Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 8. Sistemele venoase ale capului şi gâtului.

Lanţurile limfo-nodulare ale capului şi


gâtului. Corelaţii clinice.

VENELE CAPULUI ŞI GÂTULUI


Sângele venos de la cap şi gât este vărsat în trunchiurile venoase de la baza
gâtului prin 6 vene principale:
VENA JUGULARĂ INTERNĂ
Strânge sângele venos din cavitatea craniană, regiunea orbitară, dintr-o parte a
feţei şi cea mai mare parte a regiunii anterioare a gâtului. Ea începe la nivelul găurii rupte
posterioare unde continuă sinusul venos lateral. Coboară apoi la baza gâtului unde se
uneşte îndărătul extremităţii interne a claviculei cu vena subclaviculară respectivă şi
formează trunchiul vevos brahio-cefalic respectiv.
Pe traiectul ei prezintă două dilataţii mai importante: una superioară, numită
golful venei jugulare situată în fosa venei jugulare şi una inferioară situată la extremitatea
inferioară a venei. Vena coboară în afara carotidei interne şi apoi a carotidei primitive,
găsindu-se în aceeaşi teacă cu aceste vase şi cu nervul X, împreună cu care formează
pachetul vasculo-nervos al gâtului.
Vena jugulară internă primeşte mai mulţi afluenţi: sinusul pietros inferior, sinusul
pietro-occipital şi trunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial al lui Farabeuf. Vena jugulară
internă se anastomozează cu vena jugulară externă şi cu vena jugulară anterioară.
VENA JUGULARĂ EXTERNĂ
Strânge sângele venos de la cea mai mare parte a pereţilor cutiei craniene,
regiunile profunde ale feţei şi de la planurile superficiale ale regiunilor posterioare şi
laterale ale gâtului. Ea se formează în loja parotidiană, dedesubtul condilului mandibulei,
din unirea venelor temporală superficială şi maxilară internă. Coboară prin grosimea
glandei parotide, apoi pe faţa superficială a sterno-cleido-mastoidianului, fiind acoperită
de pielosul gâtului. Traversează apoi aponevroza cervicală superficială, termănându-se în
vena subclaviculară respevtivă, în vecinătatea confluentului venos jugulo-subclavicular.
Ea primeşte următoarele colaterale: venele auriculare posterioare, venele
occipitale, vena scapulară superioară şi posterioară. Vena jugulară externă se
anastomozează cu jugulara internă şi anterioară.
VENA JUGULARĂ ANTERIOARĂ
Strânge sângele venos din regiunile anterioare ale gâtului. Se formează în
regiunea supra-hioidiană din unirea venelor submentale superficiale. La origine se
găseşte deasupra aponevrozei cervicale superficiale; sub hioid perforează această
aponevroză, mergând în spaţiul suprasternal până deasupra furculiţei sternale, unde se
îndreaptă înafară vărsându-se în vena subclaviculară. Venele jugulare anterioare se
anastomozează între ele la diverse nivele prin anastomoze transversale.
VENA VERTEBRALĂ
Ca şi vena jugulară posterioară îşi are originea în plexul occipito-vertebral. Ea
este unică, însoţind artera vertebrală. Ea coboară prin găurile transverse ale primelor 6
vertebre cervicale, fiind situată înafara arterei vertebrale. Ajungând la apofiza transversă
a celei de-a VI-a vertebră cervicală, trece vertical înaintea ganglionului cervical inferior
şi se varsă în trunchiul vevos brahio-cefalic respectiv.
VENA JUGULARĂ POSTERIOARĂ
Îşi are originea în plexul venos occipito-vertebral. Ea se îndreaptă în jos şi înafară
până la apofiza transversă a vertebrei a VII-a cervicală, de unde se îndreaptă în jos şi
înainte, vărsându-se în trunchiul venos brahio-cefalic respectiv.
VENELE TIROIDIENE INFERIOARE
Iau naştere în partea inferioară a glandei tiroide. Coboară înaintea traheei şi se
varsă în trunchiurile venoase brahio-cefalice.

LIMFATICELE CAPULUI ŞI GÂTULUI


Ganglionii capului şi gâtului se grupează în 4 grupe:
1. Cercul ganglionar pericervical care este format din 5 grupe ganglionare secundare:
a) Grupul occipital care primeşte limfaticele din partea occipitală a pielii capului şi o
parte din limfaticele pielii.
b) Grupul mastoidian primeşte limfaticele de la pavilionul urechii şi conductul auditiv
extern.
c) Grupul parotidian format din trei grupe:
- ganglionii supraaponevrotici în vecinătatea tragusului.
- ganglionii subaponevrotici pe faţa externă a glandei.
- ganglionii parotidieni profunzi situaţi de-a lungul carotidei externe şi jugularei externe.
Aceşti ganglioni primesc limfaticele din porţiunea temporală şi frontală a pielii capului,
pleoape, rădăcina nasului, urechea externă şi urechea medie şi parotidă.
d) Grupul submaxilar care primeşte limfa din buze, obraji, gingii şi planşeul bucal.
e) Grupul genian şi submental care primesc limfa de la buza inferioară şi planşeul bucal
şi vârful bărbiei.
2. Lanţul ganglionar jugular anterior este format din ganglioni situaţi de-a lungul
venei jugulare anterioare.
3. Grupul lateral profund al gâtului format din trei grupe:
a) grupul jugular intern format din trei subgrupe care primesc limfaticele din partea
anterioară a capului şi gâtului:
- superiori sau subdigastrici;
- mijlocii sau supra-omo-hioidieni;
- inferiori.
b) grupul spinal situat pe ramura externă a nervului spinal şi care primeşte limfaticele de
la ganglionii occipitali şi mastoidieni.
c) grupul cervical transvers situat pe traiectul arterei cervicale transverse.
4. Grupul cervical profund juxtavisceral cuprinde următoarele grupe ganglionare:
- ganglionii retrofaringieni;
- ganglionii prelaringieni;
- ganglionii pretraheali;
- ganglionii recurenţiali.

Bibliografie
1. Fătu C., Frîncu D., 1998 - Anatomia extremităţii cefalice, Editura Apolonia Iaşi.
2. Ranga V.- Tratat de Anatomia Omului, vol. I, Editura Medicală Bucureşti, 1990.
3. Standring S., Ellis H., Healy J.C., Johnson D., Williams A - Gray's Anatomy, The
Anatomical Basis of Clinical Practice, 39-th edition, Elsevier Churchill
Livingstone, Edinburgh, 2005.