Aparatul Golgi

Aparatul Golgi (sau dictiozom) este un organit celular gsit la majoritatea

eucariotelor, situat n apropierea centrului celulei, langa reticulul
endoplasmatic.Este delimitat de endomembrane, structurat sub forma unei stive de
cisterne recurbate prezentind polaritate morfologica si biochimica. A fost
identificat n 1898 de ctre doctorul italian Camillo Golgi i a fost numit dup el.
Funcia principal a aparatului Golgi este procesarea i mpachetarea
macromoleculelor precum proteinele i lipidele care sunt sintetizate de celul. Este
deosebit de important n procesarea proteinelor pentru secreie. Aparatul Golgi este
o parte a sistemului endomembranal al celulei. Functional Aparatul Golgi este
format din trei regiuni distincte: -compartimentul cis (in care proteinele nou
sintetizate sunt transferate din reticolul Endoplasmatic in Aparatul Golgi)
-compartimentul median (in care se face glicozilarea proteinelor si lipidelor)
-compartimentul trans ( in care se indeparteaza galactoza, se adauga acis sialic,
acest compartiment exporta produsele procesate si sortate, destinate fuctiilor bine
determinate in interiorul sau exteriorul celulei).

Rol[modificare | modificare surs]

Stocarea polizaharidelor.
Modificarea proteinelor nou-sintetizate n reticulul endoplasmic.
Sortarea proteinelor cu diverse destinaii celulare.
Prelucreaz i stocheaz proteinele i lipidele care "curg" dinspre Reticulul
Endoplasmatic.
Sintetizeaza polizaharidele si le "impacheteaza" in vezicule care vor migra spre
membrana plasmatica; la celulele vegetale si fungi, Aparatul Golgi este implicat si
in formarea peretelui celular. Este format din nite sculei aplatizai
suprapui(cisterne),dilatai la capete i nconjurai de micro i
macrovezicule,generate de aceste cisterne.Forma dictiozomilor variaza de la o
celula la alta(n strile patologice au un aspect granulos). Sunt delimitai de o

membran simpl. n celulele animale se afla un singur ansamblu de dictiozomi,

iar n celula vegetal se afl mai multe ansambluri de dictiozomi.
Sinteza plasmalemei.
Secreia i excreia de glucide.
Pozitia in celula:
Pozitia in celula este diferita dupa tipul si activitatea citosolului. In neuron
complexul Golgi este dispus perinuclear, in celulele secretorii apare supranuclear
situat intre nucleu si polul apical. In unele cellule specializate (celula tiroidianacelula formatoare de hormon tiroidian) care au dubla polaritate functionala,
complexul Golgi se deplaseaza frecvent intre cei doi poli in raport cu activitatea
metabolica predominanta a unuia sau a altuia. In majotitatea celulelor vegetale dar
si in unele celule animale, complexul Golgi apare sub forma de dictiozomi,
fomatiuni isolate sau grupate sub forma de tubuli anastomazati intre ei sau sub
forma de cisterne.
Organizarea structurala:
La microscopul luminescent complexul Golgi se prezinta sub diferite aspecte: retea
de canalicule anastomazate,vacuole de diferite marimi,bastonase (dictizomi)
Organizarea ultrastructurala:
Microscopul electronic a aratat existenta a trei elemente componente in organizarea
complexului Golgi:
1)pachete de saci turtiti sau cisterne asezate in stiva;
2)macrovezicule;
3)microvezicule.
Toate aceste trei formatiuni sunt delimitate de citomembrane groase de aproximativ
6-8 nm, de aspect neted, fara ribozomi atasati pe suprafata lor, asemanatoare ca
organizare cu celalalte endomembrane lipoproteice, organizate in mosaic. Cele
doua fete ale membranelor golgiene au insa proprietati tinctoriale diferite. In
apropierea reticulului endoplasmic membranele golgiene se aseamana cu ale

acestuia in timp ce cele mai indepartate, mai externe membrane golgiene se

aseamana cu membrane plasmatica. Structurile golgiene prezinta polaritate
morfologica si functionala:astfel complexul Golgi prezinta o fata convexa,
proximala (pol proximal)asezata langa nucleu si si in stransa relatie cu reticulul
endoplasmic numita fata imatura, sau fata formatoare. Pe aceasta fata se observa in
general microveziculele asociate adeseori cu tubuli ce converg catre complexul
Golgi. Acesti tubuli formeaza o placa cu orificii de aproximativ 60 nm.
Opus fetei formatoare se observa o fata concave, distala (pol distal) numita fata de
maturare, unde se formeaza veziculele de secretie.
Membranele sacilor si veziculelor situate la polul golgian proximal sunt mai subtiri
de 6 nm , fiind asemanatoare cu ale reticulului endoplasmic.Spre fata de maturare,
membranele Golgiene se ingroase pana la 8nm, devin asimetrice si se apropie ca
oraganizare si componenta chimica de membrane plasmatica.
Exista o miscare continua intre aceste structuri, in sensul migrarii lor de la fata
imatura la fata de maturare. Microveziculele vor forma saci golgieni, iar din acestia
vor lua nastere macroveziculele si apoi veziculele secretorii.