Bacteria

Bacteriile sunt microorganisme procariote monocelulare, care formeaz

domeniul Bacteria (Eubacteria). Anterior, ele erau incluse n regnul Monera
alctuit din dou ncrengturi: Schizophita sau Bacteriophyta (bacteriile) i
Cyanophyta (algele albastre-verzi). Bacteriile sunt cele mai vechi forme de
via, foarte rspndite n aer, ap, sol, pe obiecte, alimente i organisme.

tiina care se ocup cu studierea bacteriilor se nume te bacteriologie, sau

microbiologie.
Forma bacterian
Forma este un criteriu foarte important de clasificare i identificare a
bacteriilor, aceasta variind n funcie de vrst, factori ereditari specifici i
mediul de cultur. Principalele forme de observa ie a bacteriilor sunt: form
sferic, specific cocilor, n cadrul careia se pot deosebi i mai multe
varieti: sferic, ovoidal, lanceolat, reniform; form cilindric sau
alungit, specific bacililor i bacteriilor nesporulate, ce pot avea capete
drepte (ex. Bacillus antracis), rotunjite (ex. Escherichia coli) sau ascu ite
(ex. Fusiobacterium fusiforme); form spiralat-elicoidal, cu aspect de
virgul (vibrio - virgo), n forma literei S, sau de resort, cu spire neregulate
sau regulate; form de filament, care ajunge la zeci de microni lungime,
fr prezena unor diviziuni transversale
Exist deasemenea pe lng aceste forme principale de observa ie i
forme specifice i anume:

pedunculate
filamentoase neramificate
filamentoase pseudoramificate
filamentoase ramificate

Dimensiuni bacteriene
Privite n ansamblul lor, putem observa o foarte larg varietate
dimensional, dimensiuni care variaz ntre cateva zecimi de micron i
pn la 10-15 microni (0.01 - 0.015 mm). Dup dimensiunea lor, bacteriile
se mpart n:

mici - sub 1 - streptococcus, stafilococcus

mijlocii - ntre 1 i 3 - salmonele, -coli bacillus
mari - peste 3 - clostrydium
Grupri bacteriene
gruparea diplo- este ntlnit atat la coci ct i la bacili, n care grupa
este format din dou elemente (ex. Diplococcus pneumoniae,
Neiseria gonorhoeae);
grupare strepto- este o formaiune rezultat din gruparea n lan a
cocilor i bacililor (ex. Streptococcus lactis, Streptococcus temaris,
Streptococcus citravorus, Streptococcus paracetivorus,
Streptococcus pzogenes patogen, Streptococcus agalactiae);
gruparea stafilo- este caracteristic cocilor, n care bacteriile sunt
grmezi neregulate sub forma unui ciorchine de strugure(ex.
Staphylococccus aureus, Staphylococcus albus, Staphylococcus
citrinus)
gruprile tetrada- i sarcina- caracteristice cocilor, sunt constituite din
4, respectiv 8 bacterii, cu nmulire ntr-un singur plan, dar dou
direcii la tetrade i n dou planuri distincte la gruparea sarcina(ex.
tetrada - Gafkia tetragena; ex. - Sarcina lutea, Sarcina flava);
gruparea n palisad proprie bacililor, n care ace tia sunt dispu i n
paralel
Structura celulei bacteriene
Majoritatea bacteriilor au un perete celular , care le protejeaz i le ajut s
menin un echilibru osmotic dintre ele i mediu, membran citoplasmatic,

citoplasm i un nucleoid. Fiecare bacterie are un cromozom principal, ele

mai coninnd segmente circulare de ADN, numite plasmide.

Miscarea bacteriilor:
Multe bacterii sunt miscate dintr-un loc in altul, fiind purtate de diferiti
agenti, mai ales aer si apa. O alta categorie de bacterii se misca cu
mijloace propii, fiind prevazute cu cili permanenti sau temporari, in functie
de mediul in care se afla. Cilii sunt prelungiri protoplasmatice ce ies prin
sporii membranei.

Nutritia bacteriilor:
Fiind lipsite de pigmentul asmilator clorofilian, ele sunt avizate la nutritia
heterotrofa. Sunt insa si cazuri cand anumite bacterii desi nu au clorofila
sunt totusi autotrofe chimiosintetizante, cum sunt sulfobacteriile,
fermobacteriile si nitrobacteriile.

Inmultirea bacteriilor:
Se face direct prin bipartitie, de aici si denumirea stiintifica de
Schizomycetes a acestei clase. Bipatitia consta in aparitia unui perete
transversal despartitor, formandu-se astfel 2 celule. Aparitia peretelui
incepe prin formarea unui inel care inainteaza spre mijlocul celulei.

Viteza de diviziune este in functie de insusirile specifice bacteriei si de

conditiile de mediu, ea variad intre cca 20 de minute si 2 ore.pentru
ilustrarea vitezei de diviziune presupunand ca o bacterie de 1-2 microni se
divide cu o viteza de 20-30 de minute, se obtin urmatoarele cifre: dupa 5
ore rezulta 1024 celule; dupa 10 ore 264.144 celule; dupa 15 ore 265 275
636 celule; dupa 20 de ore 191 miliarde si 6672 milioane de celule, care
cantaresc 82 mg; dupa 25 de ore cantaresc 82 gr.; dupa 30 de ore

cantaresc 89,2 kg, iar dupa 40 de ore - 18841,6 tone, dupa 70 de ore
bacteriile pot de o masa in greutate de 1,4107 tone, adica de cateva ori
mai mult decat greutatea organismelor vii pe suprafata pamantului....