Sunteți pe pagina 1din 7

Aparatul Golgi

Imagine a aparatului Golgi, vizibil ca o stiv de inele negre semicirculare n partea


inferioar. Numeroase vezicule circulare pot fi observate n vecintatea organitului
Diagram a procesului secretor din reticulul endoplasmatic (portocaliu) n aparatul Golgi
(roz).
Aparatul Golgi (sau dictiozom) este un organit celular gsit la majoritatea eucariotelor,
situat n apropierea centrului celulei, lng reticulul endoplasmatic.Este delimitat de
endomembrane, structurat sub forma unei stive de cisterne recurbate prezentnd
polaritate morfologic i biochimic. A fost identificat n 1898 de ctre doctorul
italian Camillo Golgi n neuronul pseudounipolar din ganglionul de la pisic i a fost
numit dup el. Funcia principal a aparatului Golgi este procesarea i mpachetarea
macromoleculelor precum proteinele i lipidele care sunt sintetizate de celul. Este
deosebit de important n procesarea proteinelor pentru secre ie. Aparatul Golgi este o
parte a sistemului endomembranal al celulei. Functional Aparatul Golgi este format din
trei regiuni distincte: -compartimentul cis (n care proteinele nou sintetizate sunt
transferate din reticolul endoplasmatic n Aparatul Golgi) -compartimentul median (n
care se face glicozilarea proteinelor i lipidelor) -compartimentul trans ( n care se
ndeprteaz galactoza, se adaug acid sialic, acest compartiment export produsele
procesate i sortate, destinate fuciilor bine determinate n interiorul sau exteriorul
celulei).
Rol

Stocarea polizaharidelor.

Modificarea proteinelor nou-sintetizate n reticulul endoplasmic.

Sortarea proteinelor cu diverse destinaii celulare.

Prelucreaz i stocheaz proteinele i lipidele care "curg" dinspre Reticulul


Endoplasmatic.

Sintetizeaz polizaharidele i le "mpacheteaz" n vezicule care vor migra spre


membrana plasmatic; la celulele vegetale i fungi, Aparatul Golgi este implicat i n
formarea peretelui celular. Este format din ni te scule i aplatiza i
suprapui(cisterne),dilatai la capete i nconjura i de micro i
macrovezicule,generate de aceste cisterne.Forma dictiozomilor variaz de la o
celul la alta(n strile patologice au un aspect granulos). Sunt delimita i de o
membran simpl. n celulele animale se afl un singur ansamblu de dictiozomi, iar
n celula vegetal se afl mai multe ansambluri de dictiozomi.

Sinteza plasmalemei.

Secreia i excreia de glucide.

Complexul Golgi este un organit celular prezent in toate tipurile de celule cu exceptia
hematiei adulte. A fost descoperit in celula nervoasa Purkinje din cerebel in 1898 de
catre Camillo Golgi, primind denumirea de aparat reticular intern Golgi. La microscopul
luminescent poate fi evidentiat in celula proaspata cu colorantul rosu neutru, iar in
celula fixata prin metale grele (osmium,argint, etc).
Pozitia in celula:
Pozitia in celula este diferita dupa tipul si activitatea citosolului. In neuron complexul
Golgi este dispus perinuclear, in celulele secretorii apare supranuclear situat intre
nucleu si polul apical. In unele cellule specializate (celula tiroidiana- celula formatoare
de hormon tiroidian) care au dubla polaritate functionala, complexul Golgi se
deplaseaza frecvent intre cei doi poli in raport cu activitatea metabolica predominanta a
unuia sau a altuia. In majotitatea celulelor vegetale dar si in unele celule animale,
complexul Golgi apare sub forma de dictiozomi, fomatiuni isolate sau grupate sub forma
de tubuli anastomazati intre ei sau sub forma de cisterne.
Organizarea structurala:
La microscopul luminescent complexul Golgi se prezinta sub diferite aspecte: retea de
canalicule anastomazate,vacuole de diferite marimi,bastonase (dictizomi)
Organizarea ultrastructurala:
Microscopul electronic a aratat existenta a trei elemente componente in organizarea
complexului Golgi:
1)pachete de saci turtiti sau cisterne asezate in stiva;
2)macrovezicule;
3)microvezicule.
Toate aceste trei formatiuni sunt delimitate de citomembrane groase de aproximativ 6-8
nm, de aspect neted, fara ribozomi atasati pe suprafata lor, asemanatoare ca
organizare cu celalalte endomembrane lipoproteice, organizate in mosaic. Cele doua
fete ale membranelor golgiene au insa proprietati tinctoriale diferite. In apropierea
reticulului endoplasmic membranele golgiene se aseamana cu ale acestuia in timp ce
cele mai indepartate, mai externe membrane golgiene se aseamana cu membrane
plasmatica. Structurile golgiene prezinta polaritate morfologica si functionala:astfel
complexul Golgi prezinta o fata convexa, proximala (pol proximal)asezata langa nucleu
si si in stransa relatie cu reticulul endoplasmic numita fata imatura, sau fata formatoare.
Pe aceasta fata se observa in general microveziculele asociate adeseori cu tubuli ce
converg catre complexul Golgi. Acesti tubuli formeaza o placa cu orificii de aproximativ
60 nm.
Opus fetei formatoare se observa o fata concave, distala (pol distal) numita fata de
maturare, unde se formeaza veziculele de secretie.
Membranele sacilor si veziculelor situate la polul golgian proximal sunt mai subtiri de 6
nm , fiind asemanatoare cu ale reticulului endoplasmic.Spre fata de maturare,

membranele Golgiene se ingroase pana la 8nm, devin asimetrice si se apropie ca


oraganizare si componenta chimica de membrane plasmatica.
Exista o miscare continua intre aceste structuri, in sensul migrarii lor de la fata imatura
la fata de maturare. Microveziculele vor forma saci golgieni, iar din acestia vor lua
nastere macroveziculele si apoi veziculele secretorii.
SURSA 02
Era la sfarsitul secolului XIX intr-un laborator din Italia la profesorul Camillo Golgi care
studia diverse sectiuni prin tesuturi si organe animale impregnate cu azotat de argint.
Laborantul savantului uita cateva sectiuni prin ganglion spinal de pisica si ganglion
spinal de bufnita colorate cu azotat de argint. Era cat pe ce sa le arunce dar profesorul
meticulos cum era il ruga sa i le aduca pentru a le observa mai atent la microscopul
optic.
Spre mirarea sa in jurul nucleului celulei vazu o retea dantelata de firisoare pe care a
numit-o aparat reticular intern". Cu intuitie geniala Golgi nu a neglijat ceea ce
descoperise si impotriva adversarilor sai a sustinut ca e vorba de o structura reala cu rol
fiziologic celular pe atunci necunoscut si nicidecum un artificiu de tehnica.
Acest savant calit la cercetarea atenta a mii si mii de preparate avea autoritatea si
pregatirea sa-si sustina opiniile. Anul 1906 avea sa-i aduca premiul Nobel pentru
descoperirea sa alaturi de spaniolul Ramon I. Cajal-celebru neurohistolog-care tot prin
metoda impregnarii cu azotat de argint a observat ca neuronii nu au continuitate
celulara unii cu altii si deci nu fac un fel de sincitiu cum se credea, ci din contra, se afla
separati intre ei prin niste contacte numite sinapse.
Descoperirea lui Golgi a fost un mare progres al citologiei iar cea a lui Ramon I. Cajal a
fost pasul decisiv in intemeierea neurohistologiei moderne.
Mai tarziu dupa vreo 50 ani, neincrederea unora in descoperirea lui Golgi s-a spulberat
total caci organitul vazut de el la microscopul optic a fost evidentiat si cu microscopul
electronic. De abia atunci ignoranta umana s-a spulberat si organitul acesta a fost
denumit aparat Golgi in cinstea descoperitorului sau.
O situatie similara i s-a intamplat si savantului francez Louis Pasteur care a uitat pe
pervazul laboratorului un stativ cu eprubete ce contineau amestecuri de ser cu pulbere
de maduva spinarii de iepure mort de turbare. Statuse stativul acolo, expus la soare,
aproape vreo luna si colaboratorii lui Pasteur au vrut sa-l arunce nemaiavand rabdarea
de a-l testa pe alti iepuri sanatosi ca sa vada transmiterea virusului turbarii.
Insistenta lui Pasteur de a folosi totusi si acele amestecuri, in teste, a dus la celebra
descoperire a vaccinului antirabic-descoperire capitala pentru imunologia si
microbiologia moderna. Dar sa revenim la interesantul aparat al lui Golgi care astazi
este studiat inca fiind comun atat in celulele umane si animale cat si in cele vegetale.
Microscopia electronica a identificat in paratul lui Golgi trei componente principale
(Plansa I):
1.Partea principala alcatuita dintr-un numar variabil (5-11) de saci turtiti si adesea usor
curbati, asezati unul peste altul ca niste farfurii ce formeaza un teanc, se afla dispusa
de obicei in vecinatatea nucleului, cu partea concava spre nucleu. Fata concava a
sacilor Golgi este numita si fata de formare (sau cis) deoarece aici vin vezicule
desprinse din RE-reticulul endoplasmic. Fata opusa sau externa-convexa este numita si

fata de maturare (sau trans) fiindca de pe ea se desprind materiale spre periferie.


2.Intre fata cis si nucleu se observa vezicule mici de cativa nm (nanometri) ce se
desprind din RE si fuzioneaza cu sacii Golgi, alcatuind asa numitele vezicule de
tranzitie.
3.De pe fata trans sau externa a sacilor Golgi se detaseaza ca si de pe marginile
teancului de saci membranosi, vezicule mari cu diametrul in jur de 0,3-3 m numite
vezicule de secretie. Aceste vezicule de secretie contin materiale produse de celula
folosite pentru export adica pentru a fi eliminate prin exocitoza in procesul de secretie
celulara.
Cele trei parti aratate au o continua dinamica deoarece se observa un continuu tranzit
de vezicule de tranzitie ce se desprind din RE si apoi vezicule de secretie care
parasesc fata externa-trans si marginile sacilor Golgi pentru a fi exportate din celula prin
secretie celulara sau exocitoza sau pentru a forma organite noi cum sunt lizozomii etc.
Care sunt functiile aparatului Golgi in celula? Esta o intrebare la care s-a raspuns
partial.
SURSA 03
Aparatul Golgi (sau dictiozom) este un organit celular celular gasit la majoritatea
eucariotelor, situat in centrul celulei. A fost identificat in 1898 de catre doctorul italian
Camillo Golgi si a fost numit dupa el.
Functia principala a aparatului Golgi este procesarea si impachetarea macromoleculelor
precum proteinele si lipidele care sunt sintetizate de celula. Este deosebit de important
in procesarea proteinelor pentru secretie. Aparatul Golgi este o parte a sistemului
endomembranal al celulei.
Rol
* Sinteza polizaharidelor;
* Stocarea polizaharidelor;
* Modificarea proteinelor nou-sintetizate in reticulul endoplasmic.
* Sortarea proteinelor cu diverse destinatii celulare.
* Formarea peretului celular la celulele vegetale.
Structura
Este format din niste saculeti aplatizati suprapusi (cisterne), dilatati la capete si
inconjurati de micro si macrovezicule, generate de aceste cisterne. Forma dictiozomilor
variaza de la o celula la alta (in starile patologice au un aspect granulos). Sunt delimitati
de o membrana simpla. n celulele animale se afla un singur ansamblu de dictiozomi,iar
in celula vegetala se afla mai multe ansambluri de dictiozomi.
Complexul Golgi este un organit celular prezent in toate tipurile de celule cu exceptia
hematiei adulte. A fost descoperit in celula nervoasa Purkinje din cerebel in 1898 de
catre Camillo Golgi, primind denumirea de aparat reticular intern Golgi. La microscopul
luminescent poate fi evidentiat in celula proaspata cu colorantul rosu neutru, iar in
celula fixata prin metale grele (osmium,argint, etc).
Pozitia in celula:
Pozitia in celula este diferita dupa tipul si activitatea citosolului. In neuron complexul
Golgi este dispus perinuclear, in celulele secretorii apare supranuclear situat intre
nucleu si polul apical. In unele cellule specializate (celula tiroidiana- celula formatoare

de hormon tiroidian) care au dubla polaritate functionala, complexul Golgi se


deplaseaza frecvent intre cei doi poli in raport cu activitatea metabolica predominanta a
unuia sau a altuia. In majotitatea celulelor vegetale dar si in unele celule animale,
complexul Golgi apare sub forma de dictiozomi, fomatiuni isolate sau grupate sub forma
de tubuli anastomazati intre ei sau sub forma de cisterne.
Organizarea structurala:
La microscopul luminescent complexul Golgi se prezinta sub diferite aspecte: retea de
canalicule anastomazate,vacuole de diferite marimi,bastonase (dictizomi)
Organizarea ultrastructurala:
Microscopul electronic a aratat existenta a trei elemente componente in organizarea
complexului Golgi:
1)pachete de saci turtiti sau cisterne asezate in stiva;
2)macrovezicule;
3)microvezicule.
Toate aceste trei formatiuni sunt delimitate de citomembrane groase de aproximativ 6-8
nm, de aspect neted, fara ribozomi atasati pe suprafata lor, asemanatoare ca
organizare cu celalalte endomembrane lipoproteice, organizate in mosaic. Cele doua
fete ale membranelor golgiene au insa proprietati tinctoriale diferite. In apropierea
reticulului endoplasmic membranele golgiene se aseamana cu ale acestuia in timp ce
cele mai indepartate, mai externe membrane golgiene se aseamana cu membrane
plasmatica. Structurile golgiene prezinta polaritate morfologica si functionala:astfel
complexul Golgi prezinta o fata convexa, proximala (pol proximal)asezata langa nucleu
si si in stransa relatie cu reticulul endoplasmic numita fata imatura, sau fata formatoare.
Pe aceasta fata se observa in general microveziculele asociate adeseori cu tubuli ce
converg catre complexul Golgi. Acesti tubuli formeaza o placa cu orificii de aproximativ
60 nm.
Opus fetei formatoare se observa o fata concave, distala (pol distal) numita fata de
maturare, unde se formeaza veziculele de secretie.
Membranele sacilor si veziculelor situate la polul golgian proximal sunt mai subtiri de 6
nm , fiind asemanatoare cu ale reticulului endoplasmic.Spre fata de maturare,
membranele Golgiene se ingroase pana la 8nm, devin asimetrice si se apropie ca
oraganizare si componenta chimica de membrane plasmatica.
Exista o miscare continua intre aceste structuri, in sensul migrarii lor de la fata imatura
la fata de maturare. Microveziculele vor forma saci golgieni, iar din acestia vor lua
nastere macroveziculele si apoi veziculele secretorii.
SURSA 02
Era la sfarsitul secolului XIX intr-un laborator din Italia la profesorul Camillo Golgi care
studia diverse sectiuni prin tesuturi si organe animale impregnate cu azotat de argint.
Laborantul savantului uita cateva sectiuni prin ganglion spinal de pisica si ganglion
spinal de bufnita colorate cu azotat de argint. Era cat pe ce sa le arunce dar profesorul
meticulos cum era il ruga sa i le aduca pentru a le observa mai atent la microscopul
optic.
Spre mirarea sa in jurul nucleului celulei vazu o retea dantelata de firisoare pe care a
numit-o aparat reticular intern". Cu intuitie geniala Golgi nu a neglijat ceea ce

descoperise si impotriva adversarilor sai a sustinut ca e vorba de o structura reala cu rol


fiziologic celular pe atunci necunoscut si nicidecum un artificiu de tehnica.
Acest savant calit la cercetarea atenta a mii si mii de preparate avea autoritatea si
pregatirea sa-si sustina opiniile. Anul 1906 avea sa-i aduca premiul Nobel pentru
descoperirea sa alaturi de spaniolul Ramon I. Cajal-celebru neurohistolog-care tot prin
metoda impregnarii cu azotat de argint a observat ca neuronii nu au continuitate
celulara unii cu altii si deci nu fac un fel de sincitiu cum se credea, ci din contra, se afla
separati intre ei prin niste contacte numite sinapse.
Descoperirea lui Golgi a fost un mare progres al citologiei iar cea a lui Ramon I. Cajal a
fost pasul decisiv in intemeierea neurohistologiei moderne.
Mai tarziu dupa vreo 50 ani, neincrederea unora in descoperirea lui Golgi s-a spulberat
total caci organitul vazut de el la microscopul optic a fost evidentiat si cu microscopul
electronic. De abia atunci ignoranta umana s-a spulberat si organitul acesta a fost
denumit aparat Golgi in cinstea descoperitorului sau.
O situatie similara i s-a intamplat si savantului francez Louis Pasteur care a uitat pe
pervazul laboratorului un stativ cu eprubete ce contineau amestecuri de ser cu pulbere
de maduva spinarii de iepure mort de turbare. Statuse stativul acolo, expus la soare,
aproape vreo luna si colaboratorii lui Pasteur au vrut sa-l arunce nemaiavand rabdarea
de a-l testa pe alti iepuri sanatosi ca sa vada transmiterea virusului turbarii.
Insistenta lui Pasteur de a folosi totusi si acele amestecuri, in teste, a dus la celebra
descoperire a vaccinului antirabic-descoperire capitala pentru imunologia si
microbiologia moderna. Dar sa revenim la interesantul aparat al lui Golgi care astazi
este studiat inca fiind comun atat in celulele umane si animale cat si in cele vegetale.
Microscopia electronica a identificat in paratul lui Golgi trei componente principale
(Plansa I):
1.Partea principala alcatuita dintr-un numar variabil (5-11) de saci turtiti si adesea usor
curbati, asezati unul peste altul ca niste farfurii ce formeaza un teanc, se afla dispusa
de obicei in vecinatatea nucleului, cu partea concava spre nucleu. Fata concava a
sacilor Golgi este numita si fata de formare (sau cis) deoarece aici vin vezicule
desprinse din RE-reticulul endoplasmic. Fata opusa sau externa-convexa este numita si
fata de maturare (sau trans) fiindca de pe ea se desprind materiale spre periferie.
2.Intre fata cis si nucleu se observa vezicule mici de cativa nm (nanometri) ce se
desprind din RE si fuzioneaza cu sacii Golgi, alcatuind asa numitele vezicule de
tranzitie.
3.De pe fata trans sau externa a sacilor Golgi se detaseaza ca si de pe marginile
teancului de saci membranosi, vezicule mari cu diametrul in jur de 0,3-3 m numite
vezicule de secretie. Aceste vezicule de secretie contin materiale produse de celula
folosite pentru export adica pentru a fi eliminate prin exocitoza in procesul de secretie
celulara.
Cele trei parti aratate au o continua dinamica deoarece se observa un continuu tranzit
de vezicule de tranzitie ce se desprind din RE si apoi vezicule de secretie care
parasesc fata externa-trans si marginile sacilor Golgi pentru a fi exportate din celula prin
secretie celulara sau exocitoza sau pentru a forma organite noi cum sunt lizozomii etc.
Care sunt functiile aparatului Golgi in celula? Esta o intrebare la care s-a raspuns
partial.

SURSA 03
Aparatul Golgi (sau dictiozom) este un organit celular celular gasit la majoritatea
eucariotelor, situat in centrul celulei. A fost identificat in 1898 de catre doctorul italian
Camillo Golgi si a fost numit dupa el.
Functia principala a aparatului Golgi este procesarea si impachetarea macromoleculelor
precum proteinele si lipidele care sunt sintetizate de celula. Este deosebit de important
in procesarea proteinelor pentru secretie. Aparatul Golgi este o parte a sistemului
endomembranal al celulei.
Rol
* Sinteza polizaharidelor;
* Stocarea polizaharidelor;
* Modificarea proteinelor nou-sintetizate in reticulul endoplasmic.
* Sortarea proteinelor cu diverse destinatii celulare.
* Formarea peretului celular la celulele vegetale.
Structura
Este format din niste saculeti aplatizati suprapusi (cisterne), dilatati la capete si
inconjurati de micro si macrovezicule, generate de aceste cisterne. Forma dictiozomilor
variaza de la o celula la alta (in starile patologice au un aspect granulos). Sunt delimitati
de o membrana simpla. n celulele animale se afla un singur ansamblu de dictiozomi,iar
in celula vegetala se afla mai multe ansambluri de dictiozomi.