Proiect la masini de recoltat

Combina de recoltat cereale paioase

Student:Enascuta Octavian
Grupa:8307

Combina de recoltat cereale paioase

Combinele reprezintă maşinile cele mai perfecţionate care execută la o singură
trecere seceratul plantelor, treieratul acestora, separarea boabelor de părţile
păioase şi colectarea boabelor. Recoltarea cerealelor păioase cu combina se
execută în faza de coacere deplină. Părţile componente: combina este alcătuită
din secerătoare (heder), batoză, colector (buncăr pentru cereale), platforma de
conducere, motorul, transmisia montate pe un cadru prevăzut cu organe de
rulare. Unele combine se pot prevedea cu colector de paie şi pleavă.
Combinele autopropulasate au motor propriu şi organe specifice maşinilor
autopropulsate: transmisia la organele de rulare (formată din ambreiaj, cutie de
viteză, diferenţial), organe de conducere, instalaţie hidraulică pentru comandă şi
reglare, instalaţie electrică, cabină sau platformă de conducere. Cadrul este
executat din profile de oţel şi se sprijină pe patru roţi cu pneuri. Secerătoarea
combinei denumită heder este montată în partea frontală a combinei. Hederul se
montează la batoză şi se compune dintr-un cadru pe care sunt montate
despicătoarele de lan , rabatorul , care are palete cu degete elastice , aparatul de
tăiere şi transportoarele de plante tăiate, de tip melc , transportorul central de tip
lanţ cu racleţi montat pe axul condus . Batoza combinei este alcătuită dintr-o
carcasă (corpul batozei) unde se găsesc următoarele organe: aparat de treier,
transportorul oscilant, uniformizatorul de evacuare, scuturătorul, curăţirea I,
dezaristatorul (grohoitorul) şi curăţirea a II-a.
Aparatul de treier este compus din bătătorul cu opt şine montate pe patru discuri
şi contrabătătorul de tipul grătar cu şine şi vergele de sârmă. În partea anterioară
a contrabătătorului se află un jgheab în care se colectează pietrele care eventual
ajung la aparatul de treier şi un mecanism de reglare a distanţei faţă de bătător.

Transportorul oscilant prevăzut cu trepte, transportă materialul de la

contrabătător şi scuturători, la sita cu jaluzele. La capătul de descărcare a
transportorului este montat un grătar cu vergele pentru răsfirarea materialului.
Uniformizatorul de evacuare 1, denumit şi postbătător este destinat să
uniformizeze stratul de material şi să-i reducă viteza înainte de a ajunge pe
scuturători. El are formă cilindrică cu şase palete longitudinale. Scuturătorul este
compus din patru elemente (cai) prevăzute cu câte cinci cascade, care sunt
montate pe două axe cotite. La fiecare element în partea inferioară se află cât un
jgheab de colectare a boabelor prin care ajung la sita cu jaluzele. Curăţarea I se
compune dintr-un ventilator cu patru palete de lemn, o sită cu jaluzele reglabile
care are în partea finală o prelungire reglabilă, independentă ca deschidere şi
înclinaţie şi sita inferioară cu orificii, fixe care se schimbă după cultură.
Sub sita inferioară se află două planuri înclinate care dirijează materialul spre
melcul de boabe de la elevatorul ce duce la curăţirea a II-a sau grohoitor. Cernerea
boabelor pe site este asigurată de un volant cu manivelă şi o pârghie oscilantă ce
acţionează şi pe planul oscilant. Curentul de aer produs de ventilator este
îndreptat către sitele de cernere cu ajutorul a două deflectoare reglabile.
Dezaristatorul (grohoitorul) curăţă paleele şi aristele de pe boabe. El se compune
dintr-o manta cilindrică din plasă de sârmă în care se roteşte un ax cu palete
elicoidale riflate care freacă puternic boabele, îndepărtând de pe ele aristele şi
paleele. Boabele sunt împinse către paleele aruncătoare care le dirijează la
curăţirea a II-a. Deasupra dezaristatorului se află un transportor cu melc, care
poate dirija boabele direct către curăţirea a II-a când nu este necesar grohoitorul.
Curăţarea a II-a este compusă dintr-un batiu cu două site cu orificii rotunde şi un
ventilator cu patru palete . Sitele se pot schimba în funcţie de elevator cu palete şi
ridicate în buncărul de boabe , iar spărturile şi seminţele de buruieni sunt duse la
o gură de sac.

Buncărul combinei aşezat în spatele cabinei. În buncăr se colectează boabele

rezultate în urma batozării şi curăţării. Motorul combinei asigură punerea în
mişcare a combinei şi a organelor de lucru. Este un motor de mare putere, motor
Diesel. Transmisia asigură transmiterea mişcării de la motor la organele de lucru şi
la organele de deplasare. Ca organe de transmisie sunt curelele cu fulii sau lanţuri
cu roti dinţate. Cutia de viteze asigură deplasarea combinei cu diferite viteze în
timpul lucrului sau pentru deplasarea pe drumuri.

Clasificarea masinilor de recoltat.

Dupa operatiile pe care le executa:
- Combinele de recoltat sunt maşini complexe, care realizează la o singură trecere
seceratul şi treieratul plantelor, separarea fracţiunilor rezultate după treierat,
precum şi curăţirea boabelor de impurităţi.
Combinele se folosesc la recoltarea directă din lan, cât şi la recoltarea divizată,
pentru treieratul plantelor din brazde
Domeniul de utilizare al combinelor a fost extins, prin posibilitatea adaptării lor la
recoltarea mazării,soiei, porumbului, florii-soarelui,seminţelor de legume,
echipându-se în acest scop cu echipamente şidispozitive corespunzătoare.

În prezent se foloseşte un număr foarte mare de tipuri de combine, adaptate

condiţiilor specifice de lucruale agriculturii din ţara noastră şi care se deosebesc
între ele prin flu
xul tehnologic de lucru, modul de
acţionare, lăţimea de lucru, construcţia şi dispunerea organelor active.
 După fluxul tehnologic de lucru, combinele de recoltat cereale păioase pot fi:
-Cu flux direct
-Cu flux indirect
La combinele cu flux direct, deplasarea materialului în maşină se face fără ca
acesta să-şi modificedirecţia.

Combinele cu flux direct se grupează în: combine cu flux longitudinal (fig, a) şi

combine cu fluxtransversal .(fig b )
Scheme de fluxuri tehnologice ale combinelor.
Acest tip de combine se întâlnesc sub denumirea de combine în formă de I,
caracterizate de un debit dealimentare mic şi o lăţime de lucru de 1,5–
2,2 m.

La combinele cu flux indirect, deplasarea materialului introdus în maşinăse face

prin modificarea direcţiei acestuia.
În funcţie de forma fluxului tehnologic combinele cu flux indirect se împart în:
combine cu flux în formăde L şi combine cu flux în formă de T.
La combinele cu flux în formă de L, după tăierea plantelor, acestea sunt deplasate
transversal,modificarea direcţiei de deplasare a materialului făcându-se după
ieşirea acestuia din aparatul de treier(fig.1 c)

Stabilirea latimii de lucru a masinii:

Aparate pentru taierea tulpinilor vegetale
Clasificarea dispozitivelor de taiere a masinilor agricole:
In functie de tipul procesului de taiere (retezare,inclinata,cu alunecare),de tipul
miscarii de lucru si de forma cutitului,dispozitivele de taiere se clasifica in:
-rotative plane si cilindrice;
-cu miscare de dute-vino;
-oscilante plane;
-de translatie plana;

Aparatul ales este de taiere tip cutit-deget.

In functie de elementele constructive ale cutitului (t-pasul lamelor,t0-pasul

degetelor,s-cursa cutitului) se deosebesc trei tipuri de dispozitive:
Dispozitiv cu taiere normala la care t=0 si care poate fi :
-cu cursa simpla s=t=t0
-cu cursa dubla s=2t=2t0

variante constructive:
S = t = t0= 76.2 mm –aparat cu cursă simplă
S = 2t = 2t0 = 152.4 mm –aparat cu cursă dublă

Aceste dispozitive pot avea muchia taietoare zimtata sau neteda si sunt folosite la
combinele de recoltat cereala,cositori si seceratori.
Dispozitive cu taiere joasa s=t=2t0

Dispozitive cu taiere medie: s=t=kt0 ;

k poate lua valori intre 1 si 2

Mecanismele de actionare ale cutitelor deget.

Pentru actionarea dispozitivelor de taiere cu miscare dute-vino se folosesc
mecanisme plane sau spatiale,cele mai des intalnite fiind:
-mecanism biela-manivela(plan si spatial axat sau dezaxat)
-mecanism cu saiba oscilanta
-mecanism cu arbore oscilant
-mecanism cu brat rotitor
-mecanism cu culisa oscilanta
-mecanism cu furca oscilanta
-mecanism cu balansier
-mecanism planetar

Toate aceste mecanisme au rolul de a transforma miscare de rotatie a axului de

antrenare in miscare rectilinie-alternativa a barei portcutit,pe care se afla montate
lamele taietoare.

a.Mecanismul de actionare biela-manivela dezaxat

b.Mecanism biela-manivela cu furca cardanica
c.Mecanism cu saiba oscilanta
d.e.f.Mecanism cu culisa oscilanta
g.Mecanism biela-manivela cu balansier
Mecanismul de actionare biela-manivela
x=r(1-cos(wr))
v=rw*sin(wt)
a=rw*cos(wt)
x-cursa
x=2r
x=S=76,2m

La dispozitivele cu taiere normala daca taierea incepe in A1 atunci sfarsitul

acesteia va fi cand b0 va ajunge in b2
Vitezele de inceput si sfarsit de taiere vor fi

Alegerea regimului cinematic pentru cutit

La alegerea regimului cinematic al cutitului se va tine cont de geometria

cutitului,de miscarea relativa a cutitului fata de bara suport si de deplasarea
dispozitivului de taiere odata cu masina
Vt=2[m/s] vd=1.38[m/s]
Viteza cutitului fata de bara suport este : vt =rw sin wt si va da componentele

Vn’=vd cos = 1,8

Va ‘=vt sin =0.84

Viteza de deplasare a dispozitivului de taiere odata cu masina va da componentele

:

Vn"=vd sin =0.58

Va"=vd cos =1.25

Compunerea vitezelor pe cele doua directii vor da

v=v’-v”=v sin - v cos = -0.41
v=v’+v”=v cos +v sin =1.26

Inclinarea tulpinilor in timpul taierii .

Deoarece taierea se face prin forfecare si mai putin prin inertie ,tulpinile sunt
inclinate in timpul taierii.Cu cat inclinarea este mai mare, miristea este mai mare si
mai si pierderea de recolta creste.
Inclinarea longitudinala
Se refera la inclinarea tulpinilor care se gasesc pe suprafata neacoperita de taisul
activ si care sunt deplasate de bara de portcutite pe directia de inaintare a masinii.
Din calculele geometrice rezulta ca inclinarea longitudinala se poate determina cu
relatia : ql=k *h –h'= 47.911
K=1.29 h’=50

Unde k depinde de tipul aparatului de taiere:

K=1.29 la dispozitivele cu taiere normala
K=1.26 la dispozitivele cu taiere joasa
K=0.77 la dispozitivele cu cursa dubla

h'=k*h=64,5
Diagrama de mișcare a lamei
Mişcarea absolută a lamei este formată din mişcarea relativă a cuţitului faţă
de bara suport şi mişcarea maşinii cu viteza vd, relaţiile fiind:

Drumul parcurs de maşină la o cursă simplă a cuţitului (sau la o jumătate de

rotaţie a manivelei) se numeşte cursă de alimentare şi are valoarea:
=1,38 [m] =0.11[s] =52.49

unde T este timpul necesar pentru o rotaţie completă a manivelei .

Rezultă :

Dând valori lui între 0 şi , z va avea valori între 0-h, iar x între 0-2r,
diagrama de mişcare fiind cea din figură:

Se dau valori și se reprezintă grafic diagrama de mișcare a lamei.

Inclinarea tulpinilor in timpul taierii.
Deoarece tăierea se face prin forfecare şi mai puţin prin inerţie, tulpinile
sunt înclinate în timpul tăierii. Cu cât înclinarea este mai mare, miriştea este mai
mare şi pierderea de recoltă creşte.
Inclinarea longitudinala
Se referă la înclinarea tulpinilor care se găsesc pe suprafaţa neacoperită de tăişul
activ şi care sunt deplasate de bara portcuţite pe direcţia de înaintare a maşinii.
Din calculele geometrice rezultă că înclinarea longitudinală se poate
determina cu relaţia:
=-0.0475
k=1.29 h’=50
Unde k depinde de tipul aparatului de tăiere:
k = 1,29 la dispozitivele cu tăiere normală
k = 1,26 la dispozitivele cu tăiere joasă
k = 0,77 la dispozitivele cu cursă dublă
Se defineşte cursa de alimentare optimă atunci când ql = qt , relaţie de unde se
poate stabili înălţimea lamei cuţitului:

Practic se ia h’ = 30…55 mm, valori mai mici la cositori şi mai mari la combine

Înclinarea transversală. Această înclinare se produce într-un plan tangent la

traiectoria absolută a lamei.
Înclinarea maximă se înregistrează atunci când :

sau :
 Înălţimea miriştei este:

Rezultă că la o înălţime de tăiere dată, înălţimea miriştei va fi mai mare la

dispozitivele de tăiere cu pasul t0 mare.
Tăierea joasă are t0 mai mic decât la tăierea normală şi deci o mirişte de
înălţime mai mică.
Unghiul θ depinde de cursa cuţitului s şi de sursa de alimentare h.
În sistemul xoy, mişcarea cuţitului este dată de relaţiile:

dar:
rezultă θmin pentru ωt=π/2
unde s-a înlocuit
Acest lucru este valabil la combinele la care acţionarea dispozitivului de
tăiere se face independent de transmisia ce asigură deplasarea sau propulsia
acestora. Unghiul θ este mai mare cu cât viteza vd este mai mare. În situaţia în care
acţionarea se face de la roata motoare (la cositorile cu tracţiune animală, h=ct. şi
θ=ct.
În final, înclinarea transversală este:

=72.46

Calculul puterii de actionare a aparatului de taiere

P=B*P0
P0 este puterea specifica in kw(metru liniar de bara taietoare)
B= 4,33[m]
P0=1[kw/m]
P=4.33[kw]

Proiectarea rabatorului

Rabatorul are rolul de a realiza inclinarea plantelor catre aparatul de

taiere,sprijinirea in timpul taierii si dirijarea lor catre organele de lucru ale
masinii.Pe langa acestea,rabatorul trebuie sa poate realiza si ridicarea plantelor
cazute pe sol inainte de taiere.

Clasificarea rabatoarelor După felul elementelor active avem:

- rabatoare cu palete;
- rabatoare cu furci.
- orizontale;
- verticale.
Rabatoarele orizontale sunt cele mai utilizate şi pot fi de mai multe tipuri:
- rabatoare simple;
- rabatoare cu camă;
- rabatoare universale.

În condiţii normale are valori de 1,5….1,7;

Am adoptat =1,5.
Dacă deplasarea se face cu viteze mai mari trebuie să se încadreze în valorile
1,2….1,5, iar când deplasarea se face cu viteze mici trebuie să se încadreze în
valorile 1,7….2,0.
Toţi cei trei factori se pot regla, rabatorul fiind prevăzut cu mecanismele necesare
care permit modificarea lor: cilindri hidraulici pentru deplasarea pe verticală şi
orizontală a rabatorului, respectiv variator de turaţie cu curele trapezoidale pentru
turaţia rabatorului. Pentru rabatoare se definesc următorii parametri:

Pentru rabatoare se definesc următorii parametri:

● unghiul dintre palete:
= 60; z=6
z fiind numărul de palete sau port-gheare;
● cursa în care o paletă execută o rotaţie completă:
vd este viteza de deplasare a maşinii;
tc – timpul unui ciclu.
=1.51[s];=4.14[rad/s]
este viteza unghiulară a rabatorului;
=2.08[m]
● pasul rabatorului:
=0.34[m]

La intrarea între tulpini şi efectuarea rabaterii trebuie ca paletele să

acţioneze asupra tulpinii într-un punct situat deasupra centrului de greutate a
tulpinii. Poziţia centrului de greutate al plantei s-a considerat ca având valoarea
sau din măsurătorile experimentale .
Condiţia ca paleta rabatorului să atingă planta deasupra centrului de
greutate este:
În figura de mai sus lc este lungimea care se taie şi care are
valori de 0,7…..0,9 m la combine şi de 1,0….1,1 la secerători.
Se va alege lc = 0.8.
Kr este rezistența specifică opusă de plante: Kr = 30-60 N/m
Am adoptat Kr =45N/m

Puterea de acționare a rabatorului:

=134.97[W ]=0.13 [kw]
=4.14[rad/s]

Clasificarea dispozitivelor de treier după modul cum se realizează alimentarea cu

material pentru treierat, deosebim:
a. dispozitive cu alimentare tangenţială:
● bătător-contrabătător;
● bătător-transportor;
● bătător-valţuri;
● bătător-bătător;
● transportor-contrabătător;
● transportor-transportor;
b. dispozitive cu alimentare axială:
● bătător cu ciocane-contrabătător;
● bătător conic-contrabătător;
● roată cu palete;
● bătător cu palete elicoidale;
c. dispozitive cu alimentare radială (disc-disc);
d. dispozitive cu alimentare plană (placă-placă).

Dispozitive de treier de tip bătător-contrabătător Au productivitate ridicată,

construcţie simplă şi siguranţă în exploatare. Se întâlnesc în practică în diverse
forme constructive. După modul de realizare a desprinderii bobului de spic se
întâlnesc dispozitive ce lucrează prin lovire şi deplasare forţată a masei de treierat,
respectiv dispozitive ce lucrează mai mult prin deplasarea forţată a masei de
treierat.

Se va alege aparat de treier de tip batator cu sine si contrabatator cu gratar cu

bare. Construcţia aparatelor de treier de tip bătător cu şine-contrabătător cu
grătar cu bare. Pe periferia unor discuri metalice sunt prevăzute un număr
I=6....10 sine paralele cu nervuri care loveste materialul treierat.
Spaţiul dintre bătător şi contrabătător este mai mare la intrarea materialului
(16……24 mm) şi mai m ic la ieşire (4…6 mm), în funcţie de condiţiile de lucru. Prin
spaţiile contrabătătorului se separă între 60…90 % din întreaga cantitate de
boabe. Acest tip de aparat de treier este universal, fiind utilizat la recoltarea
diverselor tipuri de culturi agricole. Ele au posibilitatea reglării turaţiei bătătorului
şi a distanţei bătătorcontrabătător. La unele variante sa încercat înlocuirea unor
şine cu plăci din cauciuc. Asigurând lovirea cu şine şi frecarea cu cauciucul.

Proiectarea scuturatorului de paie După treier, masa de tulpini amestecată cu o

parte din fracţiile mici, care nu au trecut prin contrabătător, este supusă în
continuare unei operaţii de separare specială. Paiele lungi sunt dirijate afară din
combină iar fracţiile mici sunt separate şi urmează a fi supuse altor operaţii. Indicii
calitativi de lucru ai procesului de separare sunt:
● pierderile de boabe libere în paie;
● cantitatea de impurităţi ce se transmite spre curăţire odată cu fracţiile mici;
● consumul de energie pentru prelucrarea materialului supus separării raportat la
unitatea de producţie;
● gradul de răvăşire al materialului;
● adaptarea la diverse condiţii de lucru.
Separarea se poare realiza prin scuturare, prin răvăşire intensă şi trepidare sau
prin răvăşire. Dispozitivele de separare sunt realizate în diverse forme
constructive, cele mai importante fiind:

- scuturători cu cai: lucrează prin scuturare;

- scuturători de tip platformă: lucrează prin scuturare;
- separatori de tipul grătare rulante: lucrează prin răvăşire şi trepidare;
- separatori rotativi de tipul tobe de pieptănare: lucrează prin răvăşire.
Scuturătorii cu cai sunt cei mai utilizaţi în practică şi realizează separarea pe
principiul agitării masei de tulpini, concomitent cu deplasarea acesteia spre ieşirea
din maşină. Separatorul este alcătuit din 3, 4, 5 sau 6 elemente active numite cai,
care lucrează individual sau în grupe şi lovesc masa de material supusă separării.
Caii sunt formaţi din doi pereţi verticali, legaţi la bază prin grătare, antrenarea în
mişcare fiind realizată prin intermediul a unul sau doi arbori cotiţi.
Ca cinematică, caii sunt defazaţi cu un unghi ce depinde de numărul şi modul de
grupare al lor. După modul de grupare al cailor avem scuturători cu cai grupaţi şi
scuturători cu cai independenţi. Scuturătorii cu cai independenţi au unghiul de
defazare în funcţie de numărul cailor (în practică scuturătorii cu patru cai
independenţi sunt cei mai utilizaţi). Scuturătorii cu cai grupaţi au 3 dar mai ales 5
cai, grupaţi 1 cu 3 cu 5 şi 2 cu 4, defazaţi cu 1800 şi se folosesc cu deosebire la
batoze.
Scuturătorii de tip platformă realizează separarea cu ajutorul mişcării oscilatorii a
platformei. Pentru intensificarea scuturării, la unele maşini se întâlnesc scuturători
de tip platformă cu degete care intensifică deplasarea materialului. Separatori de
tipul grătare rulante dau rezultate bune la umidităţi ridicate ale plantelor sau
puternic îmburuienate, dar au o construcţie complicată (1,2,3- întorcătoare, 5,6 –
transportoare tip grătar, 7- ventilator). Separatori de tipul tobe de pieptănare
realizează separarea prin deplasarea forţată a materialului între cilindrii şi
grătarele respective. Se utilizează la culturile cu umiditate mare dar au un consum
de energie la fel de mare. Se întâlnesc în construcţia combinelor care lucrează pe
terenuri accidentate pentru că pot menţine masa de tulpini uniform distribuită pe
lăţimea de lucru.
Procesul de separare a fracţiilor mici din paie, în cazul folosirii scuturătorilor, se
presupune că se realizează în condiţiile:
-masa supusă scuturării este antrenată progresiv de către caii scuturătorilor;
-la ciocnirea cu scuturătorii, stratul de material primeşte viteza acestora;
-acţiunea aerului este neglijabilă.
Separarea boabelor din stratul de grosime H se consideră că se face în trei faze: -
în prima fază boabele pătrund în reţeaua spaţială formată de tulpini;
- în faza a doua boabele se deplasează prin stratul de tulpini şi ajung la suprafaţa
grătarului cailor;
- în faza a treia boabele trec prin grătarul scuturătorului. In proiectarea masii de
recoltat din acest document, am ales sa construim combina noastra cu scuturatori
cu cai.

Calculul aparatului de treier

Clasificarea dispozitivelor de treier
După modul cum se realizează alimentarea cu material pentru treierat,
deosebim:
a. dispozitive cu alimentare tangenţială:
- bătător-contrabătător;
- bătător-transportor;
- bătător-valţuri;
- bătător-bătător;
- transportor-contrabătător;
- transportor-transportor;
b. dispozitive cu alimentare axială:
- bătător cu ciocane contrabătător;
- bătător conic-contrabătător;
- roată cu palete;
- bătător cu palete elicoidale;
c. dispozitive cu alimentare radială (disc-disc);
d. dispozitive cu alimentare plană (placă-placă).
 Se va alege aparat de treier cu alimentare tangenţială tip bătător-
contrabătător;

Dispozitive de treier de tip bătător-contrabătător

Au productivitate ridicată, construcţie simplă şi siguranţă în exploatare. Se
întâlnesc în practică în diverse forme constructive. După modul de realizare a
desprinderii bobului de spic se întâlnesc dispozitive ce lucrează prin lovire şi
deplasare forţată a masei de treierat, respectiv dispozitive ce lucrează mai mult
prin deplasarea forţată a masei de treierat.

În categoria dispozitivelor de treier ce lucrează prin lovire şi deplasare

forţată a masei de treierat sunt cuprinse următoarele construcţii:
-bătător cu şină-contrabătător cu grătar cu bare;
- bătător cu cuie-contrabătător cu cuie;
- bătător cu cuie-contrabătător cu renuri;
- bătător cu tije-contrabătător tip grătar;
- bătător cu gheare-contrabătător cu gheare;
- bătător cu palete-contrabătător cu renuri;
- bătător cu lanţuri-contrabătător cu grătar cu bare.

Cele mai utilizate efectiv în practică sunt aparatele de treier de tip bătător
cu şine-contrabătător cu grătar cu bare şi bătător-contrabătător cu cuie, fiind
întâlnite în exclusivitate la combinele de recoltat cereale.
Construcţia aparatelor de treier de tip bătător cu şine-contrabătător cu
grătar cu bare. Pe periferia unor discuri metalice sunt prevăzute un număr
şine paralele, cu nervuri pe partea care loveşte materialul, nervuri
înclinate alternativ cu un unghi faţă de generatoarea bătătorului.

,
D = 350….700 mm
L = 660…..1600 mm
Contrabătătorul este format din secţii compuse din grătare curbate ce
înfăşoară bătătorul pe un unghi dat.
la batoze;
la combine

Spaţiul dintre bătător şi contrabătător este mai mare la intrarea materialului

(16……24 mm) şi mai m ic la ieşire (4…6 mm), în funcţie de condiţiile de lucru. Prin
spaţiile contrabătătorului se separă între 60…90 % din întreaga cantitate de
boabe.
Acest tip de aparat de treier este universal, fiind utilizat la recoltarea
diverselor tipuri de culturi agricole. Ele au posibilitatea reglării turaţiei bătătorului
şi a distanţei bătător-contrabătător. La unele variante sa încercat înlocuirea unor
şine cu plăci din cauciuc. Asigurând lovirea cu şine şi frecarea cu cauciucul.
Proiectarea batatorului

=50
i=8
B=120
di=20[mm]
de=5[mm]

Calculul parametrilor batatorului

=218

q=8kg/s[kg/s]
0=2.2[kg/s]

Lt=L/i=27.27[dm]=2.7[m]

i0=12[bare]
Celelalte elemente constructive ale contrabatatorului:
-grosimea barei a=10[mm]
-latimea barei b=100[mm]
-pragul barei c=20[mm]
-diametrul vergelei d=5[mm]
-latimea flansei l=150[mm]
-grosimea lansei gt=11[mm]
-distanta dintre doua bare alaturate l=40[mm]
-diametrul axului de sustinere dax=20[mm]
-Unghiul de acoperire 0 contrabatatorului se calculeaza tinand cont de numarul de
bare al contrabatatoului i0, de grosimea (a) si de distanta dinte doua bare
alaturate.

Larc=i0*10+l(i0-i)=720[mm]
Raza de curbura a contrabatatorului

Rc=Di/2=17.5
Sac=0.5*Stc=0.972[m2]
Stc=Larc*Lt=1.94[m2]

Calculul lungimii active

=0.6[m]

Ld=Lt-=2.1[m]

d=5

Calculul Puterii de actionare

Pt=Pr+Pu

k1=0.4*10-2
k2=0.64*10-6
Turatia batatorului
=1251[rot/min]

=131[rad/sec]

Pr=0.019[KW]
Pu=10.28[KW]

g=9.8 f=0.7
Pt=Pr+Pu=0.019+10.20=10.3[Kw]

Calculul parametrilor de baza ai scuturatorilor

Latimea Scuturatorilor.

Bs1.1*Lt
Lt=2.7[m]
Bs= 2.97[m]
Latimea unui cal (bc) se calculeaza astfel:
unde : nc-numarul de cai :
–aleg nc=4 cai independenti
=(4-8)[mm] –distanta intre 2 vecini:
-aleg =7[mm]
Inatimea unui cal (hc)se calculeaza:

hc=2r+ha=2*50+20=120[mm]
unde:
r=(40-60)[mm]-raza maivelei arborelui cotit al scuturatorului
r=50[mm]
ha=20[mm]-inaltimea de acoperire
Grosimea stratului de paie (H)care se poate scutura este data de relatia:

unde: -q-cantitatea de alimenare=8[kg/sec]

-= –coeficient ce caracterizeaza continutul de boabe in valul de cereale ce
intra in batoza.
-= =0.66 –raportul dintre cantitatea de boabe si cantitatea de paie.
-rp=(10-20)[Kgf/m3] Aleg rp=20Kgf/m3 –Greutatea volumetrica a paielor
-vm-viteza medie de deplasare a paielor pe suprafata scuturatorilor

Am raza manivelei r=0.05[m]

K==2.57 pentru scuturatori cu patru cai
Aleg unghiul de inclinare al scuturatorilor =10 si vm=0.185[m/s]

-Calculul numarului de saltur ns necesar pentru scoaterea boabelor din

paiele de pe scuturator se face cu relatia:

ns==54.22=55 salturi
unde:
n0-numarul de salturi pentru scuturarea boabelor dintr-un strat de rferinta
H0=0.15[m]
n0=(30-40)in functie de umiditatea plantelor. Aleg n0=35

-Lungimea scuturatorilor (Ls)se calculeaza (considerand numarul de salturi

necesar pentru scoaterea boabelor din paie si viteza de deplasare a paielor sau pe
scuturatori)cu expresia:
Ls==2.84
Unde:
n=n’-La caii independenti
 k-regimul cinematic ales k=2.57
g-acceleratia gravitationala =9.8N/m
r-raza manivlei arborelui cotit =0.05m
-Cantitatea de varf de pe scuturator este :
Qr=Qp+Qb=23+3.32=
unde:
Qp=(1-)q(1-0,4)*8*2,48/0,185=64,34 [Kg] Cantitatea de paie si fractiuni
mici.

Qb=m*Qp=0.144*64.34=9.12[Kg] Cantitatea de boabe ce se gaseste in masa

din scuturatori.

Kcb=50%

qb=*q^(100-Kcb/100)=0.4*8^0.5=1.13[Kg/sec]-cantitate boabe
qp=(1-)*q^(100-Kcb/100)=1.6[Kg/sec] -cantitate paie

Raportul dintre cantitati:

=qb/qp=0.7
-Suprafata totala a scuturatorilor (St):

St=Bs*Ls=1.1*2.84=3.124[m2]

-Suprafata activa a Scuturatorilor(Sa):

Sa=(0.4-0.6)St= 0.6*St =1.87[m2]

-Diametrul arborelui cotit :

ds=40[mm]
-Inaltimea saltului x2:

x2=0.925[mm]

-Timpul de ridicare t2:

t2=0.48[s]

Calculul parametrilor sistemului de curatire.

-Lungimea Ld:
 Ld=qv/(qov*Bd)=Sd/Bd=1[m]
-Suprafata activa Sad:
Sad=*Sd=0.5*1.17=0.58[m2]
-Unghiul de inclinare:
=5
-Puterea consumata Pd:

Pd=(0.8-1)*8=8[Kw]
-Debitul de alimentare a sitelor :
qvs=q*(/vs)=3.36[Kg/s]

vs=0.95-continutul de boabe
-Suprafata sitei:
Sa=1.23-pentru sita de pleava
=0.42-pentru sita de boabe
Lsita=Bs=2.97[m]
Bsita=latimea sitei
-Suprafata activa a sitelor
Sas=*Ss=0.5*1.23=0.615 [m2]-pentru sita de pleava
=0.42[m2]-pentru sita de boabe
Puterea necesara pentru actionarea batiului sitelor.
Ps=(0.5-0.6)*q=0.6*8=4.8[Kw]
Transportoare de plante
Au rolul de a transporta materialul recoltat între organele de lucru ale maşinii.
Din punct de vedere constructiv, transportoarele şi elevatoarele de plante utilizate
la maşinile de recoltat cereale păioase pot fi: cu bandă, elicoidale, cu raclete, cu
valţuri rotative.
Transportorul cu bandă poate fi orizontal sau înclinat. Cantitatea de material
aflată pe porţiunea x a transportorului este:
unde: l- lungimea tulpinilor tăiate;
- coeficientul de umplere;
- masa volumică a tulpinilor aşezate pe transportor;
hx- grosimea stratului de material la distanţa x.
Grosimea stratului de material variază liniar de-a lungul transportorului:
;B este lăţimea de lucru a maşinii.
Debitul transportorului cu bandă se determină în funcţie de grosimea stratului
de material h la capătul de descărcare:
,Bt este lăţimea stratului de material pe
transportor.
 Transportorul elicoidal este folosit în special la construcţia combinelor
autopropulsate cu flux indirect în formă de T. Debitul transportorului se determină
cu relaţia:

unde este coeficientul de umplere;

- masa volumică a materialului transportat;
p- pasul elicei;
Transportorul cu raclete are axul anterior cu posibilitatea de a oscila faţă de
jgheab, în funcţie de grosimea stratului de material.
Debitul transportorului se determină cu relaţia:
;Bt este lăţimea transportorului;
h- grosimea stratului de material.

Transportoare de material

Au rolul de a asigura deplasarea spicelor netreierate şi a amestecului de boabe şi

impurităţi între organele de lucru, respectiv până la buncărul colector.
Principalele tipuri de transportoare folosite în construcţia combinelor de recoltat
cereale păioase sunt: plane înclinate, transportoare cu palete (raclete) şi
transportoare melcate.

Paletele pentru antrenarea materialului (plate sau curbe) sunt confecţionate din
tablă, cauciuc cu inserţie din pânză sau din lemn.
Jgheabul transportorului este confecţionat din tablă şi serveşte în principal la
susţinerea materialului în timpul transportului.
Parametrii principali ai transportorului sunt: dimensiunea paletelor, lungimea
transportorului, debitul de transport, puterea de acţionare.
Debitul transportorului orizontal se stabileşte cu relaţia:
iar în cazul celui înclinat cu relaţia:

unde vt este viteza liniară a transportorului;

- masa volumică a materialului transportat; - coeficientul de umplere;
- unghiul de înclinare a transportorului faţă de orizontală.
Puterea de acţionare a transportorului cu palete depinde de debitul de
transportat, de lungimea proiecţiei orizontale (L0) şi verticale (H) a transportorului,
respectiv de coeficientul de rezistenţă la deplasare a materialului (w):
P=q(L0w+H)/102
Transportorul melcat poate fi cu jgheab deschis sau închis, principalii parametri
fiind: dimensiunile geometrice, debitul de transport şi puterea de acţionare.
Debitul transportorului melcat se determină cu relaţia:
;unde n este turaţia melcului;
kv- coeficient de reducere a vitezei axiale;
k- coeficient de reducere a debitului datorită înclinării melcului.
Productivitaea Q a transportorului elicoidal trebuie sa fie 10%..20% mai mare
decat cantitatea de boabe ce se transmite(ce rezulta din cultura recoltata) in
unitatea de timp .

Q=*60*ψ*p*n*c*γ=0.217[t/h]
D-diametrul exterior al spirei->Va avea valoarea aleasa:D=130[mm]
d-diamtrul arborelui melcului->d=60[mm]
p-pasul spirei->p=(0.8...1)*D=117
n-numnaru de spire->n=15
c-coeficientu de corectie a materialului->c=0.65(pentru β=20°)
γ-greutate volumica a materialui transportat->la grau γ=0.76[t/
ψ-coeficient de umplere-> Va avea valoarea aleasa : ψ=0.4
Lungimea gurii de evacuare =p=117[mm]