1.

MAŞINI PENTRU LUCRĂRILE SOLULUI

1.6. FREZE AGRICOLE

1.6.1. Freza purtată pentru păşuni FPP-1,3

1.6.2. Freza pentru prăşit legume FPL-4
1.6.3. Freza purtată pentru vie FV-1-1,5
1.6.4. Freza dezaxată pentru livezi FDL-1,3
1.6.5. Exploatarea frezelor agricole

1.7. GRAPE

1.7.1. Grape cu colţi

1.7.1.1. Grapele 2GCM-1,0 şi 2GCM-1,2
1.7.1.2. Grapa 6GCR-1,7
1.7.1.3. Grapa cu colţi oscilanţi GCO-3
1.7.1.4. Grapa GF-2 şi GF-3
1.7.1.5. Grapa tip plasă

1.7.2. Sapa rotativă SR-4,5

1.7.3. Grapele stelate GS-1,2 şi GS-1,2M

1.7.4. Grape cu discuri

1.7.4.1. Grapa cu discuri GD-3,2
1.7.4.2. Grapa cu discuri GDU-3,4
1.7.4.3. Grapa cu discuri grea GDG-2,7
1.7.4.4. Grapa cu discuri dezaxabilă pentru livezi GDD-1,8
1.7.4.5. Discuitorul purtat pentru vie DPV-1,2

1.7.5. Grape cu vergele

1.7.6. Grapa rotativă Eberhardt KE-253

1.8. TĂVĂLUGI
 1.6. Freze agricole

Destinaţia frezelor este de a pregăti patul germinativ pentru semănatul sau

plantatul culturilor de câmp şi pentru întreţinerea culturilor legumicole, pomicole şi
viticole. Realizează mărunţirea solului, încorporarea în sol a îngrăşămintelor şi
buruienilor

1.6.1. Freza purtată pentru păşuni FPP-1,3

Freza FPP-1.3 este destinată prelucrării stratului înţelenit de pe păşuni în

vederea distrugerii vegetaţiei necorespunzătoare şi pregătirii patului germinativ în
vederea regenerării pajiştilor prin reînsămânţare. Freza mai poate fi folosită pentru
prelucrarea solului în livezi, legumicultură sau cultura mare şi poate lucra în agregat
cu tractoarele din grupa 445 sau 650.
Principalele părţi componente ale frezei pentru păşuni sunt indicate în figura
1.26.
Schema cinematică a frezei este prezentată în figura 1.27. Mişcarea de la
priza de putere a tractorului, prin intermediul transmisiei cardanice 1 şi a cuplajului de
siguranţă 2, ajunge la reductorul cilindric 3, care are roţile z1 şi z2 schimbabile,
realizând turaţii diferite (tabelul 1.11). De aici, mişcarea ajunge la reductorul conic 4,
care prin intermediul arborelui 5 este transmisă roţilor dinţate z5, z6 şi la roata z7 care
este fixată pe arborele frezei 6, asigurând rotirea acestuia.

Tabelul 1.11 Modificarea turaţiei arborelui frezei în

funcţie de roţile dinţate din agrenaj

Nr. de dinţi ai roţii Nr. de dinţi ai roţii Turaţia arborelui frezei

z1 z2 [rot/min]
16 20 144
17 19 161
19 17 202
20 16 225
 4 3 8 9 2 10

5
a

5 4

b
Fig.1.26. Freza purtată pentru păşuni FPP-1,3
a - vedere din faţă; b - vedere laterală; 1 - rotorul frezei; 2 - transmisia; 3 - cadru;
4 - capac; 5 - patină stânga; 6 - patină dreapta; 7 - mecanism pentru reglarea
adâncimii de lucru; 8 - cuţite în formă de L; 9,10 - bolţuri de cuplare la tractor

z5 5 4
z3
2 Fig.1.27. Schema transmisiei frezei FPP-1,3
1 - transmisie cardanică; 2 - cuplaj de siguranţă;
3 - reductor cu roţi dinţate cilindrice, pentru
3 modificarea turaţiei rotorului; 4 - transmisie cu
z4 roţi dinţate conice; 5 - arbore; 6 - rotor cu cuţite
z1
z2
z6

z7

6
 Tabelul 1.12 Reglările frezei FPP-1,3

Nr.crt. Reglarea Cum se reglează

1. Adâncimea de Cu ajutorul patinelor, prin mutarea lor în orificiile
lucru corespunzătoare.
Adâncimea maximă de lucru este de 12 cm, iar
între două orificii corespunde o variaţie a
adâncimii de 2 cm.
2. Dezaxarea faţă de Freza se poate cupla la tractor în trei poziţii
tractor realizându-se dezaxări diferite, în funcţie de
necesitate.
3. Reglarea turaţiei Prin schimbarea roţilor de la reductorul cu roţi
rotorului dinţate cilindrice se pot obţine patru turaţii la
arborele frezei, funcţie de viteza de deplasare şi
condiţiile de sol.

1.6.2. Freza pentru prăşit legume FPL-4

Freza FPL-4 este destinată pentru executarea lucrărilor de întreţinere a

culturilor de legume cu talie de până la 400 mm, semănate sau plantate pe teren
plan sau modelat. Concomitent cu prăşitul, freza poate deschide şi brazde de udare.
Freza se compune din patru secţii de lucru aşezate pe un cadru rigid cu
posibilitatea de cuplare la ridicătorul hidraulic al tractorului. Părţile componente ale
frezei sunt indicate în figura 1.28.
Antrenarea frezei se face de la priza de putere a tractorului prin intermediul
unei transmisii cardanice şi a unui cuplaj de siguranţă, mişcarea ajunge la un
reductor cu roţi dinţate conice, care prin axul hexagonal, roţile de lanţ şi lanţurile de
antrenare, pun în mişcare rotoarele secţiilor frezei.
Când se lucrează la distanţe mici între rânduri (450 – 500 mm) rotoarele se
echipează cu axe hexagonale scurte pe care se pot monta cuţite cu curbura spre
interior sau atât spre interior cât şi spre exterior (fig.1.29 a).
Când se lucrează la distanţe mai mari între rânduri (750 – 900 mm), se
echipează rotoarele cu axe hexagonale lungi, pe care se montează patru discuri
port-cuţit (fig.1.29 b).
 1

2 9

3 4 8 7 5
Fig.1.28. Freza pentru prăşit legume FPL-4
1 - cadru; 2 - dispozitiv de cuplare la tractor; 3 - roţi de
sprijin; 4 - secţii de lucru; 5 - rariţă; 6 - transmisie
cardanică; 7 - rotor cu cuţite; 8 - brăzdar de afânare a
solului pe porţiunea pe care nu pot lucra cuţitele; 9 - arc
pentru reglarea apăsării secţiei pe sol

300 430
a

560 700
b
Fig.1.29. Schema de montare a cuţitelor pe rotoare în funcţie de zona ce trebuie lucrată
 1

3 8
4

a b
Fig.1.30. Secţia frezei FPL-4
a-vedere din faţă; b-vedere laterală; 1-arc pentru reglarea apăsării
secţiei pe sol; 2-arbore; 3-transmisie prin lanţ; 4-carcasă; 5-arborele
rotorului; 6-flanşă cu cuţite; 7-brăzdar pentru afânarea solului;
8-dispozitiv de întindere a lanţului

Alte reglaje ce se execută la freză sunt:

 aşezarea secţiilor pe mijlocul intervalului; se realizează prin deplasarea
laterală pe cadrul secţiilor de lucru;
 adâncimea de lucru a cuţitelor se poate modifica prin ridicarea sau cobo-
rârea celor două roţi de sprijin şi prin ridicarea sau coborârea brăzdarului
existent la fiecare rotor; când se lucrează pe soluri mai compacte, trebuie
reglată apăsarea secţiei pe sol, ceea ce se obţine prin tensionarea arcului
spiral şi legăturii elastice de la partea superioară a fiecărei secţii; la secţiile
ce lucrează pe urma tractorului arcul va fi mai tensionat;
 adâncimea de lucru a rariţelor se asigură prin ridicarea sau coborârea
suportului vertical al rariţei faţă de cadru, iar a lăţimii de lucru prin
deschiderea sau închiderea aripilor;
 orizontalitatea maşinii se realizează prin modificarea lungimii tiranţilor
tractorului;
 întinderea lanţurilor de antrenare a rotoarelor se realizează acţionând
asupra şurubului de reglaj aşezat pe apărătoarea transmisiei cu lanţ.
 Cu ajutorul acestei freze se poate lucra atât la prăşitul culturilor echidistante
cât şi la cele semănate în benzi.

1.6.3. Freza purtată pentru vie FV-1-1.5

Freza pentru vie este destinată lucrărilor de întreţinere a solului în vii cu

distanţa între rânduri de 1,6-2,25 m sau 3-3,5 m, caz în care se fac două treceri pe
intervalul dintre două rânduri.
Freza lucrează în agregat cu tractoarele viticole pe roţi sau pe şenile (V-445 şi
SV-445) şi execută în timpul lucrului afânarea superficială a solului, mărunţirea
bulgărilor şi distrugerea buruienilor.
Principalele părţi componente ale frezei sunt arătate în figura 1.31.
Reglările care se fac la freza FV-1-1.5, pentru buna funcţionare a agregatului
freză-tractor şi pentru asigurarea calităţii lucrării sunt prezentate în tabelul 1.13.
Capacitatea de lucru a maşinii este cuprinsă între 0.4 - 0.6 ha/h, funcţie de
distanţa între rândurile de vie.

a b
Fig. 1.31. Freza pentru vie FV-1-1.5:
a - schema cinematică a transmisiei; b - schema constructivă; 1 – rotorul cu cuţite; 2 - carcasă;
3 - roată pentru reglarea adâncimii de lucru; 4 - transmisie cardanică; 5 - triunghi de prindere la
tractor
 Tabelul 1.13 Reglările frezei FV-1-1,5

Nr. Reglarea Cum se reglează

crt.
1. Lăţimea de lucru Prin alegerea arborelui hexagonal
corespunzător distanţei între rânduri şi
montarea numărului de flanşe şi inele
distanţiere corespunzătoare pe el
(fig.1.32).
Maşina lucrează la patru lăţimi de lucru,
în funcţie de distanţa între rândurile de
vie, ea având în dotare patru arbori
hexagonali, pe care este poansonată
această distanţă
La reglarea lăţimii de lucru se va avea în
vedere lăsarea unei zone de protecţie de
265-360 mm, funcţie de mărimea culturii.
2. Orizontalitatea frezei Prin lungirea sau scurtarea tiranţilor
verticali de la tractor.
Rotorul trebuie să fie paralel cu suprafaţa
solului.
3. Adâncimea de lucru Prin intermediul roţilor de sprijin, mutând
bolţurile de fixare în orificiul
corespunzător.
Distanţa dintre două orificii corespunde la
variaţia adâncimii de lucru cu 2 cm, iar
adâncimea maximă de lucru este de
12 cm.
4. Unghiul de funcţionare al Se lungeşte sau se scurtează tirantul
transmisiei cardanice central până ce arborele telescopic al
transmisiei frezei face unghiuri egale cu
arborele prizei de putere a tractorului şi
arborele reductorului frezei.
5. Poziţia brăzdarului (gheara de Prin montarea acestuia mai sus sau mai
afânare) de sub carcasa jos în orificiile existente, în funcţie de
transmisiei adâncimea de lucru a frezei.

Tabelul 1.14 Numărul de flanşe şi inele distanţiere de pe rotor funcţie de lăţimea de lucru
Distanţa între Lăţimea de lucru a Numărul de flanşe Dimensiunile inelelor
rândurile de vie frezei (m) de pe rotor distanţiere dintre
flanşe (mm)
1.6-1.7 954 6 85
1.8 1094 6 35-85
1.9-2.0 1220 8 85
2.1-2.25 1430 8 35-85
Axul cores-
punzător dis- Lăţimea Lăţimea Zona de Schema de montare a rotorului (văzut din spate)
tanţei între de de lucru protecţie Atenţie! Montarea flanşelor pe ax se va face astfel încât
rândurile de gabarit (la ca- pasul de lucru al cuţitelor să fie uniform
vie dru)
(mm) (mm) (mm) (mm)

1600 - 1700 1070 954 266

315

1800 1190 1094 305

1900 - 2000 1358 1220 271

321

2100 - 2250 1526 1430 287

362

Fig. 1.32. Schema de montare a cuţitelor pentru diferite lăţimi de lucru

 1.6.4. Freza dezaxată pentru livezi FDL-1.3

Freza este destinată pentru lucrările de mărunţire a solului, spargere a crustei

şi distrugerea buruienilor pe intervalul dintre rândurile de pomi în livezile cu pante
până la 20°.

4
6

5
3

Fig.1.33. Freza FDL-1,3 (vedere laterală)

1 - cadru principal cu dispozitiv de prindere la tractor; 2 - rotor cu cuţite;
3 - capac rabatabil inferior; 4 - carcasa frezei; 5 - patine reglabile;
6 - arborele cardanic; 7 - volanul mecanismului de dezaxare

Fig.1.34. Schema transmisiei frezei FDL-1,3

2 1 - arbore cardanic; 2 - cuplaj de siguranţă;
3 - reductor; 4-rotor cu cuţite

Z2
Z3 3
Z1
4
Z4

Z5
 Rotorul cu cuţite împreună cu transmisia se poate deplasa faţă de cadrul
principal, putându-se astfel apropia sau depărta faţă de rândurile de pomi. În acest
scop, freza este prevăzută cu un mecanism de dezaxare acţionat cu ajutorul unui
volan.
Reglările sunt asemănătoare cu cele de la frezele prezentate anterior.

1.6.5. Exploatarea frezelor agricole

În timpul exploatării frezelor se vor avea în vedere următoarele:

 evitarea folosirii acestora pe terenuri cu pietre;
 montarea corectă şi asigurarea transmisiei cardanice;
 funcţionarea normală a cuplajului de siguranţă;
 verificarea şi completarea nivelului uleiului în carcasa transmisiei;
 antrenarea frezei se va face în gol şi apoi în lucru la turaţia de regim;
 menţinerea turaţiei nominale a prizei de putere în timpul lucrului.

1.7. Grape

Grapele sunt folosite pentru lucrări de sfărâmare a bulgărilor rezultaţi în urma

arăturii, afânarea solului şi nivelarea arăturii. Totodată cu ajutorul grapelor se
efectuează spargerea crustei formate la suprafaţa solului, grăparea semănăturilor
(înainte sau după răsărire), grăparea păşunilor şi fâneţelor naturale, precum şi
îngroparea îngrăşămintelor şi eventual a seminţelor distribuite pe suprafaţa solului.
După forma organului de lucru, grapele pot fi: cu colţi, cu discuri, stelate (cu
organe sub formă de stele) şi cu vergele dispuse elicoidal (grape elicoidale). În
categoria grapelor se includ şi sapele rotative ale căror organe de lucru sunt discuri
cu colţi.

1.7.1. Grape cu colţi

Principalele tipuri constructive de grape cu colţi sunt: 2GCM-1.0, 2GCM-1.2,

6GCR-1.7, GCO-3, grapa tip plasă.
 1.7.1.1. Grapele 2GCM-1,0 şi 2GCM-1,2

Grapele 2GCM-1,0 şi 2GCM-1,2 au cadru rigid, alcătuit din două câmpuri,

lăţimea de lucru a unui câmp fiind de 1 m, respectiv de 1,2 m. Colţii au secţiunea
pătrată, apăsarea pe un colţ fiind de 1,3 daN.

2 3
1
6

Fig. 1.35. Grapa 2GCM-1.0

1 - bară de legătură; 2 - bară de tracţiune; 3 - bare transversale;
4 - colţi; 5 - cârlig de tracţiune; 6 - lanţ de legătură; 7 - bare înclinate

1.7.1.2. Grapa 6GCR-1,7

Grapa 6GCR-1,7, cu colţi reglabili, are şase câmpuri cuplate la un dispozitiv

de tracţiune, format dintr-o bară susţinută pe patru roţi, de care sunt legate şase
cabluri de tracţiune.
 a
8
1

2
7
3 4 5

Fig.1.36. Grapa cu colţi reglabili 6GCR-1,7

a -vedere generală a două câmpuri de grapă; b - mecanismul de reglare a colţilor; 1 - manetă;
2 - partea mobilă a cadrului; 3 - partea fixă a cadrului; 4 - colţi; 5 - articulaţie; 6 - colţi patină;
7 - sector crestat; 8 - roţi de spijin

Pe fiecare câmp de grapă sunt montaţi 35 colţi, fixaţi pe bare transversale,

montate articulat de barele longitudinale.
Înclinaţia colţilor poate fi reglată între 5° şi 110°, prin intermediul unor
mecanisme acţionate printr-o manetă.
Grapa 6GCR-1.7 se foloseşte cu o înclinare a colţilor de 60-110° la grăpatul
arăturilor şi cu o înclinare a colţilor de 5-27° la nivelarea brazdelor. Pentru grăpatul
semănăturilor însămânţate în toamnă, puternic înfrăţite şi bine înrădăcinate,
înclinarea colţilor se reglează la 27- 45°.
 5
6 2

9 2

1
a

Fig.1.37. Grapa GCO-3

a-vedere generală; b-mecanismul de acţionare a barelor cu colţi;
1-colţi; 2-bare transversale pe care se montează colţii; 3-trans-
misie cardanică; 4-mecanism cu furcă oscilantă; 5-triunghi de
prindere la tractor; 6-bare de legătură; 7-partea fixă a cadrului
grapei; 8-puncte de articulaţie; 9-sensul de mişcare a barelor cu
colţi

1.7.1.3. Grapa cu colţi oscilanţi GCO-3

Grapa GCO-3 (fig.1.37) se utilizează pentru pregătirea patului germinativ la

culturile ce necesită o foarte bună afânare şi mărunţire a patului germinativ (legume,
cartofi, sfeclă de zahăr etc.). În componenţa grapei intră următoarele elemente
componente principale: triunghiul de prindere la tractor, cadru fix, două bare
oscilante pe care se montează colţii şi mecanismul de antrenare.
Colţii au în secţiune formă circulară, sunt ascuţiţi la partea inferioară şi se
montează alternativ pe prima bară oscilantă pentru a se evita înfundarea grapei în
timpul lucrului, în special atunci când lucrează pe terenurile bulgăroase şi agregatul
se deplasează cu viteză mai mare.
 Mecanismul de antrenare se compune dintr-o transmisie cardanică, un cuplaj
elastic şi o şaibă ce antrenează o furcă oscilantă, care imprimă o mişcare oscilatorie
perpendicular pe direcţia de deplasare a agregatului.
În procesul de lucru grapa este lăsată pe sol (maneta distribuitorului hidraulic
este în poziţia flotant) şi este antrenată de la priza de putere a tractorului (priză
independentă). Pe lângă mişcarea de translaţie imprimată de tractor agregatului,
colţilor li se imprimă şi o mişcare oscilatorie perpendiculară pe direcţia de deplasare,
astfel încât colţii vor descrie o traiectorie sinusoidală, fapt ce determină o bună
mobilizare a solului şi distrugerea bulgărilor. Gradul de afânare a solului şi de
distrugere a bulgărilor sunt cu atât mai bune cu cât viteza de deplasare a agregatului
este mai mică şi turaţia la priza de putere mai mare.
Reglări:
 Reglarea orizontalităţii în plan transversal astfel încât barele suport ale
colţilor să fie paralele cu suprafaţa solului se face de la tiranţii verticali ai
tractorului;
 Reglarea orizontalităţii în plan longitudinal astfel încât colţii de pe bara din
faţă să lucreze la aceeaşi adâncime de lucru ca şi colţii de pe bara din
spate se realizează de la tirantul central.

1.7.1.4. Grapele GF-2 şi GF-3

1

Grapa GF-2 şi GF-3 (fig.1.38), cu două sau 2

trei câmpuri, prezintă cadrul flexibil realizat din bare

longitudinale, alcătuite din mai multe bucăţi articulate
prin intermediul barelor transversale. 3

Principalele caracteristici tehnice ale grapelor

sunt prezentate în tabelul 1.15.
Fig.1.38. Grapa GF-3
1.7.1.5. Grapa tip plasă

Grapa tip plasă prezintă colţi cu secţiune eliptică sau circulară. Fiecare colţ
este prevăzut cu un ochi în care se introduce prelungirea colţului alăturat. Astfel, prin
montarea colţilor cu prelungirile lor se realizează un cadru sub formă de plasă
(fig.1.39).
 Grapa se utilizează pentru distrugerea buruienilor, în prima fază de
dezvoltare, din cultura cartofului

Fig.1.39. Grapă tip plasă

1 - bară de tracţiune; 2 - colţi; 3 - vergele de legătură a cadrului

1.7.2. Sapa rotativă SR-4,5

Sapa rotativă SR-4,5 (fig.1.41)

execută lucrări de întreţinere a culturilor
prin distrugerea crustei, afânarea
superficială a solului şi distrugerea
buruienilor în prima fază de vegetaţie.
Sapa rotativă SR-4,5 este
Fig.1.40. Grapa tip plasă (detaliu)
alcătuită din patru secţii cuplate la un
triunghi de tracţiune. Tractarea secţiilor se poate face în sensul curburii ghearelor,
având o acţiune energică (întreţinerea culturilor puternic înrădăcinate) sau tractarea
în sens invers curburii ghearelor (distrugerea crustei în cazul plantelor abia răsărite).
Viteza de lucru în cazul cerealelor păioase este de 5 – 7 km/h, la o înălţime a
plantelor de 5-6 cm şi de 7-9 km/h la o înălţime a plantelor de 10-12 cm. În culturile
de porumb viteza de lucru este de 7-9 km/h în prima fază de vegetaţie şi de
9-12 km/h în celelalte faze de dezvoltare, până când porumbul ajunge la 20-25 cm.
La culturile de leguminoase viteza de lucru este de 3-5 km/h.
În cazul în care se cere o acţiune mai energică, pe platformele secţiilor de
lucru se pun greutăţi adiţionale.
 1

2
3
4

5
a

b
Fig.1.41. Sapa rotativă SR-4,5
a - proces de lucru şi dispunerea organelor de lucru; b - părţi componente
1 - cadru; 2 - colţi curbaţi; 3 - ax; 4 - lagăr; 5 - dispozitiv de tracţiune

1.7.3. Grapele stelate GS-1,0M şi GS-1,2M

Grapele stelate GS-1,0M şi GS-1,2M (fig.1.42) cu tracţiune mecanică sunt

folosite la grăpatul arăturii, concomitent cu aratul. Cuplarea grapei la plug se face cu
ajutorul unei bare transversale, fixată pe cadrul plugului şi al unui lanţ de tracţiune.

1.7.4. Grape cu discuri

Grapele cu discuri sunt utilizate pentru discuirea arăturilor în vederea pregătirii

solului pentru semănat.
Totodată, grapele cu discuri sunt folosite pentru discuirea solului între
rândurile de pomi şi de viţă de vie, a păşunilor pentru prelucrarea terenurilor proaspăt
defrişate, cu exces de umiditate sau înţelenite.
Tipurile constructive de grape cu discuri, utilizate sunt: GD-4, GD-3.2,
GDU-3.4, GDG-2.7, GDD-1.8, DPV-1.2.
 Tabelul 1.15 Principalele caracteristici tehnice ale grapelor cu colţi

Caracteristici 2GCM-1,0 2GCM-1,2 6GCR-1,7 GO-3 GF-2 GF-3 Grapa tip plasă
Cadrul rigid rigid rigid rigid articulat articulat articulat
Numărul de câmpuri 2 2 2, 4, 6 1 2 3 3
Lăţimea de lucru a unui câmp 1 1,25 1,75 3 0,75 0,75 2,8
(m)
Adâncimea de lucru (cm) 2-5 2-5 3-10 6-20 2-5 2-5 2-4
Numărul de colţi la un câmp 20 25 35 36 15 15 70
Secţiunea prin colţi pătrată pătrată rombică circulară pătrată pătrată eliptică sau
circulară
Lungimea activă a colţilor (mm) 153 153 105 200 150 150 150
Distanţa între urmele vecine ale
54

50 50 50 82 50 50 38
colţilor (mm)
Masa ce revine pe un colţ (daN) 1,35 1,8 1,57 10,4 1,55 1,55 0,6
Unghiul de înclinare a colţilor 90 90° 5°;27°;35° 90° 76° 76° 90°
(grade) 45°;60°;
90°;110°
Masa unui câmp (daN) 27 46 55 375 23 23 46
Tipul tractată tractată tractată purtată tractată tractată purtată
 2 4
1 3 5

Fig.1.42. Grapa GS-1,2M

1 - dispozitiv de tracţiune; 2 - cadru; 3 - steluţă; 4 - lagăr;
5-platformă pentru greutăţi suplimentare

1.7.4.1. Grapa cu discuri GD-3.2

Grapa GD-3,2 (fig.1.43) face parte din grupa grapelor uşoare şi este destinată
pentru prelucrarea terenului arat, executând mărunţirea bulgărilor, afânarea solului,
nivelarea solului, distrugerea buruienilor.
Adâncimea maximă de lucru este de 12 cm, numărul de discuri pe o baterie 9,
diametrul discului 460 mm, distanţa între discuri pe baterie 178 mm, iar masa totală
este de 950 kg. În agregat cu tractorul U-650 realizează o capacitate de lucru de
12ha/sch.
Grapa este formată dintr-un cadru pe care sunt montate bateriile în „X”. O
baterie este formată din nouă discuri sub formă de calotă sferică, executate din oţel
manganos. Discurile sunt montate pe un ax cu secţiune pătrată şi sunt distanţate
între ele prin intermediul unor distanţiere.
Bateriile cu discuri se fixează pe cadrul grapei prin intermediul unor lagăre de
alunecare sau a unor lagăre cu rulmenţi.
Cadrul grapei împreună cu bateriile se sprijină pe trenul de rulare, fiind deci o
grapă tractată.
 Reglări:
 unghiul de înclinare (12°, 15°, 17°) a discurilor faţă de direcţia de
înaintare, se modifică manual prin deplasarea bateriilor în diferite poziţii;
 adâncimea de lucru se modifică prin schimbarea poziţiei roţilor de
transport cu ajutorul unui cilindru hidraulic, montat pe cadrul grapei;
 reglarea paralelismului cadrului grapei cu solul se face prin modificarea
poziţiei barei de tracţiune montată între tiranţii laterali ai tractorului.

2
3
4

7
5

Fig.1.43. Grapa cu discuri GD-3,2

1 – cadru; 2 – roată de sprijin; 3 – longeron; 4 – disc; 5 – axul roţilor;
6 – bridă de cuplare; 7 – şurub cu manivelă; 8 - platformă

1.7.4.2. Grapa cu discuri GDU-3.4

Grapa cu discuri GDU-3,4 (fig.1.44) lucrează în agregat cu tractorul U-1010DT

sau U-650. Se poate folosi ca parte componentă a agregatului combinat pentru
pregătirea patului germinativ prin discuire, erbicidare sau fertilizare.
Construcţia cadrului permite montarea a patru baterii cu discuri dispuse în „X”,
asimetric. La partea anterioară a cadrului este articulat dispozitivul de tracţiune cu
elementele de orizontalizare cu ajutorul cărora cadrul grapei se păstrează orizontal
atât în lucru la orice adâncime, cât şi în transport.
 1
2

3
4

Fig. 1.44. Grapa cu discuri GDU-3.4

1-proţap; 2-cadru; 3-disc; 4-roată de sprijin;
5-cilindru hidrostatic pentru acţionarea trenului de rulare

Unghiurile de atac ale bateriilor se reglează manual în patru trepte la valorile

14°, 16°, 18° şi 20° pentru bateriile din faţă şi la valorile de 12°, 14°, 16° şi 18° pentru
bateriile din spate.
Trenul de rulare este format din două semiaxe care asigură transportul grapei
şi limitarea adâncimii de lucru, care se face cu ajutorul unui cilindru hidraulic.

1.7.4.3. Grapa cu discuri grea GDG-2.7

Grapa cu discuri grea se foloseşte la grăparea miriştei sau a porumbiştei, în

vederea semănatului când nu se mai face arătura, pentru grăparea arăturii în condiţii
deosebit de grele şi pentru distrugerea resturilor vegetale.
Poate avea lăţimea de lucru de 4.2 m (GDG-4.2) când lucrează în agregat cu
tractorul A-1800A pe teren plan (fig.1.46) şi de 2.7m (GDG-2.7) când lucrează în
agregat cu tractorul SM-800 pe terenurile în pantă.
Grapa prezintă două baterii cu discuri dispuse în V.
Discurile au diametrul de 710 mm la bateria din faţă şi 810 mm la bateria din
spate, toate fiind de tipul crestat.
Distanţa între discuri este de 235 mm la bateria din faţă şi 315 mm la cea din
spate, unghiul de atac al discurilor fiind reglabil de la 0° la 30°.
 2

Fig.1.45. Grapa cu discuri grea GDG-2,7

1 - baterii cu discuri; 2 - bara de reglaj a unghiului de înclinare a
discurilor; 3 - triunghiul de tracţiune

Adâncimea maximă de lucru este de 18 cm. Masa grapei este de 3350 kg la

lăţimea de lucru de 4,2 m.
Capacitatea de lucru a grapei GDG-4,2 în agregat cu tractorul A-1800A este
de 20 ha/sch, iar a grapei GDG-2,7 în agregat cu tractorul SM-800 este de
12 ha/sch.

1.7.4.4. Grapa cu discuri dezaxabilă pentru livezi GDD-1,8

Grapa cu discuri dezaxabilă pentru livezi GDD-1,8 este purtată având lăţimea
de lucru de 1,8 m şi cu cadrul realizat din bare tubulare cu secţiunea pătrată. Pe
cadru sunt montate două baterii cu 11 discuri pe baterie, având diametrul de 460
mm, cu distanţa între ele de 178 mm, discurile din faţă fiind crestate. Unghiul de
înclinare a discurilor se reglează între 12° şi 21°.
Adâncimea maximă de lucru este de 10 cm şi masa totală de 485 kg. Grapa
lucrează în agregat cu tractorul U-445DT, realizând o capacitate de lucru de 8 ha/sc,
fiind destinată în special pentru grăparea intervalelor dintre rândurile de pomi.
 2

Fig.1.46. Grapa cu discuri dezaxabilă GDD-1,8

1 - cadru; 2 - dispozitiv de cuplare la tractor; 3 - baterii cu discuri

Principalele reglări ale grapelor cu discuri sunt date în tabelul 1.16.

Tabelul 1.16 Reglările grapelor cu discuri

Nr.crt Denumirea reglării Grapa la care se Cum se reglează

aplică reglarea
1. Adâncimea de lucru GDU-3.4; GD-4; Prin reglarea unghiului de
GDD-1.8; atac al discurilor faţă de
DPV-1.2(1.5) direcţia de înaintare
GD-4 Pentru mărirea adâncimii
de lucru pe soluri
compacte se pun greutăţi
suplimentare pe plat-
formele cadrului
GDU-3.4; GD-4 Limitarea adâncimii de
lucru pe soluri uşoare se
face prin poziţia roţilor de
sprijin, care se blochează
cu tija cu orificii, sudată pe
axul cotit al roţilor
DPV-1.2(1.5) Montarea cuţitului săgeată
în diferite poziţii
2. Paralelismul cadrului GDU-3,4; GD-4 Dispozitivul de orizontali-
cu suprafaţa terenului zare asigură paralelismul
pentru orice adâncime, fără
schimbarea poziţiei punctu-
lui de prindere la tractor.
Se reglează înălţimea de
cuplare la tractor, prin
şurubul cu manivelă.
GDD-1,8; Se modifică lungimea
DPV-1,2(1,5) tirantului central al ridică-
torului hidraulic.
3. Poziţia răzuitoarelor la toate tipurile Se montează răzuitorul pe
suport la distanţă de
3-5 mm faţă de suprafaţa
discului.
4. Dezaxarea GDD-1,8 Prin modificarea lungimii ti-
rantului de dezaxare sau
hidraulic, prin cilindrul de
forţă, montat pe grapă
pentru dezaxare.

Fig.1.47. Discuitorul purtat pentru vie DPV-1,2

1 - cadru; 2 - dispozitiv de suspendare la tractor; 3 - baterii cu discuri; 4 - bară de protecţie
 1.7.4.5. Discuitorul purtat pentru vie DPV-1.2

Pe cadrul discuitorului DPV-1.2, construit din ţeavă, se montează patru baterii

aşezate în formă de X, diametrul discurilor fiind de 460 mm, distanţa între discuri de
178 mm, unghiul de înclinare a discurilor, reglabil, între 10° şi 20°, discurile din faţă
fiind crestate (fig.1.47).

1.7.5. Grape cu vergele

Grapele cu vergele (fig.1.48) pot fi cu vergele curbe, dispuse în spirală sau

elicoidal şi grape cu vergele drepte, dispuse elicoidal. Aceste grape se folosesc
pentru mărunţirea, afânarea şi nivelarea la suprafaţă a solului, executând o lucrare
de finisare a pregătirii solului; de aceea ele se folosesc în agregat cu alte utilaje de
lucrat solul.

1 2

3 2 3 1 2

b
Fig.1.48. Grape cu vergele
a-grapă cu vergele curbe dispuse în spirală; 1-vergea curbă; 2-vergea
dreaptă; 3-disc suport al vergelelor; b-grapă cu vergele dispuse elicoidal;
1-vergea; 2-rozetă; 3-axul grapei
 1.7.6. Grapa rotativă KE – 253 (Eberhardt)

Grapa rotativă se utilizează pentru pregătirea patului germinativ în vederea

însămânţării diferitelor culturi agricole. Grapa poate să lucreze după efectuarea
arăturii sau poate să efectueze pregătirea patului germinativ, fără ca în prealabil să
se realizeze aratul.
Grapa rotativă are în componenţă două părţi distincte şi anume: rotoarele
verticale cu cuţite şi tăvălugul, care poate fi de tip Packer sau cu vergele.
Grapa rotativă poate să facă parte integrantă dintr-un agregat complex, care
la o singură trecere execută atât pregătirea patului germinativ cât şi semănatul. În
acest sens grapa este prevăzută la partea posterioară cu dispozitiv de prindere a
semănătorii.
Elementele constructive ale grapei KE – 253 sunt indicate în figura 1.50.
În procesul de lucru grapa este antrenată de la priza de putere a tractorului
prin intermediul unei transmisii cu roţi dinţate, astfel încât rotoarele se mişcă două
câte două în sens invers unul faţă de celălalt. Ca urmare a deplasării şi rotirii cuţitele
vor realiza mobilizarea solului, mărunţirea, afânarea şi distrugerea buruienilor. În
urma cuţitelor grapei urmează tăvălugul care realizează un proces de distrugere a
eventualilor bulgări rămaşi, o uşoară tasare şi nivelare a solului, lăsând un pat
germinativ bine pregătit.

2
3 Fig.1.49. Construcţia şi elementele componente
ale rotorului cu cuţite
4 1 - carcasă; 2 - roată dinţată pentru antrenarea
5 rotorului; 3 - rulment; 4 - rotor cu flanşă; 5 - şuruburi
de prindere a cuţitelor; 6 - cuţite

6
 Construcţia şi elementele componente ale unui rotor cu cuţite ce echipează
grapa rotativă este prezentată în figura 1.49.
Turaţiile rotorului în funcţie de roţile dinţate ce se montează la cutia de viteză
şi turaţia la priza de putere sunt trecute în tabelul 1.17.

4
2

7 6 3 8 5
Fig.1.50. Grapa rotativă Eberhardt KE-253
1 - carcasă-cadru; 2 - suportul triunghiului de prindere la tractor; 3 - rotor cu cuţite; 4
- cutie de viteză; 5 - paravan limitator; 6 - tăvălug Packer; 7 - răzuitori; 8 - orificii
pentru reglarea adâncimii de lucru; 9-bară de prindere la tractor

Tabelul 1.17 Turaţiile rotorului în funcţie de turaţia prizei de putere

şi numărul de dinţi ai roţilor dinţate

Turaţia cuţitelor, în funcţie de

Lăţimea de lucru turaţia prizei de putere
Roţi dinţate
[m] [rot/min]
540 1000

242
16 20 448
2 + 2,5 m

2-4m 20 16 378 -

181
15 25 336
3+4m
 Tabelul 1.18. Reglările grapei KE-253

Nr. Ce se reglează Cum se reglează

crt.
1. Orizontalitatea grapei În plan longitudinal de la tirantul central, iar în plan
transversal de la tiranţii verticali. Pentru a copia mai
bine denivelările terenului în plan transversal bara
la care se prind tiranţii laterali este montată în
orificii alungite.
2. Adâncimea de lucru Prin modificarea poziţiei tăvălugului (care
îndeplineşte şi rol de roată de copiere) faţă de
rotoarele frezei. Montând bolţul de limitare în
orificiile superioare adâncimea de lucru se măreşte.
3. Turaţia rotoarelor cu Prin modificarea roţilor de la cutia de viteză. Se pot
cuţite realiza trei turaţii (181, 242, 378 rot/min) când
antrenarea se face de la o priză de putere cu
turaţia de 540 rot/min.
4. Poziţia paravanelor Reglarea acestora se face în funcţie de adâncimea
laterale de lucru, în aşa fel ca partea inferioară să fie la
nivelul solului.
După slăbirea şuruburilor de prindere partea
inferioară a paravanului se poate ridica sau coborî
datorită orificiilor alungite.
5. Poziţia răzuitorilor de Slăbind cele două piuliţe de strângere a răzuitorilor
la tăvălug pe suport şi deplasându-i în orificiile alungite.

Mişcarea de rotaţie de la arborele prizei de putere se transmite la rotoarele cu

cuţite (6 ÷ 14 rotoare) prin intermediul unui arbore cardanic, reductor şi roţi dinţate
montate pe rotoarele grapei.
Grapa poate fi prevăzută cu cuţite cu secţiune triunghiulară, folosite pentru

soluri grele sau cu cuţite cu secţiune eliptică, folosite pentru soluri uşoare.

În construcţia grapelor rotative combinate se mai întâlnesc şi mecanisme de

control al repartizării greutăţii grapei, care asigură trecerea mai uşoară a grapei peste
denivelările solului.

În timpul lucrului rotoarele grapei se rotesc două câte două în sensuri opuse,

astfel încât gradul de mărunţire este mai ridicat (90-94%) în comparaţie cu celelalte
tipuri de grape.
În ţara noastră se construiesc mai multe variante de grape rotative de
PREMAGRO S.A. Oradea ale căror caracteristici tehnice sunt trecute în tabelul 1.19.
 Tabelul 1.19. Caracteristicile tehnice ale grapelor rotative

Date tehnice GRC - 1.5 GRC - 2 GRC - 2.5 GRC - 3 GRC - 3.5
Lăţimea de lucru 1,5 2 2,5 3 3,5
(m)
Adâncimea de lucru 6 ÷ 18 6 ÷ 18 6 ÷ 18 6 ÷ 18 6 ÷ 18
(cm)
Număr rotoare 6 8 10 12 14
Puterea tractorului
CP (kW)
min 30 (22) 45 (33) 50 (37) 60 (44) 100 (74)
max 45 (33) 65 (48) 80 (59) 100 (74) 120 (88)
Viteza de lucru max. 7 7 7 7 7
(km/h)
Capacitatea de lucru 0,35 - 0,65 0,45-0,85 0,8 - 1,45 1,2 - 2,2 1,2 - 2,33
(ha/h)

1.8. Tăvălugi

Destinaţia principală a tăvălugilor este de a tasa solul, reducând astfel gradul

de afânare a acestuia, realizat cu alte utilaje prin lucrări anterioare, de a sfărâma
bulgării existenţi la suprafaţa solului, de a distruge crusta formată, de a efectua o
uşoară netezire a suprafeţei terenului, de a realiza o îndesare în profunzime a
solului, de a culca şi presa culturile folosite ca îngrăşământ verde şi a presa gunoiul
de grajd pentru a uşura lucrările de încorporare a acestora în sol, de a presa unele
culturi agricole în primăvară, când datorită îngheţurilor şi dezgheţurilor repetate, mai
ales pe un teren mai afânat, nodurile de înfrăţire ale culturilor de toamnă s-au
desprins de sol.
2
3

2
1
3

Fig.1.51. Tăvălugul neted 3TN-1,4

1 - triunghi de tracţiune; 2 - bară de tracţiune; 3 - cilindru
 Tipurile constructive de tăvălugi sunt date în tabelul 1.20.

3 3
2

3
1

1
Fig.1.52. Tăvălugul inelar TI-3,05
1 - inele; 2 - cadru; 3 - suporţi de prindere a secţiilor la cadru; 4 - lanţ de tracţiune