CONOPIDA (Brassica Oleracea Var Italica)

Cunoscută şi sub denumirea de Brassica oleracea var. botrytis, conopida provine din
specia de varza salbatica var. silvestris, zona de origine este foarte controversata intalnindu-se
mai multe zone de origine si prin evolutia specilor s-a ajuns la forma cunoscuta astazi. La început
a fost numită „varză de Cipru”, fiind cunoscută de 2500 ani, era cultivată în Egiptul şi Persia antică,
ulterior planta începând să fie cultivată şi în Italia, pentru ca, în secolul al XVI-lea să se
popularizeze în întreaga Europă.

Astazi este cultivata pe suprafete mari din vestul Europei, datorita cererii mari de consum
(7 kg./loc./an in Marea Britanie). La noi se cultiva, in toate zonele tari, pe suprafete mult mai mici
decat cele cultivate cu varza.
 Partea comestibilă a conopidei fiind înflorescenţa formată din lăstari îngroşaţi, utilizata la
prepararea diferitelor feluri de mancaruri, putând fi consumată şi crudă în salate. Este des folosita
in componenta muraturilor si in industria conservelor.

Valoarea energetica

Cantitatea medie in
Nutrient
100 gr. produs
Pentru că are o valoare calorică destul de
Apa 90 g
scăzută (31 kcal/100 g), conopida este indicată
Energie 31 kcal persoanelor care urmează o cură de slăbire.
Consumul ridicat de conopidă, se asociază cu o
Proteine 2.9 g
incidenţă scăzută a bolilor de inimă şi a atacului
Calciu 33 mg cerebral.
Enzimele care se găsesc în conopidă ajută
Fier 0.73 mg
la detoxificarea organismului. Compuşii toxici, dacă
Magneziu 20 mg nu sunt eliminaţi la timp pot duce la deteriorarea
celulelor, ceea ce poate cauza cancerul. Enzimele
Fosfor 60 mg
specifice, împreună cu vitaminele şi mineralele

Potasiu 321 mg conţinute în conopidă dau acestei plante

proprietăţile sale anti- cancerigene
Sodiu 23 mg

Vitamina C 80 mg

Vitamina B1 0.080 mg

Vitamina B2 0.102 mg

Vitamina B-6 0.222 mg

In cultura se comporta ca o planta anuala, temperatura optima de crestere este de

18–20°C , când s-a format, înflorescenţa trebuie ferita de lumina la soiurile care nu sunt
protejate de frunzele din rozeta, care sub influienta luminii capata culoarea alb galbui. La
unele soiuri inflorescenta este protejata de frunzele din rozeta astfel va avea o culoare
alba.

Plantă este destul de sensibila, mai ales la temperaturi sub 0°C, când se pătează
şi nu mai produce recolte de calitate.

Fiind caracterizata ca o planta de climat umed si racoros, rezultatele cele mai bune
se pot obtine primavara si toamna, cand nivelul umiditatii din sol este relativ mare de 70-
80% din capacitatea de camp, de asemenea si umiditatea relativa a aerului, favorizeaza
obtinerea de productii ridicate.

Conopida se cultivă pe soluri fertile, bine lucrate şi îngraşate cu gunoi de grajd,

prefera solurile luto-nisipoase sau lutoase bogate in humus, bine drenate, structurate.

Consumul specific de substante minerale pentru obtinerea unei tone de produs se

incadreaza intre valorile medii de 5 kg. N; 1,5 kg.P2O5 ; 5,5 kg. K2O.

In functie de perioada de vegetatie soiurile pot fi;

extratimpurii (90–100 zile)

timpurii (100–120 zile)
semitimpurii (120–140 zile)
semitarzii (140–160 zile)
tarzii (160–180 zile)

Cultura conopidei in camp incepe prin pregatirea terenului din toamna cand se
admnistraza 60–70 kg/ha P2O5; 30–40 kg/ha K2O; 20–30 tone gunoi de grajd bine descompus,
care se incorporeaza cu aratura adanca la 28–30 cm.

Primavara se grapeaza si se administreaza 40–60 kg/ha N, la pregatirea patului

germinativ se poate face o erbicidare, care trebuie incorporata in sol, pentru combaterea
buruienilor.

Pentru obtinera productiilor timpurii se folosesc soiuri cu perioada de vegetatie scurta,

rasadul este obtinut in rasadnite calde, astfel ca la momentul plantarii are 1–2 frunze adevarate.
 Plantarea rasadului se face in ultima decada a luni martie sau prima decada a luni aprilie
pentru zona noastra.

Lucrarile de intretinere constau in ;

completarea golurilor
combaterea buruienilor
afanarea solului
irigatie (la nevoie)
fertilizari
tratamente fitosanitare
protejarea inflorescentelor (la nevoie)
Pentru culturiile de toamna, se face o fertilizare de baza, urmata de aratura de vara la
15–20 cm. Pentru maruntirea solului se fac 1–2 treceri cu discul imediat dupa executarea araturii
pentru a preveni uscarea terenului si pierderea apei din sol.

Rasadul se obtine direct in camp dupa care se repica si se planteaza manual sau
semimecanizat la sfarsitul lunii iunie sau inceputul lunii iulie in functie de perioada de vegetatie a
soiului utilizat.

Pe terenurile bine maruntite si nivelate se poate face semanatul direct in camp cu

semanatori de precizie cu norma de samanta de 1–1,5 kg./ha. Semanatul realizandu-se in luna
mai.

Recoltarea se face prin treceri succesive, prin taierea sub inflorescenta, lasandu-se
cateva frunze protectoare a carui limb se scurteaza. Productia este influientata cantitativ de
soiurile si tehnologia de cultivare folosita si de regula este mai mica la culturile din primavara fata
de cele din toamna.

Pastrarea conopidei se poate face pe o perioada scurta de timp. La umiditate ridicata de

80-85% si o temperature de 5–10°C., in pivnite sau depozite, plantele care au inflorescenta
incomplete formata se pot pastra o perioada mai lunga de timp (4–6 saptamani) cu radacinile in
nisip.

Pentru obtinerea productilor de conopida primavara devreme sau toamna tarziu se pot
utiliza spatiile protejate din sere si solarii.