MONOGRAFIE

ISTORICUL COMUNEI JEBEL

Comuna JEBEL este asezata in campia intinsa a Banatului-Timisan , localitate mare ,
cu oameni harnici si case spatioase specifice celor din sesul banatean . Aici a fost construita in
anul 1752 una din cele mai mari biserici ortodoxe romane din judetul Timis .
Data infiintarii localitatii Jebel nu e tie . a se pierde in acele zari indepartate ale
trecutului fara nici o urma in scriptele !reunui cronicar iubitor de slo!a . "oar in e!identele de
dijma papala din 1##2-1##7 , localitatea este amintita sub numele de $ephel . %ai tarziu turcii
i-au zis &hebel , adica 'a!ant-(arda) , poate de la postul care stationa aici . *oporul insa i-a
zis +ebel .
*are curios faptul ca aceasta localitate pur romaneasca fi(ureaza in e!identele de
dijma papala , ca si cum populatia in acei ani nu ar fi fost romano-ortodoxa , ci catolica .
xplicatia ne-o da *rof."r.,icolae -liesu din Timisoara , in lucrarea sa intitulata
'T-%-./A0A , %/,/10A2- -.T/0-&A) unde , printre altele arata ca , in anul 1#13
re(ele &arol 0obert al 4n(ariei impune si Biserica /rtodoxa la zeciuiala papala .
-n anul 1561 ,icolae Trentul a a!ut aici o cetate care a fost daramata . 4lterior s-a zidit o
noua cetate in padurea din apropiere 7 despre aceasta amintindu-se prin anul 1525 , cand
localitatea a a!ut drept de balciuri , iar pea pa Timisului au existat mai multe mori .
-n anul 1578 , comuna afost !anduta lui ,icolae si -acob Banff9 .
4n cunoscut si in!atat calator turc , !l9a &elebi , ce a strabatut Asia , Africa si
uropa , si-a asternut obser!atiile de calatorie in zece !olume . -n anul 1336 , !ine la +ebel ,
impreuna cu Ali , pasa de Timisoara , si noteaza urmatoarele: ' &hebel este o localitate locuita
de romani crestini , asa cum erau toate satele din Banat). "in descrierile acestui neintrecut
calator , localitatea +ebel este prezentata sub asuprire turceasca , cu mari bo(atii de cereale ,
animale , paduri si cu !aste intinderi de pomi fructiferi . -mpresie deosebita i-a facut campia
cu ierburile ei (rase si bo(ate .
-n anul 1383 se abat peste aceste locuri , ca si peste intre(ul Banat , (roza!iile unui
razboi dus intre turci si austrieci . -mperiul /toman , z(uduit de atatea prefaceri si slabit de
neiontele(erile interne , cobora ultima treapta a declinului , sfarsind astfel un trecut plin de
1loria si de maretia tristelor cotropiri . -ncercarile facute pentru a-si mentine !echile pozitii
lo!esc necrutator in liniile de comunicatii si fortificatii : +ebel-%ora!ita-;arset .
<uptele , in consecintele lor nimicitoare , continua aici pana la pacea de la =arlo!itz
>1388? , care lasa Banatul !estic sub dominatia semilunei .
/stilitatile reincep cu si mai mare putere si ele continua cu ocuparea orasului
Timisoara , in anul 1713 , de catre austrieci , prin printul u(en de .a!o9a , de ori(ine
franceza , si se sfarseste cu pacea de la *assaro!itz , incheiata la 21 iulie 171@ , care pune
capat unei stapaniri turcesti de 135 de ani in Banat .
-ncepe o alta apasare , cea austriaca , sub care +ebelul isi pastreaza si insemnatatea ,
dar si necazurile de odinioara .
-n recensamantul cameral din 1717 +ebelul apare cu 266 de case , ca unul din cele mai
mari stae din intre(ul Banat , ta!alu(it de razboaie si macinat de pustiitoarea ciuma si holera
ce s-a abatut de atatea ori asupra locuitorilor .
-n decursul !eacurilor , alaturi de atatea alte sate , +ebelul apare cu o populatie curat
romaneasca , cu functii sociale bine definite si bine chi!ernisit economiceste , asa cum l-a
prezentat in!atatul calator turc !l9a &elebi . Acesta este un ar(ument ce spulbera afirmatiile
tendentioase ale unei bur(hezii so!ine , ce urmeaza sa prezinte sesul timisean ca o intindere
pustie . Aceasta ca sa poata justifica colonizarile , care nu au putut spare( masa romaneasca ,
cu toate pri(oanele si uneltirile .
;iena , or(anizeaza in Banat a(ricultura si pune bazele unei industrii . .e fac
canalizari si drenaje de mari proportii , se planteaza in jurul +ebelului primii duzi adusi in
Banat la 1756 si se iau di!erse masuri de exploatare . *o!ara acestor munci isto!itoare cade
tot mai (reu pe umerii romanilor , care incep sa re(rete stapanirea turceasca .
-n anul 1731 +ebelul a a!ut /ficiu postal ca si "enta .
Itoria Jebelului , in care preocuparile economice fa!orizate de marea intindere a
hotarului si de solul fertile , se pare ca nu cunoaste e!enimente iesite din comun , pana la anul
1@5@ , cand re!olutia ce trece de mai multe ori pe aici , ii pricinuieste pa(ube din partea
sarbilor rasculati , impotri!a carora s-au ridicat si jebelenii , alaturi de ostile lui =osuth . ste
interesanta remarca pe care o face %eletie "ra(hici , pe atunci protopop al +ebelului , in lun(a
corespondenta pri!ind 'Bataia de la ;arset cu sarbii) , publicata in 'Amicul poporului) , de la
*esta , nr.7 , din 15A27 iulie 1@5@ .
!iata atului se scur(e incet , dar si cu necazuri . *entru ranitii acestui razboi s-au
facut colete in toate localitatile . -n +ebel , cel care s-a ocupat de aceste colecte a fost
in!atatorul ;asile &iuta .

-n 2@ iulie 1815 incepe primul razboi mondial , care se termina la 61 noiembrie 181@ .
.i locuitorii +ebelului au platiti un tribute de san(e B 1#@ de morti si disparuti . 4nii din cei
reintorsi acasa de pe fronturile dezor(anizate , au a!ut asupra lor pusti si pistoale . Acestia ,
in dimineata zilei de #6 octombrie 181@ , s-au indreptat spre centrul satului , unde au inceput
sa de!asteze *rimaria cu intrea(a arhi!a , !oind prin aceasta s arupa pecetile trecutului . ,u s-
au oprit aici : au de!astate casa primarului -lie 1roza si a notarului 1heza Barbos , care s-au
purtat rau cu populatia pe timpul razboiului . -lie 1roza a fost destituit si au proclamat primar
pe -osif Balan , om cu !ederi lar(i si spirit dinamic .
.pre seara si in ziua urmatoare au de!astate pra!aliile , carciumile si ma(aziile cu
pro!izii ale marilor bo(atasi din +ebel , in exclusi!itate romani , imbo(atiti >prin specula? si
fa!orizati de autoritati de-a lun(ul anilor .
&erealele , alimentele , uneltele a(ricole si mijloacele de tractiune sechestrate de rasculati de
la acestia , au fost impartite in mod (ratuit9 mai ales saracilor si !adu!elor de razboi . &ei
care n-au fu(it din calea rasculatilor si au incercat sa opuna rezistenta , au fost batuti si
bunurili li s-au luat cu forta . "e retinut ca : cu toata ura si dorinta de razbunare , rasculatii nu
au comis nici un omor .
"e de!astare a scapat doar comerciantul >e!reu? 2rancisc .teiner , care s-a do!edit
omenos si intele(ator la ne!oile si (reutatile familiilor celor plecati pe front , dar , si de la
acesta au sechestrat doua !a(oane de (rau si cinci perechi de boi , pe care le-au impartit celor
ne!oiasi .
<a data de 1 decembrie 181@ , cu ocazia Adunarii de la Alba -ulia , entuziasmul
jebelenilor era de nedescris , insa dele(ate la Adunare , localitatea nu a a!ut .
<a 1 septembrie 18#8 incepe al doilea macel mondial , care se termina la 8 mai 1855 ,
care isi are si el tributul de san(e B #6 de morti .
<a 18 septembrie 18#8 incep la +ebel tratati!ele romano-iu(osla!e pri!ind crearea
unui bloc al neutrilor din Balcani si uropa &entrala , tratati!e esuate insa dupa cate!a luni .
"iscutiile au fost purtate intre ministrul afacerilor straine >de externe? 1ri(ore 1afencu si
omolo(ul sau iu(osla! &incar %arco!ic . "iscutiile de la +ebel s-au purtat in statia &.2.0. ,
intr-un !a(on special >diplomatic? .
.imion 1arau si ,icolae 1raure , fosti cantareti de strana ai bisericii din +ebel ,
noteaza la sfarsitul '%ineiului) de pe luna septembrie , in ziua de 18 a lunii respecti!e , ora @
dimineata , anul 1855 , comuna a fost ocupata de (ermani . "upa trei zile au plecat , !enind
iarasi in ziua de 22 septembrie , ora 3 seara si au plecat in ziua de 2# septembrie , ora 5 dupa-
masa .
-n 2# martie 1855 s-a le(iferat reforma a(rara . .-au expropriat 1.53@.666 hectare
pamant arabil si s-a impartit la 886.666 familii .
<a 11 iunie 185@ a fost adoptata le(ea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale
, etc . <a +ebel s-au nationalizat doua mori si o presa de ulei .
"in 1858 se introduce impozitul a(ricol . &elor care nu puteau achita acest impozit li
se luau cerealele cu prilejul recoltarii . Acestea erau faimoasele 'cote) .
&onform unei "irecti!e data in 1851 , s-au facut deportari in Bara(an .
*entru asi(urarea securitatii zonei de frontiera cu -u(osla!ia se dislocau pe o adancime
de 25 Cm unnele cate(orii de elemente periculoase , sau care pot de!eni periculoase ./biectul
dislocarii il formeaza cate(orii din care fac parte chiaburii si carciumarii din commune .
Acestia !or fi dislocati pe baza tabelelor nominale intocmite la "irectia 1enerala a %ilitiei ,
care de asemenea !or fi !erificate in teren .
$ona de deportare s-a oprit la ;oiteni . "ar si jebelenii au a!ut de suferit de pe urma
acestei decizii 7 cei bo(ati au inceput sa fie persecutati . &ati!a tineri au fost dusi sa
munceasca la minele de carbuni de la Anina si <upeni 'nu fortat) , dar ca acolo trebuiau sa-si
satisfaca sta(iul militar .
-n 1855 incepe la +ebel procesul de colecti!izare a a(riculturii . .-a urmarit prin
aceasta distru(erea chiaburimii si inte(rarea taranilor saraci in collecti!e . Acest lucru s-a
facut nu de buna !oie , ci in conditii de maxima teroare . *rocesul de colecti!izare s-a incheiat
in luna aprilie 1832 . "in acest moment taranii si-au pierdut pamantul , uneltele a(ricole si
animalele de tractiune .
-n 0e!olutia din "ecembrie 18@8 si-a pierdut !iata un tanar din localitatea noastra ,pe
nume Belici 0adian , de numei 2# de ani .
Aceasta re!olutie a lasat si durere in multe suflete , dar , a adus si sperante intr-un
!iitor mai bun . Taranii si-au recapatat pamantul .
Fa"ori#ata $e ae#area a %eo%rafica , de solul sau manos , ca si de inteli(enta si
harnicia locuitorilor , comuna +ebel se situeaza printre localitatile fruntase . .trazile sunt lun(i
si destul la lar(i . &asele sunt frumoase si in mare parte construite din caramida arsa si
nearsa , acoperite cu ti(la . ,umei casele !echi au zidurile din pamant batut . Trotuarele
strazilor nu sunt pa!ate , dar , au pe mar(ini plantati salcami si pomi fructiferi .
.oseaua internationala Timisoara-Beo(rad , trece prin mijlocul comunei .
-ncepand cu intrarea in comuna dinspre Timisoara , dupa paraul Timisul-%ort , pe
partea dreapta a soselei se afla fostul sediu al ..%.A. , iar in spatele acestui sediu se afla
crescatoria de pasari 7 urmeaza %oara de macinat (rau , apoi *resa de ulei , dupa linia ferata
urmeaza fosta sectie lectromotor >bobinare de motoare electrice? .
"e aici , din soseaua internationala se face o ramificatie spre dreapta , drum care lea(a
+ebelul de comuna &iaco!a .

"upa aceasta ramificatie , la sosea , la o distanta de 166 m se afla sediul *rimariei si
*ostei >ambele in aceeasi cladire? .
4rmeaza &asa parohiala 1reco-catolica , lan(a aceasta se afla Biserica (reco-catolica ,
apoi "ispensarul uman , 2armacia , &asa ,ationala 'fta Botoca) unde intr-una din incaperile
situate la etaj este Biblioteca comunala , sediul *olitiei , A(entia && , diferite depozite en-
(ross , Banca populara +ebeleana , "ispensarul si 2armacia !eterinara , .coala cu clasele --
;--- , 1radinita de copii , .pitalul de psihiatrie , Baza de receptie si .ilozul , Biserica
ortodoxa romana , 1ara si alte puncte remarcabile din comuna +ebel .
-n comuna , in special la soseaua internationala sunt mai multe ma(azine pe care nu le-
am amintit aici .
&otarul comunei cu o intindere de aproximati! 7.566 hectare , are urmatoarele
denumiri : Arendasu , Boru(a , Brus , &apun , &heia , &in(ereac , &omoara , &oturi ,
"aialaturi , "ealu postei , "udau , %ira , %arco!at , *etra , *odu rosu , .aliste , .usara , Tibit
, Timisu mort , Tofaia , Tari(ari , ;adu rosu , ;aisoane , ;ijla , ;ana sculii , etc. .
Retinem to'onimiile : .aliste B !atra strabuna a +ebelului 7 &omoara B loc de care se
lea(a amintirea descoperirii unei comori , despre care nu se mai stie nimic 7 %ira B loc
fortificat odinioara , al carui num ear talmaci mirarea locuitorilor , pricinuite de sfarsitul unei
lupte , dupa care san(ele !arsat ajun(ea pana la (enunchi .
/ parte din hotarul comunei este strabatut de cursul unei ape , ce poarta numele de
Timisul B%ort , un brat al Timisului
RELIEFUL SI CLIMA : temperature continentala cu o usoara in fluienta
mediteraneana , fa!orabila a(riculturii 7 comuna este tra!ersata de paraul Timisul-%ort .
ACCESIBILITATE : situata pe drumul uropean , soseaua care lea(a Timisoara de
Beo(rad trece exact prin mijlocul comunei . "e asemenea calea ferata are mai multe
ramificatii : una care lea(a Timisoara de 0esita , una care face le(atura intre Timisoara si
"eta-%ora!ita-Beo(rad , una care face le(atura intre Timisoara - <ieblin( si una care face
le(atura intre Timisoara-&iaco!a-1iera .
RAMURI ECONOMICE : a(ricultura , industria usoara , di!erse ser!icii .
!IATA CULTURALA : &asa ,ationala > sala de spectacole cu capacitate mare? ,
biblioteca comunala , scoala (enerala '%artin .uboni), ansambluri locale B &alusarii din
+ebel , corul Bisericii /rtodoxe , fanfara Bisericii *enticostale .
Anual se or(anizeaza la data de 26 iulie B ru(a banateana .
STRUCTURA (
)* CONDUCEREA
- *rimar 7 Dr* IONEL+SABIN BOCIU
- ;iceprimar 7 ,rof* TEODOR ,ETRUS
- .ecretar 7 -INA+DOINA COCATI
.* ECONOMIC
- Auditor 7 Ec* CONSTANTIN MELCIU
- &ontabil 7 Ec* NICOLETA+GABRIELA BOGDAN
/* FOND FUNCIAR
- inspector principal 0 In%* G&EORG&E GEMANARIU
- referent specialitate principal 7 Sin%* TANASICA STAN
1* IM,O-ITE SI TA2E
- inspector principal 7 !OIC&ITA OLARIU
- referent superior : ANETA DINA
3* COM,ARTIMENT AGRICOL
- inspector principal 7 ANUTA ILBAN
4* ,ROMOTOR LOCAL 5 RESURSE UMANE
- inspector 7 Ec* ANA 6ALINA7 LIFA
8* ASISTENTA SOCIALA
- &onsilier - 7 Jr* SIMONA+ANISOARA DIRINA
9* URBANISM
- referent de specialitate 7 Sin%* STEFAN FILI,
:* CULTURA
- bibliotecar 0 MARIANA MARC&ETE
);* GOS,ODARIRE COMUNALA
- referent ii-sef compartiment 7 IONEL RUSU
- inspector - A- casier 7 ADRIAN+RADIAN CU!EJDIAN
- muncitor calificat - 0 DUMITRU LEANA
- muncitor calificat - 7 !IOREL G<UR=I
))* SITUATII DE URGENTA
- inspector - A 7 IONEL OLARIU
).* AR&I!A
- inspector asistent 7 MINODORA RISTA
)/* AC&I-ITII ,UBLICE
- -nspector principal7 In%* DAN MIRCEA IORGO!AN
)1* GUARD INTRETINERE5 CONDUCATOR AUTO
- (uard 7 MARIA DAD
- sofer7 IOAN+FLORENTIN IO!I