractate, combine purtate si combine
autopropulsate.
Combinele de tip tractat sunt de 2 feluri: combine cu
motor propriu pentru actionarea organelor de lucru si
combine de tip tractat actionate de la arborele prizei de
putere a tractorului.
Dupa debitul de alimentare cu material a apartului de
treier combinele se impart in: combine cu debit de
alimentare mic q < 3 kg/s, combine cu debit de alimentare
mediu q ° 3 - 8 kg/s si combine cu debit de alimentare
mare q > 8 kg/s.
• Dupa fluxurile tehnologice, combinele de recoltat
cereale se impart in: combine cu aparat de treier
tangential, la care aparatul de treier este asezat
transversal, imediat dupa transportorul central, fluxul de
material intrand perpendicular pe acesta; materialul este
preluat de la transportorul elicoidal de catre transportorul
central si introdus in aparatul de treier de unde acesta
este lovit de barele (sinele) batatorului aproximativ
tangential; combine cu aparat de treier axial, la care
aparatul de treier este asezat axial pe axa longitudinala a
batozei si in unele cazuri transversal, fluxul de material
deplasandu-se prin aparatul de treier dupa o traiectorie
elicoidala; materialul se separa indeosebi datorita frecarii
si fortelor centrifuge si intr-o mai mica masura
lovirii. Acestea au debit de alimentare mic si latimea de
lucru de B ° 1,5-2,2 m.
• Dupa geometria fluxului tehnologic combinele
de recoltat cereale paioase se impart in: combine cu flux
direct (directia de deplasare a materialului in masina nu se
modifica) si combine cu flux indirect (materialul introdus in
masina isi modifica directia de deplasare in cadrul
procesului tehnologic).
Combinele cu flux direct se impart in: combine cu
flux longitudinal (debit de alimentare mic si latimea de
lucru B ° 1,5-2,2 m) si combine cu flux transversal.
Dupa forma traseului fluxului tehnologic, combinele
cu flux indirect se impart in: combine cu flux in forma de L
(combine tractate ) si combine cu flux in forma de T
(combine autopropulsate sau purtate cu debite de
alimentare de peste 15 kg/s si cu latimea de lucru B ° 2,1-
7,3 m).
Cele mai raspandite sunt combinele autopropulsate cu flux
indirect in forma de T deoarece pot intra direct in lan fara a
necesita cai de acces, se manevreaza usor, necesita zone
de intoarcere mici si au stabilitate buna.
Anumite tipuri de combine sunt echipate si cu
dispozitive pentru dezaristarea si decorticarea boabelor si
cu un grup suplimentar de organe pentru curatirea
boabelor, cu colectoare pentru paie si pleava.
Combinele de cereale paioase pot fi echipate si cu
dispozitiv pentru presarea si balotarea paielor amplasat in
partea posterioara a batozei combinei. Baloturile realizate
au masa volumica de 50-100 kg/m3, lungimea de 900-
1200 mm, latimea de 250–800 mm si inaltimea de 250–
300 mm.
Unele combine sunt dotate si cu dispozitive pentru
tocarea paielor si cu dispozitive pentru strangerea plevei.
Motoarele folosite pentru actionarea combinelor sunt
de tip cu combustie interna, de regula cu aprindere prin
compresie. Puterea nominala a acestora varieaza in
functie de debitul de alimentare si este cuprinsa intre 30 si
170 kW la turatia nominala de 1500-3000 rot./min.
Cabinele noilor combine de recoltat cereale paioase
sunt complet automatizate si computerizate (fig. 2 - firma
Massey Ferguson si Fig. 3 - firma CLAAS).
Reglajele tehnologice ale combinei
Acestea se fac in functie de cultura, densitate,
umiditate, starea lanului etc. Rolul lor este de a realiza un
proces de recoltare optim si fara pierderi de recolta. Dintre
acestea amintim: reglarea inaltimii de taiere, reglarea
aparatului de taiere, reglarea melcului transportor,
reglarea rabatorului, reglarea elevatorului cu racleti,
reglarea turatiei batatorului, rgelarea turatiei scuturatorului,
reglarea distantei dintre batator si contrabatator, reglarea
decorticatorului, reglarea circuitului de recuperare,
reglarea curatirii, etc.
La ora actuala, cea mai mare combina din lume este
John Deere STS, avand o putere de 465 CP, cu
capacitatea cilindrica de 12,5 L si un consum specific
foarte mic. Aceasta este prevazuta cu un buncar de
capacitate 11.000 l, cu cabina Ultra-delux, cu un confort
deosebit si cu toate sistemele de confort moderne, inclusiv
cu sistem de monitorizare si cartare prin satelit, utilizand
satelitii de pozitie GPS.
In fig. 4 este prezentata combina de recoltat cereale
JOHN DEERE 2266 E. Procesul de lucru al acestei
combine este prezentat in fig. 5.
In fig. 6 este prezentata una din ultimele realizari ale
firmei americane New Holland, si anume autocombina CX
880 de 375 CP, lansata in 2002, care este prevazuta
inclusiv cu sistem de control prin satelit, cu comenzi
centralizate la o singura maneta si cu monitoare de control
a procesului de lucru.
Firma germana Claas a realizat un sistem special
numit LASER PILOT care asigura conducerea automata a
combinei in timpul lucrului. Acesta consta dintr-un
dispozitiv laser montat pe hederul combinei, care emite un
fascicul laser in lungul marginii lanului, realizand
conducerea automata a combinei, fara abateri de la
marginea lanului, precum si masurarea cu exactitate a
suprafetei recoltate. In anul 1999, la salonul international
de masini agricole AGRITECHNICA, acest sistem a fost
distins cu medalia de aur.
In ultimii ani, pe plan mondial, s-au introdus la
combinele fabricate de marile firme in domeniu sistemele
de cartare automata a terenului in timpul recoltarii, cu
scopul determinarii in fiecare loc a productiei, care ne da
informatiile necesare privind densitatea necesara de
seminte la semanat, precum si dozele necesare de
ingrasaminte si pesticide. In fig. 7 este prezentat sistemul
AGROMAP realizat de firma germana Claas pentru
combinele Lexion (fig. 8). Acest sistem functioneaza pe
principiul aratat in fig. 9, din care rezulta ca prin sistemul
de pozitionare cu sateliti GPS se receptioneaza datele
care sunt trecute printr-un modul de comparatie si
inregistrare la calculatorul de bord CEBIS din care sunt
stocate pe o discheta.
Sistemele de cartare automata a combinelor John
Deere au fost puse la punct prin cooperarea dintre
specialistii firmei si specialistii de la NASA. Pozitionarea
combinei se face cu o precizie de 10 cm.
La ora actuala proiectarea partilor componente ale
combinei se realizeaza pe calculator cu ajutorul unor
programe speciale de proiectare (fig. 10). Simularea
procesului de treier se poate face si ea pe calculator.
Sudarea anumitor parti ale combinei se realizeaza cu
ajutorul robotilor de sudura.