Sunteți pe pagina 1din 120

Profesori coordonatori: Studentă:

Lect. univ. SEBASTIAN LAZĂR Butnariu Andrea-Ramona


Prof.dr.GABRIEL STEFURA AnulII, Seria 3, Grupa 1
Iaşi, 2009
Cuprins

Cap 1.Organizare şi funcţionalitate la Primăria Comunei Mogoşeşti-Siret 3-31


1.1. Scurt istoric........................................................................................3-7
1.2. Obiect de activitate............................................................................7-12
1.3. Organizare internă şi funcţionalitate..............................................13-20
1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)....20-22
1.5. Structura de personal......................................................................22-23
1.6. Relatii externe..................................................................................23-27
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri realizate la Primăria
Comunei Mogoşeşti-Siret în perioada 2005-2007 - tabel comentat cu
identificarea factorilor de influenţă........................................................... 27-31
Cap 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local..............31-69
2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului
local..............................................................................................................31-48
2.2. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de cheltuieli ai
bugetului local............................................................................................48-65
2.3. Fluxuri informaţionale generate de elaborarea şi aprobarea proiectului
bugetului local...........................................................................................65-69
Cap 3. Execuţia şi încheierea execuţiei bugetului local....................70-83
3.1. Încasarea veniturilor bugetare (modalităţi tehnice, termene de plată,
fluxuri informaţionale)..............................................................................70-72
3.2. Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale (modalităţi tehnice, fluxuri
informaţionale)...........................................................................................73-76
3.3. Lucrări generate de încheierea execuţiei bugetare......................76-79
3.4. Fluxuri informaţionale generate de execuţia bugetului local.....79-83
Bibliografie.............................................................................................84

2
Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Primăria Comunei Mogoşeşti-Siret

1.1. Scurt istoric


Comuna Mogoşeşti-Siret este compusă din trei sate: Mogoşeşti-Siret, Tudor
Vladimirescu şi Muncelu de Sus.
Mogoşeşti-Siret- Bătrânii din Mogoşeşti povestesc că în a doua jumătate a
secolului al VI-lea şi începutul secolului al VII-lea, boierii moldoveni, datorită
pădurilor imense de stejar, fag, carpen şi salcie ce le aveau pe ambele maluri ale
Siretului, fiind deci o faună bogată în vânat, au întreţinut relaţii de prietenie cu
boierii din Ardeal, pe care i-au invitat la diferite vânători. Se presupune,
deasemeni că un oarecare boier "MOGOŞ" din Ardeal s-a stabilit cu familia şi
argaţii în partea de est a râului Siret şi primind ca donaţie din partea Mănăstirii
Neamţului o parte din moşie care se întindea între actualele comune Stolniceni-
Prăjescu, Heleşteni şi Hălăuceşti şi satul Muncelu de Sus au pus bazele satului
Mogoş care mai târziu se va numi Mogoşeşti şi îşi schimbă locul în partea dreaptă
a Siretului.
Din acestă legendă reiese faptul ca Mogoşeştii au fost înfiinţaţi în a doua
jumătate a secolului al XVII- lea, fapt ce este adevărat, deoarece la 25 august
1454 este menţionată vama de la Mogoşeşti.
Tudor Vladimirescu- satul a fost înfiinţat în anul 1892 prin împroprietărirea
unor cetăţeni care se vor aşeza aici şi vor forma în anul 1896 un sat numit "Satul
Nou". În anul 1921, i se schimbă numele în "Principesa Maria" şi care nume se va
schimba din nou la 23 martie 1948 în "Tudor Vladimirescu" , nume care îl poartă
şi în ziua de azi.
Muncelu de Sus- în ceea ce priveşte vechimea satului Muncelu de Sus, din
documentele privind istoria României din sec XIV - XV editate de academia RPR
din anul 1954, reise ca la 8 septembrie 1442 acest sat exista. Acest sat a fost
primit de Bode Harje ca rasplată la slujirile din timpul domnitorului Alexandru cel
Bun. Acestă moşie este stăpânita apoi de o serie de boieri printre care îl amintim
pe pahornicul Balos al cărui nume se păstrează şi astăzi prin "pădurea la Balos".

3
Din diferite documente reise ca satul Muncelu de Sus a devenit comună în anul
1471, lucru prevăzut în manuscrisele pe pergament ale lui Dumitru Sturza, acte
care există la arhivele satului din Bucuresti. În această perioadă satul era împărţit
în două părţi: partea de est locuită de răzeşii eliberaţi de Ştefan cel Mare, care
aveau menirea să anunţe prin aprinderea focului când duşmanii intrau în ţară. Iar
partea de vest era locuită de clacaşii care erau stabuliţi pe moşia boierească. Din
materialele arheologice aflate în muzeul şcolii generale din Muncelu de Sus ca
toporaşe, pumnale, răzuitoare, ceramică şi multe alte obiecte rezultă că aceast sat
are o vechime mult mai mare decât cea atestată. Din resturile de arme găsite
reiese faptul că satele noastre au dat Moldovei ostaşi de apărare.
Date statistice din anii 1899, 1913, 1930, 1940, 1948 ne arată că satele
Mogoşeşti şi Muncelu de Sus a fost fiecare reşedinţe de comună, aparţinând de
Plasa Mirceşti din judeţul Roman. Relaţiile dintre cele două sate nu au fost
niciodată întrerupte şi ca dovadă în anul 1907 sau unit şi s-au ridicat să lupte
pentru drepturile lor. Din anul 1950, în luna octombrie, comuna Mogoşeşti s-a
unit cu comuna Muncelu de Sus rămânând cu reşedinţa de comuna în satul
Mogoşeşti, căreia în anul 1968 i se schimbă numele în Mogoşeşti-Siret spre
deosebire de comuna Mogoşeşti din apropierea Iaşului.

Asezare:
Comuna Mogoşeşti-Siret este
aşezată în centrul Moldovei, în
partea de vest a judeţului Iaţi,
între râurile Moldova şi Siret, la
o distanţă de 15 km de oraşul
Paşcani şi 28 km de municipiul
Roman, fiind străbătută de
şoseaua judeţeană Roman-
Paşcani. Ocupă o parte din terasa inferioară precum şi din terasa superioară a
râului Siret, prin aşezarea satului Mogoşeşti Siret şi ajunge la cota cea mai înaltă
de 320m faţă de nivelul Mării Negre în satul Muncelu de Sus.

4
Vecini:
La est se mărgineşte cu comuna Alexandru Ioan Cuza, la sud cu comuna
Hălăuceşti, judeţul Iasi şi Nisiporeşti din judeţul Neamţ, la vest cu comuna
Tupilaţi (Hanul Ancuţei) judeţul Neamţ, de care o desparte drumul European E85
(Bucureşti-Suceava), iar la nord comunele Mirosloveşti, satul Ciohorăni şi
Stolniceni Prăjescu (satul Cozmeşti), ambele din judeţul Iaşi .
Componenţa:

Comuna Mogoşeşti-Siret se
compune din următoarele trei
sate: Mogoşeşti-Siret, Tudor
Vladimirescu şi Muncelu de
Sus, sate care sunt despărţite
doar de unele uliţe, neexitând
distanţă nelocuită între ele.
Muncelu de sus este aşezat la
doar 4Km de centrul de comună
şi se împarte în trei sectoare: Vale, Deal şi Vie
Relieful comunei este un relief colinar ca formă şi înfăţişare, având variaţii de
la lunca- Lunca Siretului - până la podiş - partea cea mai înalta în centrul satului
Muncelu de Sus (320 m)- precum şi cu cele două terase ale Siretului, aproape de
acelaşi nivel cu lunca şi care este inundabilă, iar a doua este mai înaltă pe unde
trece şoseaua judeţeană şi calea ferată Bucureşti-Suceava .
Solul este brun roşcat spre cernoziom degradat, iar în partea de către râul Siret
şi peste râu este un sol aluvionar în suprafaţă de 331 Ha. În ceea ce priveşte
solurile acide, în diferite stadii de podzolire, ocupă circa 45% din suprafaţa totală
a terasamentului agricol, solurile heto-argiloase uşor degradabile ocupă 37% din
suprafaţa agricolă şi cernoziomul de luncă gleizat la baza lutos, luto-argilos pe
depuneri aluvionare, cernoziomul de luncă slab aluvionat la suprafaţă gleizat la
baza depuneri aluvionare grele situate situate în partea centrală dintre râul Siret şi
mlaştină .

5
Clima este temperat-continentală cu influenţe asiatice mai mult evidente iarna.
Vânturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt: crivăţul, care bate din
directia N-NE în perioada iernii, vântul de Sud-Vest, un vânt cald care topeşte
zăpezile şi Baltăreţul care suflă din direcţia S-SE numai primăvara.
Ape- Principala apă care trece prin comună este râul Siret de la Nord la Sud pe
o distanta de 4 km, fiind folosit pentru irigare.
Vegetaţia şi anume acea de silvo-stepă, este o vegetaţie foarte variată de cea
de luncă până la etajul fagului şi carpenului. Arborii sunt reprezentaţi prin plop,
salcie, arin, ulm şi stejar, carpen şi fag, a mai fost plantat şi salcâm, celelalte
plante sunt reprezentate de stuf, papuris, pirul etc.
Comuna dispune de următoarea structură rutieră:
• este străbătută de drumul judeţean 208;
• la vest pe o distanţă de 7 km se învecinează cu drumul european 85 care
desparte judeţul Iaşi, de judeţul Neamţ;
• aceste două căi de comunicaţii şi transport sunt legate de drumul comunal
DC 104.
Principalele instituţii şi utilităţi care deservesc populaţia comunei:
• primăria;
• 2 şcoli generale;
• 2 grădiniţe;
• 2 dispensare medical umane şi unul veterinar;
• oficiul de poştă;
• secţie de poliţie;
• farmacie;
• cămin cultural;
• o bibliotecă comunală.
Personalităţi ale Comunei Mogoşeşti-Siret:
 Dr. Ernes Sterne, industriaş, mort în urma persecuţiilor regimului
comunist;

6
 Elena Sterne, mare filantroapă, rămasă în memoria locuitorilor
comunei;
 Grozavu Stefan, geolog;
 Purghel Ionel, poet;

1.2. Obiect de activitate

Primăria Comunei Mogoşeşti-Siret este o instituţie publică, organizată ca o


structură funcţională, cu activitate permanentă, constituită din primar, viceprimar,
secretarul comunei, împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului
Local al Comunei Mogoşeşti-Siret, al cărui principal scop este de a aduce la
îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile primarului, soluţionând
problemele curente ale colectivităţii locale.
Primarul este, potrivit legii, şeful administraţiei publice locale şi al aparatului
propriu de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, pe care îl
conduce şi îl controlează. Primarul conduce serviciile publice de specialitate ale
Consiliului Local al Comunei, propunând acestuia, spre aprobare, în condiţiile
legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de
organizare şi funcţionare al aparatului propriu.
Serviciile publice ale aparatului propriu de specialitate se organizează de către
Consiliul Local, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi
cerinţelor, la propunerea Primarului. Prin serviciu public se înţelege o structură
organizatorică înfiinţată pe baza legii având atribuţii exercitate de către personalul
de specialitate încadrat, structură înzestrată cu mijloace materiale în scopul
satisfacerii în mod continuu şi permanent a unor interese comune colectivităţii şi
prin care consiliul local îşi îndeplineşte o parte determinantă din scopul său.
Prin serviciile de administrare a domeniului public se înţelege totalitatea
acţiunilor şi activităţilor edilitar-gospodăreşti prin care se asigură administrarea,
gestionarea şi exploatarea bunurilor din domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale, altele decât cele date, potrivit legii, în administrarea altor
servicii publice locale.

7
Serviciile de administrare a domeniului public se organizează şi funcţionează
cu respectarea următoarelor principii:
o autonomiei locale;
o descentralizării serviciilor publice;
o responsabilităţii şi legalităţii;
o corelării cerinţelor cu resursele;
o dezvoltării durabile;
o asocierii intercomunale;
o parteneriatului public-privat;
o liberului acces la informaţii şi consultarea cetăţenilor;
o economiei de piaţă şi eficienţei economice.
Serviciile de administrare a domeniului public şi privat sunt destinate
satisfacerii unor nevoi ale comunităţilor locale, contribuie la ridicarea gradului de
civilizaţie şi confort al acestora şi grupează activităţi edilitar gospodăreşti şi
acţiuni de utilitate şi interes public local având ca obiect:
a) organizează, îndrumă şi coordonează acţiunea de elaborare a lucrărilor
privind proiectul de buget local precum şi a bugetelor de venituri şi
cheltuieli ale unităţilor subordonate Primăriei;
b) pregăteşte şi întocmeşte lucrările pregătitoare ale proiectului de buget
propriu de venituri şi cheltuieli;
c) verifică, centralizează şi comunică bugetele instituţiilor publice
subordonate precum şi cele cu venituri extrabugetare;
d) elaborează variante proprii privind nivelul cheltuielilor proprii şi evoluţia
acestora în perspectivă pentru acţiunile finanţate din bugetul local şi a
bugetelor instituţiilor publice, precum şi din venituri extrabugetare;
e) verifică şi analizează proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli ale
instituţiilor publice de subordonare locală, urmărind necesitatea,
oportunitatea şi legalitatea cheltuielilor, justa dimensionare a lor,
mobilizarea resurselor existente, creşterea eficienţei în utilizarea
fondurilor;

8
f) întocmeşte şi supune aprobării Consililui Local şi ordonatorului principal
de credite bugetul propriu de venituri şi cheltuieli cu repartizarea pe
trimestre;
g) după aprobarea definitivă a proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli,
ia măsuri pentru repartizarea pe articole de cheltuieli la fiecare capitol, ce
se vor încadra în totalul anului şi pe trimestre;
h) organizează sistemul informaţional financiar în concordanţă cu cerinţele
legale actuale;
i) organizează şi conduce evidenţa contabilă a sumelor primite pentru
echilibrarea bugetului propriu;
j) exercită controlul financiar preventiv prin acordarea de viză pentru plăţile
efectuate de la buget, eliberarea sau procurarea de valori materiale şi
pentru alte operaţiuni specifice conform legislaţiei în vigoare;
k) întocmeşte statele de plată ale aparatului propriu al Consiliului Local cu
reţinerile aferente;
l) efectuează controlul operaţiunilor executate prin caseria unităţii, zilnic,
luând măsurile necesare stabilirii răspunderii ori de câte ori este cazul;
m) efectuează operaţiuni contabile pentru toate cheltuielile prevăzute în
bugetul local atât din mijloace proprii cât şi extrabugetare;
n) conduce evidenţa contabilă privind gestionarea bunurilor materiale,
obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe, a mijloacelor băneşti, a
decontărilor cu debitorii şi creditorii şi exercită controlul periodic asupra
gestiunilor în vederea integrităţii acestora;
o) întocmeşte şi transmite dările de seama contabile trimestriale şi anuale
centralizate privind execuţia bugetului local al comunei Mogoşeşti-Siret
către Direcţia Finanţelor Publice Iaşi, efectuează raportarea lunară
operativă a cheltuielilor către toate organele interesate;
p) întocmeşte şi transmite lunar organelor abilitate declaraţii privind: C.A.S.,
impozite pe salarii, sănătate, ajutor de somaj;

9
q) întocmeşte lunar fişele fiscale F1 pentru salariaţii aparatului propriu şi F2
pentru colaboratori, fişe care se centralizează şi se transmit anual în
termene legale la Direcţia Finanţelor Publice Iaşi;
r) întocmeşte şi prezintă Consiliului Local dările de seama trimestriale
precum şi contul anual de execuţie al bugetului local potrivit prevederilor
legislaţiei în vigoare;
s) răspunde de legalitatea actelor şi semnează întocmirea acestora;
t) îndeplineşte şi alte atribuţii încredinţate de primar, viceprimar şi Consiliul
Local, conform legii.
u) deschide la începutul anului, în baza listelor de rămăşiţă şi plusuri evidenţa
analitică în roluri şi cea sintetică în partizi şi venituri.
v) primeşte de la contabilul primăriei corespondenţa privind mişcarea
debitelor şi borderourilor de debite însoţite de procesele verbale de
amenzi, imputaţii şi alte titluri transmise spre executare şi le înregistrează
în registrul de partizi şi rol unic, asigurând înscrierea debitelor şi
scăderilor în extrasul de rol al agenţilor fiscali şi casier, care confirmă, sub
semnatura pe titlu executoriu de luare în evidenţă a debitelor şi scăderilor.
w) confirmă primirea debitelor către unitatea eminentă pe baza confirmării
agenţilor fiscali că debitorul este locuitor al comunei, şi poate fi urmărit şi
pe baza analizei din care să rezulte că sunt întrunite condiţiile legale
pentru confirmare.
x) participă la activitatea de impunere a contribuabililor din comună, şi
întocmeşte matricola pentru impozitul pe clădiri şi terenul ocupat de
aceasta precum şi taxa mijloacelor de transport.
y) ridică personal pe bază de comandă, imprimatele cu regim special şi alte
imprimate pe care le înregistrează în evidenţa specială şi le gestionează
potrivit legii, şi urmăreşte folosirea şi justificarea acestora.
z) periodic efectuează punctajul rolului unic cu extrasul de rol al agenţilor
fiscali, iar în luna octombrie a fiecărui an întocmeşte lista de rămăşiţă şi
plusuri la 30 septembrie, care se va confrunta cu lista de rămăşiţă şi

10
plusuri întocmită pentru aceeaşi dată de agenţii fiscali, în vederea
corectării eventualelor erori.
aa) verifică zilnic încasările şi depunerile făcute pe baza documentelor de
casă, sesizează contabilul primăriei pentru abaterile constatate şi lipsa de
activitate din unele zile.
bb) colaborează cu contabilul primăriei pentru evidenţierea corectă a
încasărilor, confruntându-le cu extrasul de cont.
cc) calculează majorările din lista de rămăşiţă şi verifică aplicarea şi încasarea
majorărilor de către agenţii fiscali.
dd) înregistrează debitele trecute în evidenţa separată şi urmăreşte starea de
insolvabilitate cel puţin odată pe an.
ee) ţine evidenţa sechestrelor şi asigură aplicarea măsurilor legale de
valorificare a sechestrelor şi de stingere a debitelor.
ff) întocmeşte adeverinţe de venit impozabil, impozit, plata debitelor etc.,
solicitate de contribuabili pe baza datelor din evidenţe, le contrasemnează
şi le prezintă spre aprobare.
gg) verifică cel puţin odată pe lună ori de câte ori este necesar gestiunea şi
întocmeşte în acest sens proces verbal de verificare.
hh) întocmeşte şi păstrează dosarul fiscal al contribuabilului persoana fizică şi
juridică, conform legilor în vigoare.
ii) îndeplineşte şi alte atribuţii specifice, stabilite de primar, viceprimar şi
contabilul primăriei.
jj) răspunde de legalitatea actelor redactate, şi semenează întocmirea
acestora.
Persoanele fizice şi/sau juridice au acces liber şi nediscriminatoriu, în
condiţiile legii, la serviciile de administrare a domeniului public organizate pe
teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază îşi au reşedinţa/sediul
sau îşi desfăşoară activitatea.
Activitatea desfăşurată de Primăria Comunei Mogoşeşti-Siret este reglementată
de următoarele acte normative:
 Constituţia României;

11
 Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, modificată şi
completată prin Legea nr.286/2006;
 OUG 45/2003 privind finanţele publice locale ;
 Legea 82/1991 republicată, privind contabilitatea ;
 O.M.F. 460/2000 pentru aprobarea precizărilor privind reflectarea
în contabilitatea Consiliilor Locale şi a instituţiilor de interes local a
unor operaţiuni;
 H.G. 522/2003 privind controlul financiar preventiv;
 O.M.F. 1792/2002 pentru aprobarea normelor metodologice
privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
instituţiilor publice precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea
angajamentelor bugetare;
 Legea 7/2004 privind codul de conduită al funcţionarilor publici;
 Legea 188/1999 republicată privind Statutul funcţionarilor publici;
 Legea nr. 22/1969-legea privind angajarea gestionarilor,
constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea
bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice;
 Legea nr. 188/1999-Legea funcţionarilor publici.

12
1.3. Organizare internă şi funcţionalitate

Anexa
nr. 1
la
H.C.L. 28/2008
ORGANIGRAMA

PRIMAR CONSILIUL
LOCAL

CONSILIER
PERSONAL

SECRETAR VICEPRIMAR CULTURA

sofer Muncitor Muncitor bibliotecar


Referent
IV IV guard cultural

Consilier Consilier Referent Referent Referent Referent Referent


Referent
Ref.
I/2 juridic III/1 III/1 III/1 III/1 III/1spec.
III/1
IIIII/1
insp.spec I/1 contabil casier functiona op. rol ag. agric
ing.cons
ag.fiscal
sit.urg.
Inspector Inspector
I/P/1 I/D/-
as. social as. social
.

Responsabilităţile primarului, viceprimarului şi secretarului

Primarul coordonează direct următoarea structură organizatorică:


 secretarul comunei

13
 compartiment juridic
 compartiment de secretariat, arhiva şi relaţii cu publicul
 compartiment registrul agricol şi cadastrul comunitar
 compartimentul asistenţă socială şi autoritate tutelară
 compartimentul urbanism
 biblioteca comunală
 compartimentul edilitar
 caseria
 compartimentul buget, finante si contabilitate
 compartiment executari silite
 compartiment impozite si taxe
Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El este şeful
administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor
administraţiei publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează şi răspunde de
buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii.
Primarul reprezintă comuna Mogosesti-Siret i în relaţiile cu alte autorităţi
publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie,
iar semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al
României.
Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
 asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor,
a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a
decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor
Guvernului;
 dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi
instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi
conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a
hotărârilor Consiliului Judeţean;
 prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări,
privind starea economică şi socială a comunei sau a oraşului, în

14
concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice
locale, precum şi informări asupra modului de aducere la îndeplinire a
hotărârilor consiliului local;
 întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului
bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;
 exercită funcţia de ordonator principal de credite;
 verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din
bugetul local şi comunică de îndată consiliului local cele constatate;
 ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor,
catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu
organele specializate ale statului.
 ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice;
 ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor
sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează
la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publică;
 controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor
alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de
specialitate;
ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de
animale, în condiţiile legii;
 ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl
supune spre aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor
planului urbanistic general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi
de detaliu;
 asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;
asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a
comunei sau a oraşului, instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea
normală a traficului rutier şi pietonal, în condiţiile legii;
 exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi
parcuri de distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;

15
 conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare
civilă şi de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de
asistenţă şi ajutor social; îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;
 emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
 propune Consiliului Local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama,
statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi
funcţionare a aparatului propriu de specialitate;
 numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din
aparatul propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice
locale, cu excepţia secretarului; propune consiliului local numirea şi
eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducătorilor regiilor
autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
 răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin
domeniului public şi domeniului privat al comunei sau al oraşului;
 organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la
dispoziţie autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor
evidenţe;
 ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau
de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din
raza comunei sau a oraşului, precum şi pentru decolmatarea văilor locale
şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau de alte acte
normative, precum şi însărcinările date de consiliul local.

Viceprimarul coordonează, îndrumă şi controlează, potrivit delegării de


competenţe, următoarea structură organizatorică:
 compartimentul urbanism
 compartimentul edilitare
 biblioteca comunală

16
Consiliul Local alege, din rândul membrilor săi, pe viceprimar, cu votul secret
al majorităţii consilierilor în funcţie. Schimbarea din funcţie a acestuia se poate
face de către Consiliul Local, la propunerea motivată a unei treimi din numărul
consilierilor sau a primarului, prin hotărâre adoptată cu votul a 2/3 din numărul
consilierilor în funcţie.
Viceprimarul are următoarele atribuţii:
 exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe şi oboare şi ia
măsuri pentru buna funcţionare a acestora;
 răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin
domeniului public şi privat al comunei;
 organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din comună.

Secretarul coordonează, îndrumă şi controlează, în conformitate cu


prevederile art. 85 din Legea 215/2001, următoarea structură organizatorică:
 compartimentul juridic
 compartimentul secretariat, arhiva si relatii cu publicul
 compartimentul registrul agricol si cadastrul comunitar
 compartimentul asistenta sociala si autoritate tutelara
Acesta este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau
administrative. Secretarul nu poate fi membru al unui partid sau formaţiuni
politice, sub sancţiunea eliberării din funcţie. Numirea se face de către prefect pe
baza propunerii Consiliului Local, la iniţiativa primarului, pe bază de concurs sau
examen. Acesta se bucură de stabilitate în funcţie şi se supune regulilor cuprinse
în statutul funcţionarului public. Eliberarea din funcţie a secretarului şi
sancţionarea disciplinară a acestuia se fac de către prefect, numai la propunerea
Consiliului Local, adoptată cu votul a cel puţin 2/3 din numărul consilierilor, pe
baza raportului efectuat, în urma desfăşurării unei cercetări administrative. El
îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de către Consiliul
Local sau de către primar.

17
Obligaţiile personalului din aparatul propriu de specialitate cu atribuţiuni
în domeniul Finanţelor Publice
1.Casierie
 asigură efectuarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi din Primărie
,având la bază acte şi documente ce conţin viza de compartiment şi viza de
control financiar preventive;
 întocmeşte zilnic registrul de casă înscriind toate sumele încasate sau
plătite şi stabileşte soldul zilnic de casă ;
 depune la termen încasările zilnice şi ridică cu CEC numerarul de la
Trezoreria Municipiului Pascani în vederea efectuării de plăţi ;
 încasează veniturile din impozite ,taxe şi alte venituri în numerar de la
agenţii economici, instituţiile publice şi contribuabilii persoane fizice în
baza documentelor legal întocmite şi care vor fi supuse controlului
ulterior.

2. Compartimentul Impozite si Taxe


 urmăreşte întocmirea şi depunerea la termenele prevăzute de lege a
documentelor referitoare la impunere de către contribuabili persoane
juridice;
 verifică, la persoanele juridice deţinătoare de bunuri sau venituri supuse
impozitelor şi taxelor, modul de completare a declaraţiilor privitoare la
impunere şi calculul impozitelor şi taxelor locale cu respectarea H.C.L.
nr.292/2003,a O.G.nr.36/2002 republicată şi a H.G.nr.1278/2002;
 sancţionează declararea peste termenul legal a veniturilor, impozitelor sau
a bunurilor supuse impozitelor şi taxelor;
 întocmeşte şi asigură gestionarea dosarelor fiscale şi a celorlalte
documente referitoare la impunerea persoanelor juridice;

18
 asigură evidenţa debitelor la impozite şi taxe, pe baza declaraţiilor de
impunere depuse de contribuabili;
 efectuează analize şi întocmeşte informări in legătură cu stabilirea
impozitelor şi taxelor în sarcina persoanelor juridice rezultate acţiunilor de
impunere, măsurile luate pentru nerespectarea legislaţiei;
 ţine evidenţa debitelor din impozite şi taxe ,modificările debitelor iniţiale,
analizează fenomenele rezultate din aplicarea legislaţiei fiscale şi
informează operativ conducerea asupra problemelor deosebite propunând
măsurile ce se impun;
 centralizează toate datele statistice privind activitatea serviciului pe baza
cărora întocmeşte şi transmite informările şi raportările periodice la
termenele stabilite;
 întocmeşte documentaţia privind înlesnirile la plată a unor impozite şi taxe
,în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;
 asigură aplicarea unitară a legislaţiei cu privire la impozitele şi taxele
datorate de persoanele fizice;
 verifică permanent realitatea impozitelor şi taxelor înscrise în rolul
contribuabililor şi le pune în acord cu dosarul contribuabilului.

3. Compartimentul Executari Silite


 organizează şi conduce, prin evidenţa nominală, activitatea de urmărire şi
încasare la bugetul local a veniturilor fiscale neplătite în termen de către
agenţii economici persoane juridice, cu privire la impozitul pe clădiri,
impozitul pe teren, taxă teren, taxă asupra mijloacelor de transport,
amenzi, alte impozite şi taxe datorate la bugetul local de către persoanele
juridice cu penalităţi aferente de la data expirării termenului de plată;
 pentru toate categoriile de impozit şi taxe locale datorate bugetului local şi
neachitate în termen de către agenţii economici persoane juridice
dispune ,în condiţiile legii, măsuri de executare silită în conformitate cu
prevederile O.G. nr.39/2003;

19
 organizează ,verifică şi execută activitatea de urmărire silită a bunurilor şi
veniturilor persoanelor juridice pentru realizarea impozitelor ,taxelor şi a
altor creanţe neachitate în termen ,constate prin titluri executorii şi care
intră în competenţa organelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei
locale;

 pentru lichidarea poziţiilor de rol evidenţiază şi urmăreşte debitele restante


primite spre urmărire ,propunând compensarea plusurilor cu sumele
restante ;

 întocmeşte dosare fiscale pentru debitele primite spre urmărire şi încasare


asigurând respectarea prevederilor legale cu privire la identificarea
debitorilor, confirmarea şi încasarea amenzilor, despăgubirilor
,imputaţiilor, cheltuielilor de judecată şi a altor venituri.

1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)

Potrivit criteriilor de constituire în sistem a sarcinilor publice corespunzător


tipurilor de servicii cunoscute se pot identifica, în cadrul aceleaşi instituţii, relaţii
obligatorii, care sunt reglementate de anumite acte juridice sau relaţii facultative.
Relaţiile unităţii cu salariaţii sunt stabilite prin fişa postului, regulamentul de
organizare şi funcţionare şi organigramă. Relatiile interne pot fi de subordonare–
supraordonare (din punct de vedere ierarhic), coordonare, colaborare.
Compartimentul registru agricol si cadastru comunitar
În vederea aplicării prevederilor Legii 571/2003 privind Codul Fiscal potrivit
căruia evidenţa existentă în Registrul Agricol trebuie să corespundă cu materia
impozabilă înregistrată în vederea impozitării, există un flux informaţional între
Compartimentul Registru Agricol şi Compartimentul Impozite si Taxe.
Astfel, în momentul în care un contribuabil dobândeşte sau înstrăinează bunuri
mobile supuse impozitării are loc înregistrarea, în baza documentelor justificative
(contract de vânzare-cumpărare, proces verbal de adjudecare, proces verbal de
primire în posesie, schiţă cadastrală) bunurilor respective în vederea impozitării.
Compartimentul urbanism

20
Pentru a evita sustragerea contribuabililor de la plata impozitelor şi taxelor
locale în permanenţă există relaţii de colaborare între Compartimentul Urbanism
şi Compartimentul impozite si taxe, în sensul că în momentul în care o persoana
depune documentaţia în vederea emiterii autorizaţiei de construcţie,
compartimentul mai sus menţionat urmăreşte derularea lucrărilor, încadrarea
acestora în termenul prevăzut în autorizaţia de construcţie.
În momentul expirării autorizaţiei de construcţie, acesta întocmeşte proces
verbal de recepţie aferent lucrărilor efectuate trimestrial, iar la sfârşitul lucrărilor
se întocmeşte procesul verbal de recepţie finală. De asemenea va face o copie a
procesului ce va fi pusă la dispoziţia Serviciului impozite şi taxe locale, în
vederea impunerii. Acest lucru ţine de organizarea internă a instituţiei, iar
declararea construcţiei în vederea impozitării reprezintă obligaţia contribuabilului.
Astfel datele înscrise în declaraţia de impunere de către contribuabil sunt
verificate cu cele existente în Registrul Agricol sau în orice alte evidenţe specifice
cadastrului imobiliar – edilitar.
În cazul în care acesta nu îşi declară materia impozabilă în termen de 30 de
zile în vederea impozitării, impune a se efectua din oficiu de către referentul din
cadrul Serviciului impozite şi taxe locale, ce are în fişa postului ca sarcină
urmărirea sustragerii de la plata impozitelor şi taxelor locale.
Compartiment finanţe, buget, contabilitate
La sfârşitul fiecărei luni referentul din cadrul Compartimentul Impozite si taxe,
ce are în fişa postului sarcina de a întocmi notele contabile, înscrierea în partida
de venituri borderourile de debite şi scădere, încasări aferente biroului local,
transmite Compartimentului buget ,contabilitate, finanţe balanţa de verificare
sintetica în vederea centralizării datelor.
De asemenea, trimestrial, transmite contul de debite şi încasări compartimentul
buget contabilitate în vederea întocmirii dării de seama contabile.

21
Flux informational privind relatiile între compartimentele primăriei în
plan bugetar şi fiscal.
Compartiment registru Compartiment
agricol, cadastru urbanism

Compartiment impozite şi taxe

Compartiment finanţe-
buget-contabilitate

1.5. Structura de personal

În organigramă sunt prevăzute 20 posturi, dintre care 12 sunt funcţionari


publici, iar 8 contraactuali. Personalul de conducere este în număr de 3, iar
personalul de execuţie este în număr de 17.

Nr.cr Compartimente funcţii Clasa Grad/treapta Nivel Număr Observaţii


t profesională studii posturi
0 1 2 3 4 5 6
Compartimentul amenajarea
teritoriului, cadastrul, lucrări
publice, disciplina în
construcţii, administrarea
domeniului public şi privat.
1. Consilier I Superior SSD 1 Funcţie
publică

22
Compartimentul de stare
civilă, asistenţă socială,
registru agricol, fond funciar,
relaţii cu publicul.
2. Referent III Superior S 3 Funcţie
publică
3. Referent III Principal M 2 Funcţie
publică
Compartiment financiar-
contabil, evidenţa veniturilor
şi a cheltuielilor de gestiune,
încasări buget.
4. Referent III Superior M 3 Funcţie
publică
Compartiment de deservire
5. Paznic - TR.I M,G 1 Funcţie
contractuală
6. Guard - TR.I G 1 Funcţie
contractuală
7. Bibliotecar - TR.I M 1 Funcţie
contractuală
8. Director cămin - TR.I S 1 Funcţie
contractuală
9. Referent - TR.I M 1 Funcţie
contractuală
10. Şofer - TR.I M 1 Funcţie
contractuală
11. Muncitor - TR.I M 1 Funcţie
contractuală

1.6 Relatii externe

23
Consiliul Judeţean
Iasi

Direcţia Generală
Trezorerie a Finanţelor
Paşcani Publice Iaşi

Organe
judecătoreşti PRIMÃRIA Jandarmeria

S.C. E.O.N. S.A. BRD


Sucursala
Cetăţenii Paşcani
Comunei
Mogoşeşti-Siret

Flux informational privind relatiile externe ale primariei in plan bugetar si


fiscal

Cu Trezoreria Paşcani
Autorităţile administraţiei publice locale înaintează trezoreriei cererea de
deschidere de credite bugetare conform bugetului aprobat. Creditele se deschid pe
capitole şi destinaţii. La nivel de trezorerie se deschid credite pe baza cererii
depuse, se efectuează încasări şi plăţi în funcţie de deschiderea făcută şi

24
disponibilul în cont, şi se transmite serviciului buget contabilitate situaţia
conturilor la fiecare operaţiune, adică credite utilizate şi disponibil.
De asemenea Trezoreria transmite Primăriei extrasele de cont pentru conturile
de venituri şi pentru conturile de cheltuieli.
Cu Consiliul Judeţean Iaşi
Prin intermediul Consiliului Judeţean Iaşi are loc transmiterea sumelor
reprezentând venituri pentru echilibrarea bugetelor locale.
Cu Ordonatorii secundari de credite, pentru care Primăria Comunei Mogoşeşti-
Siret întocmeşte dispoziţii bugetare pentru deschiderea creditelor instituţiilor mai
sus menţionate, din fonduri defalcate din TVA sau învăţământ..
Cu DGFP Iaşi
La această instituţie se depun dările de seamă contabile (bilanţul, contul de
profit şi pierdere) întocmite de Compartimentul buget, finanţe, contabilitate
(trimestriale, anuale) şi semnate de contabil şi Primar.
Aici sunt verificate şi centralizate la nivelul întregului judeţ pentru a fi
transmise Ministerului Finanţelor Publice la termene stabilite de acesta.
BRD, Scursala Pascani
Deşi contul primăriei este la Trezoreria Paşcani, angajaţii primăriei şi
bibliotecarii depun garanţii la banca mai sus menţionată.
Direcţia Muncii Copiii
Nou născuţi sunt înregistraţi la Compartimentul Stare civilă care pune la
dispoziţia Direcţiei Muncii, aceste evidenţe necesare indemnizaţiilor de naştere.
Jandarmeria
Primăria colaborează cu această instituţie pentru asigurarea protecţiei şi liniştii
cetăţenilor municipiului.
S.C E.O.N. S.A
Legătura dintre primărie şi această societate se concretizează în asigurarea
iluminatului public.
Relaţiile de colaborare între autorităţile administraţiei publice locale şi cetăţeni
trebuie să ocupe rolul cel mai important, atât din punct de vedere al ponderii cât şi
al valorii conţinutului. Astfel ele constituie o expresie al accesului participativ al

25
populaţiei la realizarea sarcinilor publice şi subliniază sprijinul acordat de către
cetăţeni administraţiei publice locale pentru îndeplinirea misiunii acesteia.
Aceste relaţii pot fi : relaţii de colaborare
 directă
 indirectă
 relaţii de prestări servicii.
Relaţiile de colaborare directă vizează acţiunile cetăţenilor, care participă la
realizarea unui interes general al comunităţii locale împreună cu structurile
administraţiei publice locale.
Relaţiile de colaborare indirectă apar în cazul în care cetăţenii sprijină
acţiunea autorităţilor publice locale fără să participe direct.
Relaţiile de prestări servicii vizează organizarea de către autorităţile publice
locale a unor servicii publice care să presteze activităţi în beneficiul cetăţenilor.
Acest aspect a serviciilor de servire a cetăţenilor este mai evident la administraţia
publică locală dar şi la serviciile descentralizate ale administraţiei publice locale.
Serviciile aduse cetăţenilor de către administraţia publică locală au o specializare
diferenţiată, ceea ce determina o pregătire corespunzătoare a personalului din
acest domeniu. Slaba calitate a prestaţiilor oferite de către administraţiile locale
cetăţenilor lezează interesele acestora şi ale statului.
Din punct de vedere juridic relaţiile dintre administraţia publică locală şi
cetăţeni pot fi:
 relaţii care au la bază normele de drept administrativ
 relaţiile care au la bază normele de drept civil.
Relaţiile de tip administrativ au la bază norma juridică sau actul normativ care
stabileşte competenţele autorităţilor administraţiei publice locale. În această
situaţie cetăţeanul are dreptul, în temeiul unui act normativ, să se adreseze
administraţiei publice locale pentru a-şi rezolva probleme personale.
Administraţia publică locală va rezolva problema cetăţeanului numai dacă
solicitarea acestuia îndeplineşte anumite condiţii prevăzute de actul normativ.

26
Relaţiile de tip civil au la bază normele de drept civil, şi apar în situaţia în care
cetăţeanul utilizează servicii publice precum transport în comun, telefon etc, în
baza unor contracte încheiate între prestatorii acestor servicii şi beneficiarii lor.
Relaţiile de autoritate, de subordonare a cetăţenilor faţă de autorităţile
administraţiei publice locale vizează hotărâri luate în mod unilateral de către
autorităţi, pe care cetăţeanul este obligat să le respecte. Din punct de vedere
juridic relaţiile de autoritate pot fi stabilite prin legi sau prin decizii
administrative.

1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri realizate la Primăria


Comunei Mogoşeşti-Siret în perioada 2005-2007 - tabel comentat cu
identificarea factorilor de influenţă.

Bugetul local de venituri se întocmeşte anual, înainte de începerea perioadei şi


este trimis spre aprobare Consiliului Local.
Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole.

MOGOSESTI SIRET .JUDETUL IASI


CONSILIUL L.OCAL AL COMUNEI
BUGETUL LOCAL AL COMUNEI MOGOSESTI SIRET PE ANUL 2005-2006 SI ESTIMARI
Pe anul 2007
DENUMIREA INDICATORI Cod Realizari Realizat Program
COD RÂND
LOR indicator 2005 2006 2007
VENITURI TOTAL 11,042,05
1 0001 10,519,142 11,700,000
(Rd.2+65+68+71+86+88) 7
VENITURI PROPRII - TOTAL
2 4802 1,882,243 3,630,794 3,677,531
(Rd.3+56+64+66)
I. VENITURI CURENTE (Rd.4+33) 3 0002 484,443 709,870 636,000
A. VENITURI FISCALE(Rd.5+25) 4 0003 419,407 574,870 586,000
A1. IMPOZITE
5 0004 371,376 516,870 524,000
DIRECTE(Rd.6+7+17+18+21)
IMPOZITUL PE PROFIT 6 0102 0
IMPOZITE SI TAXE DE LA
7 0302 159,701 208,870 210,000
POPULATIE(Rd.8 la 16)
Impozitul pe veniturile liber-
profesionistilor, meseriasilor si ale altor
8 030201 0
persoane fizice independente si asociatiilor
familiale*)
Impozitul pe cladiri de la persoane fizice 9 030202 105,454 188,870 188,000
Taxe asupra mijloacelor de transport
10 030203 20,865 20,000 22,000
detinute de persoane fizice

27
Impozitul pe venituri din inchirieri
subinchirieri, locatii de gestiune si 11 030204 0
arendari
Impozite pe veniturile obţinute din
drepturi de autor şi cele cuvenite inv. şi 12 030205 0
inov.
Impozitul pe veniturile obţinute din premii
13 030207 0
şi câştiguri în bani sau în natură
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice
14 030208 0
nesalariate
Impozitul pe terenuri de la persoane fizice 15 030209 23,274
Alte impozite si taxe de la populatie 16 030230 10,108
TAXA PENTRU FOLOSIREA
TERENURILOR PROPRIETATE DE 17 0402 227 1,000 1,000
STAT
IMPOZITUL PE CLADIRI SI
TERENURI DE LA PERSOANE 18 0502 7,537 5,000 8,000
JURIDICE(Rd.19+20)
Impozitul pe cladiri de la persoane juridice 19 050201 6,234 3,000 5,000
Impozitul pe teren de la persoane juridice 20 050202 1,303 2,000 3,000
ALTE IMPOZITE DIRECTE(Rd.22 la
21 0802 203,911 302,000 305,000
rd.24)
Taxa asupra mijloacelor de transport
22 080205 0
detinute de persoane juridice
Impozitul pe terenul agricol 23 080206 203,285 300,000 300,000
Alte incasari din impozite directe 24 080230 626 2,000 5,000
A2. IMPOZITE INDIRECTE(Rd.26 la
25 1300 48,031 58,000 62,000
rd. 27)
IMPOZITUL PE SPECTACOLE 26 1502 640
ALTE IMPOZITE INDIRECTE (rd 28
27 1702 47,391 58,000 62,000
la rd 32)
Taxe si tarife pentru eliberare de licente si
28 170203 0 0 0
autorizatii de functionare
Taxe judiciare de timbru 29 170210 5,423 6,000 9,000
Taxe de timbru pentru activitatea notariala 30 170212 40,871 41,000 42,000
Taxe extrajudiciare de timbru 31 170213 1,097 11,000 11,000
Alte incasari din impozite indirecte 32 170230 0
B. VENITURI NEFISCALE (rd 34) 33 2000 65,036 135,000 50,000
VARSAMINTE DIN PROFITUL NET
34 2002 0
AL REGIILOR AUTONOME
VARSAMINTE DE LA
INSTITUTIILE PUBLICE (rd 36 la rd 35 2102 9,950 10,000 11,000
44)
Alte venituri privind circulatia pe
36 210206 9,950 10,000 11,000
drumurile publice
Venituri din incasarea contravalorii
lucrarilor de combatere a daunatorilor si
37 210208 0
bolilor in sectorul vegetal-servicii publice
de protectie a plantelor
Veniturile punctelor de insamantari
38 210208 0
artificiale
Veniturile circumscriptiilor sanitar 39 210209 0

28
veterinare
Contributia lunara a parintilor sau susţ.
40 210211 0
legali pentru intretinerea copiilor in crese
Varsaminte din disponibilitatile
institutiilor publice si activitatilor 41 210212 0
autofinantate
Contributii datorate de persoanele
beneficiare ale serviciilor cantinelorde 42 210214 0
ajutor social
Taxe din activitati cadastrale si agricultura 43 210215 0
Alte venituri de la institutiile publice 44 210230 0
DIVERSE VENITURI (rd.46 la rd.55) 45 2202 55,086 125,000 39,000
Venituri din recuperarea cheltuielilor de
46 220202 3,690 3,000 4,000
judecata, imputatii si despagubiri
Venituri din amenzi si alte sanctiuni
47 220203 32,332 10,000 11,000
aplicate, potrivit dispozitiilor legale
Restituiri de fonduri din finantarea
48 220205 0
bugetara locala a anilor precedenti
Impozit pe venitul din concesionarea
bunurilor societatilor comerciale sau
companiilor nationale la care statul este 49 220206 0
actionar majoritar, precum si regiilor
autonome
Venituri din concesiuni si inchirieri 50 220207 17,215 22,000 24,000
Penalitati pentru nedep. sau depunerea cu
51 220208 0
intarziere a declaratiei de impozite si taxe
Venituri realizate din valorificarea
52 220212 0
bunurilor confiscate, potrivit legii
Venituri realizate din administrarea sau
53 220217 0 90,000 0
valorificarea bunurilor fostelor C.A.P.
Venituri din dividente 54 220219
Incasari din alte surse 55 220230 1,849
II. VENITURI DIN CAPITAL (rd 57) 56 3000 30,484 60,000 0
VENITURI DIN VALORIFICAREA
UNOR BUNURI ALE STATULUI (rd 58 57 3002 30,484 60,000 0
la rd 61)
Venituri din valorificarea unor bunuri ale
58 300201 30,484 60,000 0
institutiilor publice
Venituri din vanzarea locuintelor
59 300203 0
construite din fondurile statului
Venituri din privatizare 60 300204
Venituri din vanzarea unor bunuri
61 300210 0
apartinand domeniului privat
III. PRELEVARI DE LA BUGETUL 10,072,18
62 3100 9,453,415 10,864,000
DE STAT (rd 63+67+68) 7
COTE SI SUME DEFALCATE DIN
63 3102 4,998,915 5,647,554 6,324,000
IMPOZITUL PE VENIT(rd.64 la rd. 66)
Cote defalcate din impozitul pe venit 64 310201 564,916 1,016,000 1,010,454
Sume defalcate din impozitul pe venit
65 310202 3,631,599 2,786,630 3,282,469
pentru echilibrarea bugetelor locale
Sume alocate de consiliul judetean pentru
66 310203 802,400 1,844,924 2,031,077
echilibrarea bugetelor locale

29
COTE DEFALCATE DIN
67 3202 0
IMPOZITUL PE SALARII
SUME DEFALCATE DIN TAXA PE
68 3302 4,454,500 4,424,633 4,540,000
VALOAREA ADAUGATA (rd 69+70)
Sume defalcate din taxa pe valoarea
adaugata pentru institutiile de invatamant
69 330201 4,454,500 4,424,633 4,540,000
preuniversitar de sta, crese si centre
judetene si locale de consultanta agricola
Sume defalcate din taxa pe vaoarea
adaugata pentru subventionarea energiei 70 330202 0
termice
SUBVENTII(rd.72+83) 71 3700 550,800 200,000 200,000
SUBVENTII PRIMITE DIN BUGETUL
72 3702 0 0 0
DE STAT(rd.73 la rd. 82)
Subventii primite de bugetele locale
pentru retehnologizarea centralelor termice 73 370202 0
şi electrice de termoficare
Subventii primite de bugetele locale
pentru investiţii finanţate parţial din 74 370203 0
împrumuturi externe
Subventii primite de bugetele locale pentru
75 370207 0
dezvoltarea sistemului energetic
Subventii primite de bugetele locale pentru
finantarea drepturilor acordate persoanelor 76 370209 0
cu handicap
Subventii primite de bugetele locale pentru
finanţarea elaborării şi/sau actualizării
77 370211 0
planurilor urbanistice generale şi a
regulamentelor locale de urbanism
Subventii primite de bugetele locale pentru
78 370212 0
aeroporturi de interes local
Subventii primite de bugetele locale din
79 370213 0
Fondul de interventie
Subventii primite de bugetele locale pentru
finantarea Programului de pietruire a
80 370214 0
drumurilor comunale si alimentarea cu apa
a satelor
Subventii primite de bugetele locale pentru
finantarea actiunilor privind reducerea
81 370215 0
riscului seismic al constructiilor existente
cu destinatie de locuinta
Subventii primite de bugetele locale pentru
82 370216 0
lucrarile de cadastru imobiliar
SUBVENTII PRIMITE DE LA ALTE
83 3902 550,800 200,000 200,000
BUGETE (rd 84+85)
Subventii primite de la bugetul
asigurarilor pentru somaj pentru finantarea
84 390202 550,800 200,000 200,000
programelor pentru ocuparea temporara a
fortei de munca
Subventii primite de la alte bugete locale
pentru sustinerea sistemului de protectie a 85 390204 0
drepturilor copilului
DONATII SI SPONSORIZARI (rd 87) 86 4002 0 0 0
Donatii si sponsorizari 87 400201 0

30
ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA
ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE 88 4200 0 0 0
(rd.89)
ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA
ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE 89 4202 0 0 0
(rd.90+91)
Încasări din rambursarea împrumuturilor
temporare pentru înfiinţarea unor instituţiii
şi servicii publice de interes local sau a 90 420213 0
unor activităţi finanţate integral din
venituri proprii
Încasări din rambursarea microcreditelor,
acordate de agenţiile guvernamentale şi 91 420217 0
administrate prinagenţii de credit

Cap 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local

2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului


local

Din punct de vedere juridic, aşezarea şi calculul obligaţiilor către bugetele


publice este susţinută de acte normative şi procedurale ca pot fi grupate în duoă
categorii:
• acte normative institutoare ori de bază;
• acte normative completatoare (complementare în plan metodologic).
Actele normative institutoare de bază mai pot fi denumite şi principale, ele
referindu-se la legile fiscale specifice (cu privire la fiecare venit, în parte aşa cum
este legea impozitului pe salarii, sau cu referire la anumite categorii de venitui ca
legea impozitelor şi taxelor locale). Tot aici se încadrează şi codul fiscal de
referinţă şi susţinere juridică pentru mai multe categorii de venituri.
Actele normative completatoare ori susţinătoare se referă la normele
metodologice ori instrucţiunile de aplicare a celor dintâi elaborate, de regulă, de
Ministerul Finaţelor Publice. La acestea se pot adăuga şi soluţiile procedurale
emise de acelaşi minister, pe parcursul execuţiei bugetare, pentru care nu sunt
prevederi exprese ori lămuritoare în cele două categorii de acte normative
enunţate.
Principalele acte normative:

31
 Ordonanţa de urgenţă a Legii 273/2006 privind finanţele publice;
 Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice;
 Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare.
Unităţile administrativ teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care
autorităţile administraţiei publice locale le gestionează, potrivit atribuţiilor ce le
revin în condiţiile legii nr.215/2001 privind Administraţia publică locală.
Aceste resurse financiare trebuie să fie proporţionale cu competenţele şi cu
responsabilităţile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale.
Veniturile bugetelor locale sunt formate din:
 Venituri proprii;
 Venituri din cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
sau a altor bugete locale:
 Transferuri cu destinaţie specială:
 Împrumuturi.

Dintre toate acestea veniturile proprii au ponderea cea mai ridicată şi cuprind
la rândul lor următoarele categorii de venituri:

Venituri proprii

Venituri curente:
Fiscale Venituri din Venituri cu destinaţie
(directe şi indirecte) capital specială
Nefiscale

32
I. VENITURI CURENTE
Veniturii fiscale directe:
 Impozitul pe profit:
 Impozite şi taxe locale de la populaţie;
 Impozitul pe clădiri de la persoane fizice;
 Impozitul pe teren de la persoane fizice;
 Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele fizice;
 Alte impozite şi taxe de la populaţie;
 Impozite şi taxe locale de la persoanele juridice;
 Impozitul pe clădiri de la persoanele juridice;
 Impozitul pe teren de la persoanele juridice;
 Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele juridice;
 Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;
 Alte impozite şi taxe directe.

Venituri fiscale indirecte:


 Impozitul pe spectacole;
 Alte impozite indirecte;
 Taxe şi tarife pentru eliberarea de licienţe şi autorizaţii de funcţionare;
 Taxe judiciare de timbru;
 Taxe de timbru pentru activitatea notarială;
 Taxe extrajudiciare de timbru;
 Alte încasări din impozite şi taxe locale.

Veniturilor curente nefiscale se includ:


 vărsăminte din profitul net al regiilor autonome;
 vărsăminte de la instituţiile publice;
 taxa pentru examinarea conducătorilor auto, eliberare premise auto şi
alte venituri privind circulaţia pe drumurile publice;

33
 venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a
dăunătorilor şi bolilor din sectorul vegetal de la centrele locale pentru
protecţia plantelor;
 veniturile punctelor de însămânţare artificială;
 veniturile circumscripţiilor sanitar veterinară.

Venituri diverse:
 venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată ,imputaţii şi
 despăgubiri;
 venituri din amenzi şi sancţiuni aplicate de organele proprii;
 restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi;
 venituri din concesiuni şi închirieri;
 încasări din valorificarea bunurilor confiscate;
 încasări din alte surse.
Impozitele şi taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale, ale unităţilor
administrative teritoriale, în care contribuabilii îşi au domiciliul, sediul, punctul
de lucru sau în care se afla bunurile impozabile sau taxabile şi sunt reglementate
de Legea 571/2003 privind codul fiscal şi normele metodologice de aplicare a
acesteia.
În categoria impozitelor şi taxelor locale reglementate de legea 571/2003,
privind Codul fiscal şi Norme1e metodologice de aplicare a acesteia sunt cuprinse
următoarele:
 impozitul pe clădiri;
 impozitul pe teren;
 taxă asupra mijloacelor de transport;
 taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
 taxă pentru folosire mijloacelor de reclamă şi publicitate;
 impozitul pe spectacole;
 taxă hotelieră;
 taxe speciale.

34
A. Impozitul pe clădiri
Impozitul pe clădiri reprezintă o contribuţie bănească anuală ce se datorează
bugetului local, de către orice persoană fizică sau juridică pentru clădirile aflate în
proprietate, indiferent de locul unde sunt situate şi de destinaţia acestora.
Prin clădire se înţelege orice construcţie care serveşte la adăpostirea de oameni,
de animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii şi altele asemenea.
În cazul clădirilor aflate în administrarea sau folosinţa altei persoane şi care se
datorează chiriei în baza unui contract de închiriere, impozitul pe clădire se
datorează de proprietar.
1)Obiectul impozabil
Obiectul impozabil îl reprezintă clădirile proprietate a persoanelor fizice sau
juridice, clădirile proprietate publică sau privată a statului, ce sunt administrate
sau date în folosinţă unor contribuabili.
2) Baza impozabilă
Persoane fizice: baza impozabilă a clădirilor ce aparţin acestei categorii de
contribuabili o reprezintă valoarea lor stabilită potrivit unor criterii şi norme.
În această situaţie valoarea impozabilă a unei clădiri depinde de suprafaţa
construită desfăşurată a clădirii şi de valorile impozabile pe metru pătrat de
suprafaţă construită. Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri, ce stă la baza
calculului impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, rezultă din actul de
proprietate sau din planul cadastral, iar în lipsa acestora, din schiţa/fişa clădirii sau
din alte documente asemănătoare.
Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea
suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor,
logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafeţele podurilor care nu
sunt utilizate ca locuinţă şi suprafeţelor scărilor şi a teraselor neacoperite.
Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de amplasarea clădirii,
prin înmulţirii sumei determinate anterior cu un coeficient de corecţie
corespunzător.

35
Valoare impozabilă se reduce în funcţie de perioada în care au fost realizate
clădirile, astfel:
• La clădirile construite înainte de 1950 reducerea este de 15%;
• La clădirile construite între anii 1951- 1977 reducerea este de 5%.
Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot efectiv măsurate pe
conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină
prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1.20.
Persoane juridice: baza impozabilă a clădirilor proprietate a persoanelor
juridice sau date în administrarea sau folosinţa acestora o constituie valoare de
inventar înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice legale.
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu,
înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în
vigoare. Sunt supuse impozitării toate clădirle deţinute de către persoanele
juridice aflate în funcţiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a
fost recuperată integral pe calea amortizării.
Clădirile aflate în funcţiune a căror valoare a fost recuperată integral pe cale
amortizării sunt supuse impozitului pe clădire în funcţie de valoare de inventar
înregistrată în contabilitate.
Impozitul pe clădirile ce constituie obiectul contractelor de leasing financiar se
determină asupra valorii negociate între părţi, înscrise în contract şi se datorează
de către proprietar.
3) Cote de impozitare
Persoane fizice: Impozitul pe clădirile proprietatea persoanelor fizice se
calculează prin aplicarea cotei de 0,2% în mediul urban şi 0,1% în mediul rural
asupra valorii impozabile a clădirii, determinată pe baza suprafeţei, precum şi a
criteriilor şi normelor de evaluare.
În cazul contribuabililor care deţin mai multe clădiri cu destinaţie de locuinţă,
altele decât cele închiriate, impozitul pe clădiri se majorează astfel:
 cu 15% pentru prima clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;
 cu 50% pentru cea de-a doua clădire, în afara celei de la adresa de
domiciliu;

36
 cu 75% pentru cea de-a treia clădire , în afara celei de la adresa de
domiciliu;
 cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele, în afara celei de la
adresa de domiciliu.
Ordinea numerică a proprietăţilor se determină în raport de anul dobândirii
clădirii, indiferent sub ce formă a rezultat, din documentele care atestă calitatea de
proprietar.
Persoanele juridice: Impozitul pe clădirile persoanelor juridice şi ale altor
categorii de contribuabili în afară de Impozitul pe clădirile persoanelor juridice şi
ale altor categorii de contribuabili în afară de persoane fizice, se calculează prin
aplicarea cotei stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsă între 0,5% şi
1.5% asupra valorii de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea acestora.
Dacă valoarea unei clădiri a fost recuperată integral pe calea amortizării,
valoarea impozabilă se reduce cu 15% după care se aplică cota de impozitare.
În cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform prevederilor legale în
vigoare, valoarea de inventar a clădirii este valoarea înregistrată în contabilitatea
proprietarului imediat după reevaluare la care se aplica cota de impozitare
menţionată mai sus.
În cazul în care clădirea nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului
fiscal de referinţă, cota impozitului pe clădire este cuprinsă între 5 % şi 10%
aplicată la valoare de inventar a clădirii, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat
prima reevaluare. Consiliul Local al Municipiului Dorohoi a stabilit cota de
impozitare în acest caz la 8 % din valoare de inventar a clădirii,
Fac excepţie clădirile care au fost amortizate potrivit legii, la care cota de
impozit este cea normală.
4) Aşezarea impozitului pe clădire
Impozitul pe clădire se constată şi se stabileşte pe baza declaraţiei de impunere
depusă de contribuabili la compartimentul de specialitate al consiliului local, pe
raza căruia se află clădirea sau construcţia respectivă în termen de 30 de zile de la
data dobândirii sau construirii. Persoanele fizice care deţin în proprietate două sau
mai multe clădiri au obligaţia să depună o declaraţie specială la compartimentele

37
de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în raza cărora îşi au
domiciliul, precum şi la cele în raza cărora sunt situate celelalte clădiri ale
acestora.
6) Exemplu de calcul al impozitului pe clădire
Persoane fizice
Pentru calculul impozitului pe clădirile deţinute de persoane fizice si
întocmirea matricolei sunt folosite următoarele elemente: suprafaţa construită
desfăşurată a clădirii, valoarea impozabilă rezultatǎ prin înmulţirea suprafeţei
construită desfăşurată cu valoarea impozabilă a clădirii prevăzuta în tabloul din
codul fiscal, coeficientul de corecţie, reducerile acordate în funcţie de anul
construirii clădirii, cota de impozitare, majorarea stabilită de către consiliul local.
Exemplul de calcul pentru impozitul pe clădiri:
 Clădire cărămidă;
 Fără Canalizare+apă+gaze+electricitate;
 Suprafaţa 85 mp=S;
 Comuna Mogosesti-Siret, sat Muncelul de SUS => rangul V, zona B;
 Anul construcţiei: 1973;
 Deducerea(d)=0.95
 C.c.= coeficientul corecţiei(zonă+rang)=1
 Valoarea impozabilă (Vi)= S x V=85 x 1,40=119,7
 Cota de impozit Ci)= 0,001
 Impozit anual datorat = S x Vi x d x Ci x C.c = 85 x 119,7 x 0,95 x 0,001
x 1= 9.66 lei~10 lei
 Persoane juridice
 S.C. XXX S.A.
 Valoare inventar(Vinv)= 50 000 lei
 Impozitul datorat anual= 1% x Vinv= 1% x 50 000= 500 lei

38
Flux informaţional
Persoane fizice Declaraţie Verificare Declaraţie
impunere + impunere +
acte acte
e
Registratură Compartiment
Contribuabil
30 zile (SITL) impunere(SITL)
Chitanţă
Plată

Registru casa
Virament
Birou încasări Caseria Trezorerie
(SITL) primăriei
Orice persoană care dobândeşte, construieşte, modifică o clădire are obligaţia
să depună o declaraţie în acest sens la SITL.
Astfel contribuabilul se prezintă la Registratura SITL unde va completa
declataţia corespunzătoare. Datele înscrise în declaraţia de impunere sunt
verificate prin confruntarea cu cele existente în cadrul Compartimentului
urbanism edilitar. Verificarea este consemnată prin notarea în colţul declaraţiei de
impunere a faptului că persoana fizică este înregistrată în evidenţele la poziţia nr.
X, însoţit de semnătura funcţionarului public care a făcut verificarea.
Apoi va primi un număr de înregistrare şi va depune documentele la
Compartimentul constatare, impunere persoane fizice pentru a fi luat în evidenţă.
Referentul de la Registratură are obligaţia să verifice dacă contribuabilul
depune toate actele necesare. Astfel pentru actele necesare de exemplu pentru a fi
înregistrat în evidenţele fiscale sunt: declaraţia tipizată, copie carte de identitate,
copie contract de vânzare cumpărare sau titlul de proprietate, plan de
amplasament.
Plata se face la Biroul încasări din cadrul SITL, primind în schimb chitanţa
care certifică stingerea obligaţiei. Incasările din ziua respectivă sunt consemnate
în registrul de casă, iar pe baza lui banii sunt depuşi la Caseria Primăria, iar de
aici prin virament în contul de la Trezorerie.

39
Persoane juridice
Fluxul informaţional este asemănător cu menţiuea că actele se fac în dublu
exemplar pentru persoana juridică să poată în registra în contabilitatea proprie
aceste operaţiuni pe bază de documente. Deasemenea actele şi declaraţia de
impumere se vor depune la Compartimentul constatare, impunere personae
juridice.

B. Impozitul pe teren
Contribuabili de impozit pe teren
Sunt persoanele care deţin în proprietate terenuri situate în municipii, oraşe şi
comune, în intravilanul sau extravilanul localităţilor.
Obiectul impozabil
Este reprezentat de terenurile deţinute în proprietate de contribuabili, situate în
municipii, oraşe şi comune, în intravilanul sau extravilanul localităţii.
Aşezarea şi calcularea impozitului pe teren
Impozitul pe teren se stabileşte anual, în sumă fixă pe metru pătrat de teren,
diferenţiată în intravilanul localităţilor pe: rangul de localităţi şi zone, iar în
extravilanul localităţilor pe : ranguri de localităţi, pe categorii de folosinţă a
terenurilor şi zone.
a) În cazul unui teren amplasat în intravilan, fiind teren cu construcţie ,
impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea numărului de metri pătraţi cu suma
corespunzătoare
Terenurile se încadrează pe zone în cadrul localităţilor şi pe categorii de
folosinţă, în intravilan şi extravilan de către consiliile locale, în funcţie de poziţia
terenurilor faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte
elemente specifice fiecărei unităţi administrativ – teritoriale, conform
documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, registrelor agricole,
evidenţelor specifice cadastrului imobiliar – edilitar sa a lor evidente agricole ori
cadastrale.

40
Impozitul se calculează prin aplicarea sumelor fixe în RON /mp stabilite de
Consiliul Local pe zone în cadrul localităţilor la suprafaţa de teren deţinută de
contribuabil.
Impozitul pe terenuri se constată şi se stabileşte pe baza declaraţie depusă de
proprietarul terenului persoană fizică la compartimentele de specialitate ale
consiliilor locale.
Impozitul pe terenuri altor contribuabili decât persoanele fizice se calculează
de către aceştia prin declaraţie de impunere depusă la serviciile de specialitate ale
consiliilor locale.
b) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la
altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţie, impozitul pe teren
se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei cu un coeficient de corecţie corespunzător
din tabelul de mai jos, iar rezultatul obţinut se înmulţeşte cu un alt coeficient de
corecţie corespunzător ce se referă la rangul localităţii
c) În cazul unui teren situat în extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin
înmulţirea numărului de hectare ale terenului cu suma corespunzătoare .

Exemplu de calcul al impozitului pe teren


Teren cu construcţie
Suprafaţa(S)= 200 mp
Comuna Mogoşeşti-Siret, rang II, zona B
Data plăţii 09.01.2007
Impozit teren= S x V = 200 x 4648= 929 600 lei
Facilităţi: 10%= 90 x 90% x 929 600= 836 640 lei
Livadă
Suprafaţa(S)= 400 mp
Comuna Mogoşeşti-Siret, rang II, zona B
Impozit pe teren= S x V x C.c. = 400 x 20 x 4= 32 000 lei

41
Flux informaţional
Fluxul informaţional păstrează aceeaşi imagine, iar documentele au acelaşi
traseu ca şi la impozitul pe clădire cu menţiunea că în acest caz există declaraţii
de impunere pe teren, iar verificarea se face la Registrul Agricol.
Documentele necesare pentru a fi înregistrat un teren în evidenţele fiscale sunt
următoarele: declaraţie de impunere tipizată, copie carte de identitate, contrat de
vînzare cumpărare sau titlu de proprietate, plan de amplasament.

C. Taxa asupra mijloacelor de transport

Contribuabilii sunt persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate


mijloace de transport care trebuie înmatriculate..
Obiectul supus impozitării îl constituie mijlocul (mijloacele) de transport
deţinut(e) de persoana fizică sau juridică.
Aşezarea şi calcularea taxei pe mijloacele de transport
Aceasta se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport. În cazul celor
cu tracţiune mecanică taxa se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a
acestora, prin înmulţirea fiecărui 500 cm3 sau facţiuni din aceasta cu suma
corespunzătoare .
Capacitatea cilindrică a motorului şi capacitatea remorcii se constată din cartea
de identitate a autovehiculului şi din factura de cumpărare sau din alte documente
legale.
Taxele pentru remorcile de orice fel, semiremorci şi rulote aparţinând
contribuabililor se stabilesc în funcţie de capacitatea acestora.
La autovehiculele de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12
tone, taxa în RON pe an este diferenţiată în funcţie de numărul axelor şi masa
totală autorizată (în tone).
Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport se
utilizează în exclusivitate pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi
construcţie a drumurilor de interes local ţi judeţean şi constituie venit în proporţie
de 60% la bugetul local şi respectiv 40% la bugetul judeţean.

42
Taxa pentru mijloacele de transport dobândite în cursul anului se datorează
începând de la data de întâi a lunii următoare. În cazul înstrăinării sau radierii în
timpul anului din evidenţele autorităţilor la care sunt înmatriculate, taxa se scade
cu data de întâi a lunii următoare.
Exemplu de calcul al taxei pe mijloacele de transport
Dacia:- capacitate cilindrică 1394 cmc => 3 fracţiuni ; Taxa = 7 x 3 =21 lei

BMV:- capacitate cilindrică 1959 cmc => 4 fracţiuni ; Taxa = 7 x 4 =28 lei

Flux informaţional

C.E.C:
Plată

Chitanţă

Declaraţie impunere +
Declaraţie impunere + acte
acte
e Registratură Compartiment
Contribuabil
(SITL) impunere(SITL)
30 zile
Chitanţă
Plată

Registru casa
Virament
Birou încasări Caseria Trezorerie
(SITL) primăriei

Dacă o persoană doreste să îşi înregistreze o maşină va trebui sa urmeze


următorii paşi:
 să plătească 29 RON la C.E.C, necesară pentru certificatul de
înmatriculare;
 să plătească 52 RON la Caseria SITL, pentru a fi luat în evidenţele fiscale;
 să depună la Registratura SITL declaraţia tipizată împreună cu actele
maşinii, cartea de identitate, factură sau contaract de vânzare cumpărare
(toate copii) .

43
 după ce vor fi verificate de referentul din carul acestui birou vor primi un
număr de înregistrare şi vor fi depuse la Compartimentul de impunere
persoane fizice sau juridice după caz, pentru a fi luate în evidenţă.
Impozitul pe clădire, impozitul pe teren, taxa asupra mijlocului de transport se
plătesc anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15
septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie , datorată pentru întregul an de către persoanele
fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până
la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

D. Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizaţiilor.


Eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor către contribuabili sunt
supuse unor taxe diferenţiate în funcţie de valoarea construcţiilor, instalaţiilor, de
suprafaţa terenurilor si natura serviciilor prestate.
Certificatele de urbanism se anexează în baza H.C.L , nivelurile lor fiind
stabilite intre limite, in lei/mp, conform Codului fiscal.

E. Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate şi reclama.


Contribuabilii care beneficiază de serviciul de reclama si publicitate au
obligaţia să încheie contracte şi datorează bugetelor locale o taxa ce poate fi
cuprinsa între 1%-3% din valoarea contractului, în funcţie de H.C.L., exclusiv
T.V.A
Taxa se datorează până la data de 10 a lunii următoare, pe toata durata
desfăşurării contractului începând cu luna in care taxa a devenit exigibila.
Pentru afişajul in scop de reclama si publicitate, la locul desfăşurării activităţii,
taxa anuala se stabileşte funcţie de dimensiunile acestora ,funcţie de H.C.L, fiind
în suma de până la 200.000 lei/mp..

44
F. Taxa hotelieră.
Consiliile locale pot institui o taxa pentru şederea intr-o unitate de cazare
asupra căreia îşi exercita autoritatea ce poate fi cuprinsa intre 0,5 - 5% aplicata la
tarifele unităţii de cazare.

G. Taxe speciale.
Consiliile locale pot institui taxe zilnice cuprinse intre 1.000 - 100.000 lei,
pentru utilizarea temporara a locurilor publice pentru deţinerea unor utilaje
autorizate sa funcţioneze in scopul obţinerii de venit, vizitarea muzeelor,
monumente istorice, etc. Sumele rezultate din asemenea taxe se considera ca venit
la bugetele locale
.
H. Impozitul pe spectacole.
Plătitorii impozitelor pe spectacole sunt persoane fizice si juridice
autorizate sa organizeze permanent sau ocazional manifestări artistice, competiţii
sportive, videoteca, discoteca.
Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea de cote procentuale
diferenţiate, funcţie de activităţile desfăşurate, asupra încasărilor din vânzarea
biletelor de intrare si abonamente la spectacole astfel:
• cota este de 2% pentru spectacole artistice de teatru, opera, opereta,
muzicale si de circ;
• cota este de 5% pentru manifest ari artistice, altele decât cele menţionate
anterior.

I. Taxele judiciare de timbru, taxele notariale si taxe extrajudiciare de


timbru;
Veniturile nefiscale ce se încasează la bugetele locale se constituie din:
vărsămintele din profitul net al regiilor autonome de importanţa locală,
vărsăminte de la instituţiile publice locale, taxa de examinare a conducătorilor
auto, taxa permise de conducere, venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de
combatere a dăunătorilor si bolilor in sectorului vegetal de la centrele locale

45
pentru protecţia plante lor, veniturile punctelor de însămânţări artificiale,
veniturile circumscripţiilor sanitar veterinare, vărsăminte din disponibilităţile
instituţiilor publice si activităţilor autofinanţate.
În grupa "diverse venituri" se încadrează venituri din recuperarea cheltuielilor
de judecata, imputaţii, despăgubiri, venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate,
restituiri de fonduri din anii precedenţi, venituri din concesiuni şi închirieri,
penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiei de
impozite si taxe, încasări din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii.

II. VENITURILE DIN CAPITAL

Veniturile din capital se refera la resursele banesti provenite din valorificarea


bunurilor administratiei publice locale sau institutiilor publice locale. In baza legii
finantelor publice locale, sumele provenite din valorificarea materialelor rezultate
in urma dezmembrarii sau dezafectarii unor mijloace fixe sau din vanzarea unor
bunuri materiale ce apartin institutiilor si serviciilor publice locale dupa deducerea
cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni, constituie venituri ale bugetului
local. Din aceasta categorie fac parte:
 venituri din vanzarea locuintelor construite din fondul statului;
 venituri din privatizare.

III. VENITURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

Din categoria acestor venituri ale bugetului local fac parte:


 taxe speciale instituite de autoritatile administratiei publice locale pentru
prestarea unor servicii locuitorilor ;
 venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat al
unităţilor administrativ teritoriale;
 venituri din fonduri pentru drumurile publice;
 venituri din fondul de interventie;
 venituri din amortizarea mijloacelor fixe;

46
 donaţii şi sponsorizari;
 sume acordate de persoane fizice si juridice in vederea participarii la
finantarea unor actiuni de interes public;
 venituri din finanţarea programului de pietruire a drumurilor comunale şi
de alimenatare cu apă a satelor.
Codul Fiscal constituie un instrument operaţional atât pentru autorităţile
administraţiei publice locale în realizarea atribuţiilor ce revin pe aceasta linie, cât
şi pentru cetăţean în documentarea sa cu privire la actele adoptate de autorităţile
în domeniul impozitelor şi taxelor locale pe de o parte, precum şi actele şi faptele
pe care le are de îndeplinit în calitatea sa de contribuabil, pe de altă parte.
Fluxuri informationale generate de fundamentarea veniturilor din bugetele
locale.
Fundamentarea veniturilor din bugetele locale presupune o succesiune de
lucrări începand cu constatarea şi evaluarea materiei impozabile, continuând cu
determinarea impozitului de plată şi încasarea acestuia.

PRIMIREA DECLARAŢIEI DE IMPUNERE LA


COMPARTIMENTELE DE SPECIALITATE

VERIFICAREA DECLARAŢIEI ŞI STABILIREA IMPOZITULUI

REMITEREA DECLARAŢIEI

URMĂRIREA ÎNCASĂRII IMPOZITULUI

• înregistrarea în rolurile • declanşarea procedurii de


unice ale executare silită
contribuabililor • înştiinţare de plată
• încasarea efectivă şi • somaţie
stingerea obligaţiei de • înfiinţare măsuri asiguratorii
plată 47
• executare silită
• înregistrarea în contul
impozitului pe clădiri
2.2. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de cheltuieli ai
bugetului local

Cadrul juridic:

 Ordonanţa de urgenţă nr. 9/2008 privind reglementarea drepturilor


salariale pentru funcţionarii publici pe anul 2008;
 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 106/2004 privind stabilirea
indemnizaţiilor aleşilor locali;
 Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;
 Hotărârea Consiliului Local nr 2/2006 privind aprobarea statutului de
funcţii al aparatului propriu al Consiliului Local;
 Legea nr. 215/2001 republicată în 2007 privind administraţia publică
locală.

Bugetele de venituri şi cheltuieli publice se elaborează şi se execută având


drept coordonată esentială respectarea principiilor bugetare. Astfel bugetul de
venituri şi cheltuieli constituit la nivelul Primăriei Comunei Mogoşeşti-Siret este
un buget autonom care beneficiază de o largă autonomie funcţională şi de
gestionare a resurselor publice.
În ceea ce priveşte cheltuielile publice, este necesară şi o grupare a acesora
după natura lor, adică: salarii, contributii, deplasări, detaşări, transferări,
materiale, reparatii curente, apă, energie electrică, etc. Gruparea cheltuielilor după
felul lor este impusă de faptul că nu este suficient să se cunoască doar cât s-a
cheltuit pentru fiecare dintre destinatiile principale (servicii publice generale;
apărare, ordine publică si securitate natională; învatământ; sănatate; cultură,religie
şi actiuni privind activitatea sportivă şi de tineret; asistentă socială; actiuni

48
economice etc). Este necesar să se ştie şi care a fost structura cheltuielilor pentru
fiecare din acţiunile menţionate, precum şi cea aferentă desfăşurării activităţii
aparatului propriu a Primăriei Comunei Mogoşeşti-Siret. Această grupare se
realizează cu ajutorul clasificatiei economice a cheltuielilor.
Detalierea cheltuielilor publice după natura acestora se materializează cu
ajutorul titlurilor, articolelor şi alineatelor, a căror simbolizare şi denumire sunt
stabilite deasemenea prin clasificaţia indicatorilor privind finantele publice.
Fiecare cheltuială din cele grupate pe destinaţii principale este divizată, din punct
de vedere al structurii economice, pe alte grupe de cheltuieli, precum : cheltuieli
curente, cheltuieli de capital, împrumuturi acordate, rambursări de credite, plăţi de
dobânzi şi comisioane la credite. Acest mod de evidenţiere permite cunoaşterea
cheltuielilor cuprinse în buget şi din punct de vedere al naturii acestora.
Natura cheltuielilor curente, cheltuielilor de capital, şi a cheltuielilor
reprezentând operaţiuni financiare este specificată în clasificaţia economică a
cheltuielilor, cu ajutorul titlurilor, în cadrul cărora cheltuielile se desfăşoară pe
articole şi alineate. Această clasificaţie se aplică tuturor autorităţilor şi institutiilor
publice, indiferent de importanţa lor şi de felul activităţii pe care o desfăşoară.
Cheltuielile efectuate în cursul perioadei de gestiune pentru funcţionarea
instituţiilor publice sunt cunoscute şi sub denumirea de cheltuieli curente. Acestea
apar sub forma cheltuielilor de personal, cheltuielilor materiale şi pentru servicii,
subvenţiilor, primelor, transferurilor, dobânzilor aferente datoriei publice, altor
cheltuieli, precum şi a cheltuielilor reprezentând rezerve.
Unele cheltuieli curente sun comune tuturor institutiilor publice, indiferent de
activitatea pe care o desfăşoară. Altele sunt specifice numai unor instituţii publice.
Primele au în vedere salariile de bază, indemnizaţiile de conducere, sporul de
vechime şi alte drepturi salariale. Acestora li se adaugă contribuţia pentru
asigurările sociale de stat, contribuţia pentru asigurările de sănătate, cheltuieli
pentru întreţinere şi gospodărie.
În fundamentarea cheltuielilor bugetare apar ca importante următoarele patru
repere:
• identificarea şi individaulizarea indicatorilor specifici fiecărei acţiuni;

49
• situaţia anului de bază;
• norme şi normative folosite în dimensionarea unor categorii de cheltuieli;
• cadrul juridic de acţiune cu caracter general şi specific.

COD Cod Realizări


DENUMIREA INDICATORILOR RÂND indicator 2007
92 5002 11,700,000
A. CHELTUIELI CURENTE(rd.153+165+298+327+393+421+437) 93 01 10,500,000
CHELTUIELI DE PERSONAL(rd. 154+166+299+328+394) 94 02 7,560,000
CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII(rd. 155+167+300+329+395) 95 20 1,550,000
SUBVENTII(rd. 156+168+301+330) 96 34 150,000
Subvenţii(rd. 157+169+302+331) 97 35 150,000
Subventii de la buget pentru institutiile publice(rd. 158+170+303+332) 98 3501 150,000
Subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif (rd 304+333) 99 3503 0
TRANSFERURI (rd 171+305+334+396+422) 100 38 1,240,000
Transferuri consolidabile (rd 423) 101 39 80,000
Transferuri din bugetul comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti catre
bugetul consiliului judetean pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului 102 3921 80,000

Transferuri neconsolidabile (rd 172+306+355+397) 103 40 1,160,000


Burse (rd 173) 104 4002 40,000
Ajutoare sociale (rd 174) 105 4008 1,100,000
Alte ajutoare, alocatii si indemnizatii (rd 175) 106 4009 0
Transferuri către căminele pentru persoanele vârstnice (rd 176) 107 4010 0
Contribuţii ale administraţiei publice locale la realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local, în
baza unor convenţii sau contracte de asociere (rd 307+336) 108 4012 0
Plati efectuate in cadrul programelor de dezvoltare (rd 337) 109 4021 20,000
Transferuri aferente Fondului Român de Dezvoltare Socială (rd 398) 110 4027
Asociaţii şi fundaţii (rd 177) 111 4041 0
Programe cu finanţare rambursabilă (rd 178) 112 4055 0
Transferuri pentru actiuni de sanatate (rd 179) 113 4060 0
Susţinerea cultelor (rd 180) 114 4061 0
Drepturile asistentului personal pentru copii si adulti cu handicap grav (rd 181) 115 4067 0
Contributii la salarizarea personalului neclerical (rd 182) 116 4072 0
Alte transferuri (rd 183+308+338+399) 117 4080 0
Ajutor pentru incalzirea locuintei (rd 184) 118 4090 0
Programe cu finanţare rambursabilă (rd 185) 119 4094 0
Alocatii si indemnizatii pentru persoanele cu handicap (rd 186) 120 4097 0
DOBÂNZI (rd 438) 121 49 0
Dobânzi aferente datoriei publice locale (rd 439) 122 50 0
Dobânzi, comisioane si alte costuri aferente datoriei publiceexterne (rd 440) 123 5001 0

50
Dobânzi, comisioane si alte costuri aferente datoriei publice interne (rd 441) 124 5002 0
Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea titlurilor de valoare si de riscul garantiilor acordate de
autoritatile locale,în condiţiile legii (rd 442) 125 5003 0

Diferenţe de curs aferente datoriei publice externe (rd 443) 126 5004 0
Dobânda datorată trezoreriei statului din cadru planului de redresare (rd 444) 127 5005 0
B.CHELTUIELI DE CAPITAL (rd 159+187+309+339+400) 128 69 2,200,000
CHELTUIELI DE CAPITAL (rd 160+188+310+340+401) 129 70 2,200,000
Investitii ale institutiilor publice (rd 161+189+311+341+402) 130 72 2,200,000
Investitii ale regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale şi societăţilor comerciale cu capital
majoritar de stat (rd. 312+342) 131 73 0

Rate aferente achizitiilor in leasing financiar (rd 162+190+313+343+403) 132 77 0


C. OPERATIUNI FINANCIARE ( rd 410+428+452) 133 78 0
ÎMPRUMUTURI ACORDATE (rd 429) 134 79 0
Împrumuturi (rd 430) 135 80 0
Împrumuturi temporare pentru înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice de interes local sau a unor
activităţi finanţate integral din venituri proprii (rd 431) 136 8009 0

Împrumuturi acordate de agenţiile guvernamentale şi administrate prin agenţii de credit( rd.432) 137 8012 0
RAMBURSARI DE CREDITE, PLATI DE DOBANZI SI COMISIOANE LA CREDITE
GARANTATE SAU CONTRACTE DE STAT (rd 411) 138 84 0

Rambursari de credite externe, plati dobinzi si comisioane aferente acestora (rd 412) 139 86 0
Rambursari de credite externe din fondul de garantare (rd 413) 140 8601 0
Plăţi de dobânzi şi comisioane din fondul de garantare (rd 414) 141 8602 0
Rambursări de credite externe contractate de stat (rd 415) 142 8603 0
Plati dobinzi si comisioane la credite externe contractate de stat (rd 416) 143 8604 0
Rambursări de împrumuturi (rd 453) 144 87 0
Rambursări de împrumuturi acordate din trezoreria statului (rd 454) 145 8702 0
Rambursări de împrumuturilor interne pentru investiţii (rd 455) 146 8704 0
Rambursări de împrumuturilor externe pentru investiţii (rd 456) 147 8705 0
D.REZERVE (rd 462) 148 89 0
REZERVE (rd 463) 149 90 0
Rezerve (rd 464) 150 91 0

I. DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL

Ca la orice institutie publică şi la Primăria Comunei Mogoşeşti-Siret,


dimensionarea cheltuielilor de personal se face pe baza normelor legale şi în
raport cu numărul de personal aprobat.
Baza legală este reprezentată de Legea nr. 54/1998 privind statutul
funcţionarilor publici şi Ordonanta nr. 2/2006 din 12/01/2006 privind
reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale functionarilor publici
pentru anul 2008.

51
De asemenea se iau în calcul :
 nume şi prenume;
 funcţia de conducere sau de execuţie;
 nivelul de studii ( superioare sau medii);
 salariul de bază;
 indemnizaţii de conducere, dacă e cazul;
 spor de vechime;
 sporuri suplimentare;
 total salarii;
 fondul de salarii;
 contribuţia la asigurările sociale şi la fondul asigurărilor sociale de
sănătate;
 contribuţia unităţii şi a personalului la constituirea fondului de şomaj;
 fondul de premii;
 cheltuieli de deplasare, transfer, detaşări.

Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului


angajat, salariile pentru personalul de execuţie şi pentru cei din conducere. De
asemenea aceste cheltuieli vizează şi plata drepturilor salariale ale persoanelor ce
desfăşoară activităţi pe bază de puncte, programe sau obiective. La aceste
cheltuieli se adaugă obligaţiile aferente către diferitele bugete, drepturile de
delegare, detaşare şi transfer în interesul serviciului.
Cheltuielile de personal se vor stabili ţinând cont de dimensionarea la strictul
necesar al personalului de specialitate, administrativ şi auxiliar finanţat de la
buget în concordanţă cu programele şi atribuţiile pe care le are de realizat fiecare
compartiment.

52
Articolul 10 Cheltuieli de personal cuprinde următoarele alineate:

Articolul 10.01 Salarii de bază (FdSb) – reprezintă necesarul de fonduri


pentru salarizarea angajaţilor Primăriei Comunei Mogoşeşti-Siret şi se determină
pe baza următoarelor elemente :
 Numărul mediu de salariaţi (N);
 Salariul mediu din anul de bază modificat cu influenţa majorărilor de
salarii previzionate pentru anul de plan (Smb);
Fundamentarea acestor cheltuieli se face potrivit relaţiei:
FdSb = N x Smb x 12luni
Ex: FdSb = 20 salariati x 1213 RON x 12 luni = 291120 RON

Articolul 10.02 Salarii de merit (Sm) . Se acordă pentru rezultatele deosebite


obtinute în activitatea desfăşurată. Ordonatorul de credite poate acorda în limita a
20% din numărul total al personalului contractual prevăzut în statutul de funcţii,
un salariu de merit lunar de pâna la 15% din salariul de bază. Personalul care
beneficiază de salariu de merit se stabileşte o dată pe an pe baza rezultatelor
obţinute în activitatea desfăşurată în anul precedent.
În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de următoarele elemente:
 numărul salariaţilor care beneficiază de salariu de merit (Nb);
 sporul aferent salariului mediu de bază din anul luat ca bază de calcul
pentru previzionări (15% x Smb).
FdSm = Nb x (15% x Smb) x 12 luni
Ex: FdSm = 3 salariati x (15% x 1213 RON) x 12 luni = 545,85 RON

Articolul 10.03 Indemnizatii de conducere (IC) reprezintă drepturile băneşti


cuvenite persoanelor care îndeplinesc functii de conducere în cadrul Primăriei
Comunei Mogoşeşti-Siret şi se calculează în funcţie de :
 numărul persoanelor cu funcţii de conducere (Nc);

53
 indemnizaţia medie de conducere realizată în anul de bază influenţată de
eventualele modificări prevăzute în anul în curs (Imc);
IC = Imc x Nc x 12 luni
Ex: IC = 303 RON x 1 persoane x 12 luni = 3636RON

Nr.crt Functia publică de Indemnizatia de conducere în


conducere procentul din salariul de bază
( limita maximă)
1 Şef birou 25%

Articolul 10.04 Spor de vechime (Spv). Pentru vechimea în muncă salariaţii


beneficiază de un spor de vechime de până la 25%, calculat la salariul de bază.
Cheltuielile ocazionate de sporul de vechime sunt în funcţie de vechimea
personalului angajat (minim 3 ani vechime pentru a beneficia de acest spor) şi de
cuantumul sporului de vechime aferent acestuia.
În determinarea sporului de vechime pe ansamblul instituţiei pentru
fundamentarea cheltuielii se ţine cont de :
 numărul de salariaţi care benficiază de spor (Ns);
 sporul mediu de vechime (Smv);
 salariul mediu de bază din anul luat ca bază de calcul (Smb).
Spv = Ns x (Spmv x Smb) x 12luni
Ex: vechimea medie este de 9 ani cota medie este de 10%
Spv = 1 salariati x (10% x 658 RON) x 12 luni = 789,6 RON

Nr.crt Tranşa de vechime în muncă Cota la


salariul de bază
1 3-5 ani 5%
2 5-10 ani 10%
3 10-15 ani 15%
4 15-20 ani 20%
5 20-25 ani 25%

54
Articolul 10.08 Fond de premii (Fdp). Cuprinde premiile ce se achită lunar în
limita a 2% din cheltuielile salariale aferente personalului contractual, premiul
anual şi alte premii ce se acordă salariatilor care au realizat sau au participat direct
la obţinerea unor rezultate în activitate apreciate ca valoare.
Fondul de premii se determină în functie de :
 salariile tarifare aferente salariatilor (Fdsb);
 cotele de acordare a gratificatiilor (C%).
Fdp = FdSb x C%
Ex: Fdp = 21456 lei x 2%= 100.000lei
Dimensionarea cheltuielilor cu salariile se face în cadrul Primăriei Comunei
Mogoşeşti-Siret prin cumularea cheltuielilor aferente fiecărui alineat din cadrul
articolului.

Exemplu de calcul pentru un salariat din primărie


Brahaş Liviu, referent, clasa III, grad superior., TR.1, Salar tarifar 658 RON,
Indemnizaţie de conducere 0, Salar merit 15% Spor fond de premiii 10%, Spor
dispozitiv 25%, Spor vechime 10%.
Salar tarifar (încadrare) = 658 RON
Zile salar tarifar se calculează împărţind salariul tarifar la nr de zile din lună, iar
apoi se înmulţeşte cu nr de zile lucrate.
Salar tarifar / zi = 658 RON / 22 zile din lună = 29,90 ron / zi
Salar tarifar = 29,90x 22 zile = 658 RON
Exemplu pentru mai puţine zile lucrate;
Salar tarifar = 29,90 x 16 zile = 478,4 RON
Spor de vechime (10%)=658 x 10%=65,8 RON
Fond de premii= 89 RON
Spor de dispozitiv=165 RON
SALARIU BRUT = 658 (S.T)+65,8 (S.V)+89 (Premii) +165 (S.D)=977,8
RON.

55
Flux informaţional generat de fundamentarea cheltuielilor de personal
4
Primarul Comunei 1 Dep. Contabilitate Trezoreria Paşcani
Mogoşeşti-Siret 3
5
2 7

Casierie
6

1. lunar întocmeşte foile colective de prezenţă pe care le trimite spre


aprobare primarului;
2. după verificarea datelor din foile colective de prezenţă primarul le aprobă
şi le returnează Departamentului de Contabilitate;
3. - pe baza foilor colective de prezenţă contabilul întocmeşte statele de plată
salariale;
- întocmeşte o situaţie recapitulativă privind plata salariilor pe luna în curs,
întocmită separat pentru fiecare capitol bugetar;
- întocmeşte pe capitole de cheltuieli o notă justificativă pentru cheltuielile
salariale;
- emite un CEC pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru
salarii;
4. înainte cu o zi de plata salariilor contabilul prezintă trezorerie situaţia
recapitulativă, cecul şi nota justificativă;
5. oferă un extras de cont;
6. după aprobarea documentelor înaintate de primărie operează plata
salariilor, sume ridicate de casierul primăriei;
7. casierul primăriei efectează plata salariilor, întocmeşte registrul de casă şi
îl trimite la verificare Departamentului de Contabilitate, care îl arhivează.

56
CONTRIBUŢIA PENTRU ASIGURĂRILE SOCIALE

Contribuţia individuală de asigurări sociale, darorate de asiguraţii care


desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă reprezintă o treime
din cota de contribuţie de asigurări sociale stabilite anual pentru condiţii normale
de muncă.
Baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru angajat o
constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi
avansurile.
Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări
sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi şi nu
poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al angajiţilor(asiguraţilor)
din luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare a 3
salarii medii brute lunar pe economie.
Exemplu de calcul :
CAS=Salariul brut x 10.5%
Salariul brut=Salariu de încadrare + Sporuri=977,8 RON
CAS=977,8 RON x 10.5%
CAS=102,66 RON
Pentru angajator contribuţia de asigurări sociale este de 20,8% x Fond Salarii
Brute.

57
Flux informaţional privind contribuţia la asigurările sociale

58
Compartimentul buget, finante,
contabilitate

Fond salarii

Salariu Brut

Contribuţia
unităţii la asig. Contribuţia
sociale salariaţilor la
asig. sociale

Ordin de plată

Trezorerie

Casa
Judeţeană de Pensii

Casa naţională de
pensii Bugetul asigurărilor
sociale de stat

59
CONTRIBUŢIA PENTRU ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE

Legea numărul 145 din iulie 1997, Legea Asigurărilor Sociale de sănătate
prevede: “Persoanele juridice sau fizice care angajează personal salariat au
boligaţia să reţină şi să vireze Casei de Asigurări de Sănătate teritoriale
contribuţia pentru sănătate dato-rată pentru asigurarea sănătăţii personalului din
unitatea respectivă; au obligaţia să anunţe Casei de Asigurări de Sănătate orice
schimbare care are loc la nivelul veniturilor. Persoanele fizice şi juridice care
angajează personal salariat au obligaţia plăţii contribuţiei pentru asigurările
sociale de sănătate de 5,2% raportat la fondul de salarii.
În ceea ce priveste contribuţia individuală (a angajatului) pentru asigurările
sociale de sănătate, aceasta este de 6,5% conform O.U.G. numărul 147 din 31
octombrie 2002, din venitul brut din salarii.

Exemplu de calcul :
Pentru angajat:
CASS=Salariul brut x 6,5% = 977,8 x 0,065 = 63,55 RON
Pentru angajator:
CASS=Fondul de Salarii brute x 5,2% = 977,8 x 0,07 = 50,84 RON

II. DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR MATERIALE SI DE


SERVICIU
Fundamentarea cheltuielilor materiale se realizează ca şi la cheltuielile de
personal tot în conformitate cu clasificaţia bugetară, după execuţia anului
precedent, actualizată prin indicele de inflaţie.

60
Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face în raport cu indicatori
specifici fiecărei acţiuni utilizându-se formulare întocmite de Ministerul
Finanţelor, dar şi orice alte date din baza proprie.
Articolul 20.01 Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare
achizitionării rechizitelor de birou şi se evaluează conform borderoului

Nr Specificatie Previzionat
Crt
1 Hârtie de scris 735
2 Dosare 150
3 Pixuri 20
4 Formulare tipizate 1510
5 Alte materiale 856
Total cheltuieli furnituri de birou 3271

Articolul 20.02 Materiale pentru curăţenie cuprinde fondurile băneşti


necesare achiziţionării de materiale pentru curăţenie, evaluate conform devizilui:

Cheltuieli cu materiale pentru curăţenie = ∑ Calitatea din tipul de material


necesar * Preţul materialului

Nr crt Specificaţie UM Cantitate Preţ unitar Previzionat


1 Detergenţi (x 12 luni) Kg 20 12 220
2 Săpun (x 12 luni) Buc 60 0,7 42
3 Clorură de var Kg 78 1,9 148,2
4 Mături Buc 12 5 70
5 Alte materiale 1230
Total 1710,2

Articolul 20.03 Încălzit, iluminat şi forţă motrică cuprinde fondurile băneşti


necesare achitării furnizorilor de energie termică, gaze naturale şi combustibil,
cheltuieli care se vor efectua pentru plata energiei electrice, care se evaluează pe
baza devizului întocmit în preturi curente:

Cheltuieli cu încălzitul = Consum mediu (t/lemne)* nr luni * preţ (t/lemne)

61
Cheltuieli pentru iluminat = Nr. ore de iluminat şi funcţionare aparatură/an*Nr.
Corpuri de iluminat*Kw/h/corp*Tarif/Kw
Cheltuieli cu becurile electrice = Nr. mediu de becuri schimbate anual
* Preţ unitar bec

Nr Elemente de fundamentare Previzionat


ctr
1 Energie electrică livrată 56000
(25000 w × 0,35 lei/kw)
2 Materiale :
-tuburi neon 5500
-materiale electrice diferite 2230
-cabluri , prize 200
Încălzit (mc×tarif/mc)× 6
luni
3. 17000
Total iluminat şi fortă motrică 80730

Articolul 20.08 Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet cuprinde cheltuielile


necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio, şi a cheltuielilor pentru
corespondente care se evaluează conform devizului:

Cheltuieli cu telefon = Abonament * Nr. luni + impulsuri consumate/lună *


Tarif/minut

Nr Specificatie Previzionat
Crt
1 Număr posturi telefonice (21) 300
2 Cheltuieli cu abonamentele telefonice 1260
( 3×35 RON ×12 luni)
3 Cheltuieli aferente impulsurilor telefonice 180
4 Materiale pentru corespondentă 3200
Total cheltuieli poştă, telefon, telex 4980

62
Articolul 20. 09 Alte materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional
cuprinde costul serviciilor de deratizare şi dezinsectie, materiale pentru apărarea
locală antiaeriană şi prevenirea incendiilor, materiale şi plata lucrărilor pentru
întretinere şi amenajarea spatiilor verzi, serviciile prestate de gardienii publici şi
alte cheltuieli de întretinere a maşinilor de calcul de birou, de multiplicat, a
maşinilor de scris, care se evaluează conform devizului:

Nr Specificatie Previzionat
crt
1 Cost serviciu de deratizare şi dezinsectie 185
2 Solutii pentru dezinsectie 215
3 Componente electrice şi electronice 867
4 Dischete şi cartuşe de imprimantă 450
Total cheltuieli 1717

Articolul 24.30 Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare


cuprinde fondurile băneşti necesare pentru achizitionarea carburantilor şi
lubrefiantilor pentru autovehicule, piese de schimb şi diverse alte materiale pentru
întretinerea mijloacelor de transport şi a utilajelor, conform devizului:

Nr Specificatie Previzionat
crt
1 Cheltuieli cu carburanti şi lubrefianti 2880
(24 l× 12 luni×10 RON/l)
2 Cheltuieli cu piese de schimb 2320
pentru autovehicule
Total cheltuieli 5200

63
Articolul 20.02 Reparaţii curente cuprinde fondurile băneşti pentru
efectuarea reparaţiilor bunurilor fixe din patrimoniul primăriei conform devizului
pentru reparaţii curente.

Articolul 20.30 Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfăşurării unor


actiuni pentru calificarea, perfectionarea şi specializarea profesională a
salariatilor, cheltuielile de protocol, cheltuielile ocazionate de protectia muncii şi
alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale :
Nr Elemente de fundamentare Previzionat
crt
1 Curs de specializare în administratia locală 1000
(4cursanti ×250)
2 Cheltuieli de protocol 2500
3 Protecţia muncii 1000
4 Alte cheltuieli autorizate prin dispozitie legală 5000
Total cheltuieli 9500

III DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR DE CAPITAL

Faţă de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizează


prin faptul că:
 sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate;
 conduc la creşterea patrimoniului public al colectivităţii;
 favorizează dezvoltarea locală;
 au ca rezultat realizări tehnico-edilitare fără constrângeri în ceea ce
priveşte rentabilitatea financiară;
 au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu
ponderi mari în buget;
 au efecte economice şi sociale propagate;
 implică financiar perioade ce depăşesc nu numai anul bugetar de debut
dar chiar mandatul electoral în care s-a luat decizia.

64
Cheltuielile pentru investitii ale oraşului şi ale institutiilor şi serviciilor publice
de subordonare locală, care se finanţează din bugetele locale şi din împrumuturi,
se înscriu în programul de investitii al Primăriei. Obiectivele de investitii şi
celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se înscriu în programul de investitii,
numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de
fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de
investitii, au fost elaborate şi aprobate conform dispozitiilor legale.
Consiliul local stabileşte priorităţile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv
înscris în programul de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de
buget cu această destinaţie, asigurând, totodată, utilizarea raţională şi eficientă a
acestor fonduri, precum şi realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor
de execuţie aprobate.
Investiţiile includ proiecte majore de construcţii şi achiziţionarea de
echipamente cu consum ridicat. Propunerile de investiţii trebuie să includă
următoarele ;
 Numele, descrierea, localizarea şi scopul fiecărui proiect.
 Estimarea costurilor inluzând proiectarea, construcţia şi echipamentul.
 Impactul invesţiei asupra costurilor materiale şi de întreţinere,
incluzând personalul suplimentar şi echipamentul necesar, precum şi
potenţialul de generare a veniturilor rezultat prin investiţii.
 Justificare şi priorităţi
 Situaţia actuală a planificări şi construcţia proiectului.
În programul de investiţii se vor înscrie cheltuieli pe ani şi etape de execuţie
pentru investiţiile în continuare şi pentru cele noi. În liste se vor înscrie cu
prioritate obiectivele de investitii începute în anii precedenţi şi neterminate pentru
care există condiţii de finanţare până la încheierea exerciţiului bugetar al anului în
curs, precum şi investitii de natura consolidărilor şi intervenţiilor pentru
prevenirea sau combaterea efectelor produse de acţiuni accidentale. Acestea sunt
aprobate însă la poziţia globală ”alte cheltuieli de investiţii”.

65
Sumele care vor fi luate în considerare spre a fi alocate pentru această
destinaţie se vor stabili după luarea în considerare a tuturor posibilitătilor de
finanţare: surse proprii sau diverse surse atrase.

2.3. Fluxuri informaţionale generate de elaborarea şi aprobarea proiectului


bugetului local

Elaborarea proiectului de buget - În mod practic, operaţiile de elaborare a proiectului


de buget se desfăşoară sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, mai exact cu
coordonarea Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi ale Controlului Financiar de
Stat. Normele folosite pentru înscrierea de indicatori financiari în bugetele locale sunt
elaborate de către Ministerul Finanţelor Publice.
O primă etapă în elaborarea proiectului de buget este reprezentată de înscrierea
veniturilor şi a cheltuielilor în conformitate cu clasificaţia indicatorilor finanţelor publice,
pe capitole, subcapitole, titluri, articole şi alineate. Conform clasificaţiei economice şi
funcţionale ONU, folosite în raporturile statistice internaţionale, structura veniturilor şi
cheltuielilor bugetelor locale este comună cu cea a bugetului de stat şi a altor bugete din
cadrul sistemului de bugete.
Cheltuielile se prevăd în bugetul local în conformitate cu clasificaţia bugetară şi
concretizează căile de finanţare a acţiunilor specifice realizate pe plan local. Din bugetele
locale se finanţează acţiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor,
acţiuni de interes local în beneficiul colectivităţii, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a
administraţiei publice locale, cheltuieli cu destinaţie specială, precum şi alte cheltuieli
prevăzute prin dispoziţii legale.
Un element important pentru elaborarea proiectului bugetului local este situaţia anului
de bază, unde se utilizează două elemente de raportare pentru toţi cei implicaţi în această
etapă a procesului bugetar: execuţia certă şi execuţia preliminată.
Elaborarea proiectului bugetului propriu al Primăriei Comunei Mogoşeşti-Siret este de
competenţa Primarului comunei, ajutat fiind de funcţionari de specialitate din cadrul
Compartimentului Buget-Contabilitate şi în colaborare cu Direcţia Generală a Finanţelor
Publice şi a Controlului Financiar de Stat.

66
Fluxul informaţional referitor la consemnarea indicatorilor de venituri şi de cheltuieli
prin documente specifice, ne indică un caracter ascendent, pornind de la ordonatorii
terţiari de credite bugetare până la ordonatorii principali. Sunt implicaţi deci în
întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli al Primăriei Comunei Mogoşeşti-Siret:
ordonatorii terţiari de credite bugetare (conducătorii instituţiilor publice subordonate
consiliului local); agenţii economici; instituţiile publice care varsă venituri la bugetul
local şi populaţie.
În continuare, în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, şi deci şi în cadrul Primăriei
Municipiului Iaşi, se centralizează datele referitoare la indicatorii de înscris în bugetul
local pe baza datelor care se primesc prin proiectele bugetelor proprii de venituri şi
cheltuieli ale instituţiilor publice din subordine, precum şi proiectul bugetului propriu.
Aprobarea (adoptarea) proiectelor bugetelor locale - Şi în această etapă a procesului
bugetar, instituţiile de administraţie publică au o implicare directă. Această implicare a
instituţiilor de administraţie publică este prezentă pe două planuri: primul plan este
reprezentat de organele administraţiei centrale, şi anume Ministerul Finanţelor Publice cu
organul său din teritoriu, Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi a Controlului
Financiar de Stat; cel de-al doilea plan este reprezentat de consiliul local, adică de
organul administraţiei publice locale, care va aproba proiectul bugetului local.
Astfel, Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală a Bugetului, centralizează
propunerile primite sub forma proiectelor bugetelor locale. Fiecare comună, oraş,
municipiu, judeţ, întocmeşte bugetul local, în condiţii de autonomie.
Ordonatorii principali de credite elaborează şi prezintă, o dată cu proiectul anual al
bugetului local, o prognoză a acestuia pe următorii 3 ani, precum şi programul de
investiţii publice, detaliat pe obiective şi pe ani de execuţie.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor
locale, echilibrate, Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de
Stat, până la data de 15 mai a fiecărui an, urmând ca acestea să depună la Ministerul
Finanţelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului cel mai târziu până la data
de 1 iunie a fiecărui an.
Ministerul Finanţelor examinează propunerile de sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat şi de transferuri cu destinaţie specială, cuprinse în proiectele bugetelor

67
locale, şi, cu acordul Guvernului, comunică, până la data de 1 iulie, Direcţiilor Generale
ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat limitele sumelor defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor cu destinaţie specială, precum şi
criteriile de repartizare a acestora pe unităţile administrativ-teritoriale, în vederea
definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.
Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite elaborează şi
depun la Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat, până
la data de 20 iulie, noile propuneri pentru proiectul bugetului, urmând ca acestea să
transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului la Ministerul Finanţelor până
la data de 1 august a fiecărui an.
Proiectele bugetelor locale se prezintă spre aprobare consiliilor locale, în termen de
maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Pe parcursul
exerciţiului bugetar, consiliile locale pot aproba rectificarea bugetelor locale, în termen
de 30 de zile de la intrarea în vigoare a rectificării bugetului de stat, precum şi ca urmare
a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.
Proiectul bugetului local se publică în presa locală sau se afişează la sediul primăriei,
după care, în termen de 40 zile, este supus aprobării consiliului local. El este însoţit de
raportul primarului precum şi de contestaţiile depuse de către locuitori, în termen de 15
zile de la data publicării sau afişării proiectului .Consiliul local, se pronunţă asupra
contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetului local ,după ce acesta a fost votat pe capitole
,subcapitole articole şi anexe. Schematic proiectarea şi adoptarea bugetului local poate fi
reprezentat astfel:

68
Primării

Supun PBL spre aprobare Bugetul de venituri şi


Întocmesc Refac proiectul Consiliului Local cheltuieli se repartizeză pe
proiectul bugetului lical pe PBL se publică după 15 trimestre în funcţie de
bugetului baza limitelor zile termenele legale de incasare
local acordate Primeşte aperobarea finală şi de necesităţile de
de la C.L efectuare a cheltuielilor

Consiliul Judeţean al
Mun. Bucureşti

Direcţia Generală a
Finanţelor Publice

Ministerul de Finanţe

Examinează
propunerile de
sume defalcate şi Aprobă repartizarea PBL
fonduri cu Aprobă PBL
pe trimestre
destinaţie specială
cuprinse în PBL

Guvern -Comuniă limita


Parlament- votarea legii
maximă a SD şi FDS
Bugetului de Stat
cuprinse în PBL

69
Cap 3. Execuţia şi încheierea execuţiei bugetului local

3.1. Încasarea veniturilor bugetare (modalităţi tehnice, termene de plată,


fluxuri informaţionale)
Modalităţi tehnice
Principalele documente utilizate în cadrul operaţiunilor contabile sunt :
 chitanţa –serveşte ca document justificativ pentru depunerea unei sume în
numerar la casieria instituţiei .Este un document justificativ de înregistrare în
registrul jurnal de încasări şi plăţi şi în contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare pentru fiecare sumă încasată ( ex1 la
depunător,ex 2 rămâne în carnet);
 chitanţa fiscală – este document de deducere a TVA-ului în cazul
cumpărării de bunuri şi prestărilor de servicii ,când plata acestora se face în
numerar.
Se întocmeşte în două exemplare ( ex 1 la cumpărător pentru înregistrarea
în jurnalul penrtu cumpărături,ex2 la furnizor,în cazut în care nu se emita
factură ,pentru înregistrarea în jurnalul penrtu vânzări sau la vânzător ,pentru
verificarea operaţiunilor efectuate.
 dispoziţie de plată –încasare către casierie –dispoziţie către casierie în
vederea achitării în numerar a unor sume , inclusiv a avansurilor aprobate pentru
cheltuielile de deplasare ,a diferenţelor de încasat în cazul justificării unor sume
mai mari decât avansul primit ,procurarea de materiale de către personalul unităţii
,document justificativ de înregistrare in regsitrul de casă şi în contabilitate în
cazul plaţilor în numerar fără alt document justificativ.
 împuternicirea – document de împuternicire pentru încasarea unor drepturi
băneşti de la casieria instituţiei ,când titularul nu se poate prezenta pentru aceasta.
Se întocmeşte de către titularul drepturilor băneşti ce urmează a se încasa de la
casierie şi se semnează de către acesta şi persoana împuternicită.
 registrul de casă - document de înregistrare operativă a încasărilor şi
plăţilor în numerar efectuate prin casierie pe baza actelor justificative, document

70
de stabilire la sfărştiul fiecărei zile a soldului de casă , document de înregistrare
zilnică în contabilitate a operaţiilor de casă.
Se întocmeşte în două exemplare, zilnic de către casier pa baza actelor
justificative de încasări şi plăţi .Se semnează de către casier penrtu confirmarea
înregistrărilor operaţiilor înregistrate şi de către persoana din serviciul financiar-
contabil desemnată pentru primirea ex 2 şi a actelor justificative anexate.
 listă de avans chezinal – este un document pentru plata şi calculul
avansurilor dispoziţie către casierie pentru reţinerea prin statele de salarii a
avansurilor plătite document justificativ de înregistrare in contabilitate.
Circulă la persoanele autorizate să execute controlul financiar preventiv şi să
aprobe plata - la casierie împreună cu drepturi băneşti extras-chenzina penrtu
plata avansurilor cuvenite;
-la compartimentul resurse- umane –salarii .
 notă de contabilitate – document justificativ de înregistare în contabilitate,
de regulă pentru operaţiile care nu au la bază documente justificative.
Se întomeşte într-un singur exemplar de către serviciul-financiar-contabil.
 extras de cont – se întocmeşte la comunicarea de la debitori a sumelor
pretinse, neachitate, provenite din relaţii economico-financiare şi ca instrument de
conciliere prearbitrală.
 registru jurnal de încasări şi plăţi – serveşte ca document de înregistrare ă
încasărilor şi plăţilor, document de stabilire a situaţiei financiare a
contribuabilului care care conduce evidenţa contabilă în partidă simplă , constituie
probă în litigii;
 statul de salarii – document pentru plata salariilor ,îndemnizaţiilor
materiale plătite în contul asigurărilor sociale de stat, document justificativ de
înregistrare in contabilitate.
 factura fiscală – este un document pe baza căruia se intomeşte
instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate, lucrărilor executate
sau a serviciilor perstate .

71
Termenele de plată
Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul
fiscal sau de alte legi care le reglementează.
Pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale şi pentru obligaţiile fiscale
accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabileşte în funcţie de data
comunicării acestora, astfel:
a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1 - 15 din lună,
termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare;
b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16 - 31 din lună,
termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.
Pentru obligaţiile fiscale eşalonate sau amânate la plată, precum şi pentru
accesoriile acestora termenul de plată se stabileşte prin documentul prin care se
acordă înlesnirea respectivă.
Contribuţiile sociale administrate de Ministerul Finanţelor Publice, după
calcularea şi reţinerea acestora conform reglementărilor legale în materie, se
virează până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata
drepturilor salariale.
Privind termenele de plată, impozitele şi contribuţiile aferente veniturilor din
salarii se plătesc astfel:
a) trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului, de
către contribuabilii persoane juridice care au statut de microîntreprindere, în
condiţiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum
şi de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente;
b) anual, până la data de 25 inclusiv a lunii ianuarie a anului următor, de
către asociaţii, fundaţii sau alte entităţi fără scop patrimonial, cu excepţia
instituţiilor publice.
Contribuabilii au obligaţia să declare impozitele şi contribuţiile aferente
veniturilor din salarii până la termenul de plată.

72
3.2. Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale (modalităţi tehnice, fluxuri
informaţionale)
Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuează pe baza
creditelor bugetare deschise de Ministerul Finanţelor, la cererea ordonatorilor
principali de credite.
Creditele bugetare reprezintă sumele aprobate in bugetele locale , în bugetele
instituţiilor publice de interes local , reprezentând limita maximă până la care se
pot angaja cheltuieli. Folosirea creditelor bugetare pentru altă destinaţie decât cea
aprobată este interzisă prin lege.
Creditele bugetare au ca sursă veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile,
nepurtătoare de dobânzi, şi sunt utilizate în interesul general al statului sau al
colectivităţii locale. Alocarea fondurilor din bugetul de stat şi din bugetul local se
face în limita creditelor bugetare, potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea
dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Efectuarea cheltuielilor bugetare priveşte operaţiunile de angajare şi plăti de
casă, cuprinzând sumele pe care trezoreria teritorială le eliberează în numerar sau
în contul unităţii administrative pe baza ordinului de plată, a cecului, sau a altor
documente legale .
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat şi bugetele locale, repartizate
pe trimestre, potrivit competenţelor acordate prin lege pot fi folosite la cererea
ordonatorilor principali de credite numai după deschiderea de credite prin
dispozitie bugetara.
Pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite
procedează astfel:
• întocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare
capitol de cheltuieli aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3
exemplare)
• creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru.
• cererea se prezintă până pe 20 din ultima lună a trimestrului, împreună
cu o notă de fundamentare către Direcţia Generală a Trezoreriei.

73
• Direcţia Generală a Trezoreriei după analiza şi verificarea cererii,
aprobă deschiderea creditelor, după care procedează astfel:
 exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se
comunică deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul
principal de credite.
 exemplarul 2 rămâne la direcţia generală a trezoreriei,
 exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite,
prin care se confirmă deschiderea creditelor bugetare pe
trimestrul respectiv.
Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezintă
Ministerului Finanţelor o notă justificativă, precum şi Dispoziţiile bugetare pentru
repartizarea creditelor pentru următoarele tipuri de cheltuieli:
• cheltuieli proprii
• cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine
• cheltuielile ordonatorilor de credite terţiari direct subordonaţi;
Principale elemente pe care trebuie să le conţină o cerere pentru deschiderea de
credite sunt:
• încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi
neconsumate pe prima perioadă pentru care se solicită creditele respective;
• codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului de
conturi pentru activitatea Trezoreriei;
• corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile de cheltuieli
menţionate în cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, în scopul
stabilirii nivelului disponibilităţilor a cheltuielilor preliminare şi pe această
bază, a determinării mărimii creditelor ce pot fi deschise ;
• încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea
creditelor în totalul creditului bugetar cât şi pe subdiviziunile acestuia.
După primirea şi verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei
înregistrează în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara

74
bilanţului creditele repartizate de către ordonatorii principali de credite, pe seama
instituţiilor din subordine aflate in judeţe şi municipiul Bucureşti.
Direcţia judeţeană de trezorerie procedează astfel:
• grupează dispoziţiile bugetare pe localităţi în care îsi au sediul instituţiile
respective.
• întocmesc un borderou în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare
aferente fiecărei localităţi din judeţ;
• expediază trezoreriilor municipale , orăşeneşti dispoziţiile bugetare
împreună cu borderoul pentru instituţiile care au deschise conturi la acestea;
• reţine dispoziţiile bugetare ale instituţiilor publice care au deschise conturi
la ea;
Trezoreria orăşenească verifica dacă datele din dispoziţiile bugetare corespund
cu datele din borderou după care exemplarul 2 se restituie Direcţiei judeţene a
Trezoreriei pentru confirmarea primirii dispoziţiei bugetare, iar borderoul se
păstrează împreună cu exemplarul1.
Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei la toate
nivelurile pe baza cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare,
în contul în afara bilanţului 01 ”credite deschise şi repartizate pe seama
ordonatorilor de credite finanţaţi de la bugetul de stat”. Primăria poate efectua
plăţi de casă numai după primirea dispoziţiei bugetare de la Ministerul Finanţelor
privind deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli şi clasificaţie
economică, respectiv pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, prestări de
servicii , investiţii. Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe bază de acte
justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale.
Fluxul informational privind finantarea institutiilor din bugetul statului
este urmatorul:

75
Finanţarea instituţiilor publice de la bugetul de stat

D.G.F.P.C.F.S.

(11)

(10)

(1’) Ministerul Finantelor Publice

Directia Generala a Trezoreriei(4)

Ordonator principal de credite


(1)

(2) (5)
(3)

Directia de Trezorerie Judeteana(6)

Trezoreria Centrală

(9)

(7)

Trezorerii Municipale, Orasenesti, Perceptii-


Trezorerii(8)

(1)- Ordonatorii Principali de Credite înaintează Direcţiei Generale a


Trezoreriei Cererea de deschidere a creditelor bugetare (3 exemplare), împreună
cu Nota de fundamentare, până în ziua de 20 din ultima lună a trimestrului, pentru
trimestrul următor;
(1′ )- Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, Ordonatorii
Principali de Credite prezintă Ministerului Finanţelor Publice o Notă justificativă
precum şi Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor;

76
(2)- Direcţia Generală a Trezoreriei, după analiza şi verificarea cererii,
aprobă deschiderea creditelor, după care transmite exemplarul 1 Trezoreriei
Centrale;
(3)- Exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care
se confirmă deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv;
(4)- După verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei
înregistrează în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara
bilanţului, creditele repartizate de către ordonatorii principali de credite;
(5)- Direcţia Generală a Trezoreriei expediază la Direcţia de Trezorerie
Judeţeană exemplarul numarul 2din Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea
creditelor, prin care se comunică repartizarea creditelor bugetare pe seama
instituţiilor din subordinea ministerelor;
(6)- Direcţia de Trezorerie Judeţeană grupează dispoziţiile bugetare pe
localităţile în care îşi au sediul instituţiile respective; întocmesc un borderou în
dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente fiecărei localităţi din judeţ;
pentru instituţiile publice care au conturi deschise la Direcţia de Trezorerie
Judeţeană se reţin dispoziţiile bugetare;

(7)- Direcţia de Trezorerie Judeţeană expediază trezoreriilor municipale,


orăşeneşti şi percepţiilor-trezorerii, dispoziţiile bugetare, împreună cu borderoul
pentru instituţiile care au deschise la acestea conturi;
(8)- Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţiile- trezorerii verifică
dacă datele din dispoziţiile bugetare corespund cu datele din borderou, borderoul
se păstrează împreună cu exemplarul numărul 1;

(9)- Exemplarul numărul 2 se restituie Direcţiei de Trezorerie Judeţeană,


pentru confirmarea primirii dispoziţiilor bugetare;
(10)- Ordonatorii principali de credite întocmesc lunar Dări de seamă
contabile asupra execuţiei bugetare, pe care le depun la Direcţia Generală a
Finanţelor Publice;
(11)- Direcţia Generală a Finanţelor Publice întocmeşte apoi Dări de
seamă centralizate pe care le depune la Ministerul Finanţelor Publice.

77
Tehnica de finanţare din bugetul local este cea de alocare de fonduri sau
mijloace băneşti. În cazul bugetului local angajarea de plăţi se face numai in
limita disponibilităţilor existente în cont. Practic, atât pentru bugetul local cât şi
pentru consumatorii de fonduri bugetare din bugetul local sunt deschise conturi
de disponibil în care se fac încasări şi din care sunt angajate plăţi în limita
încasărilor existente.
În cazul bugetului local finanţarea este iniţiată de către primar, care în calitatea
de ordonator principal de credite se adresează cu o solicitare de fonduri către
organul financiar local, prin care se solicită banii necesari desfăşurării de acţiuni
cu referire la activitatea proprie a consiliului local, dar şi a ordonatorilor bugetari
finanţaţi din bugetul local.
În finanţare este implicată şi Trezoreria Finanţelor Publice, întrucât aici sunt
deschise conturi in legătură cu execuţia de casă a bugetului local finanţator atât
pentru unitatea administrativ teritorială, cât şi pentru ordonatorii terţiari de credite
Potrivit cu solicitarea ordonatorului principal de credite, compartimentul de
specializare in gestiunea bugetului local dispune printr-un document specific
(dispoziţie bugetară) ca o anumită sumă de bani să treacă din contul bugetului
local în contul OPCB. Acesta este informat de alimentarea contului său şi poate
angaja finanţarea. În acelaşi timp prin dispoziţie bugetară de repartizare
ordonatorul principal dispune către Trezorerie ca din contul său anumite sume să
teacă in conturile ordonatorilor subordonaţi. După alimentara conturilor acestora
ordonatorii subordonaţi sunt informaţi de către Trezorerie , pentru a declanşa
finanţarea proprie .
Acest proces de finanţare presupune anumite etape în desfăşurarea să:
• Manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite ;
• Întocmirea solicitării de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare
adresată câtre organul financiar ;
• Analiza solicitării de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu
bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de credite ,
în strânsă legătură cu subdiviziunile corespondente cu luarea in considerare a

78
disponibilităţilor existente în bugetul local şi a priorităţilor de finanţat din
acesta;
• Întocmirea dispoziţiei bugetare (ordin de plată) către Trezoreria Finanţelor
Publice cu referire la suma dispusă pentru alimentare din contul bugetului
local in contul ordonatorului bugetar de credite ;
• Virarea sumei dispusă de OPC din contul bugetului local în contul OPC;
• Informarea OPC de alimentarea contului său de la Trezoreria Finanţelor
Publice;
• Dispoziţia dată de OPC către Trezorerie unde are deschis contul pentru a
se alimenta contul de disponibil al ordonatorilor subordonaţi;
• Virarea sumelor din contul OPC către ordonatorilor subordonaţi;
• Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor terţiari de credite
(OTC);
• Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la
Trezorerie;
Finanţarea instituţiei publice e consemnată la acest nivel în evidenţa bugetară
odată cu comunicarea cererii de deschidere de credite bugetare a limitei valorice
globale şi structurale până la care se pot consuma mijloace băneşti. În evidenţa
instituţiei, creditele bugetare aprobate figurează în debitul unui cont în afara
bilanţului cu aceeaşi denumire.
Fluxul informatonal privind finantarea primăriei din bugetul propriu este
urrmatorul:
(1)- Ordonatorii de credite bugetare inferiori întocmesc solicitări de
fonduri, pe care le prezintă ordonatorului principal de credite, care este primarul;

(2)- Primarul, la rândul sau, întocmeşte solicitări de credite, atât pentru


activitatea proprie, cât şi pentru instituţiile publice din subordine, şi le prezintă
spre analiză şi aprobare Consiliului local;
(3)- Consiliul local analizează solicitările de fonduri, le aprobă, după caz;
(4)- Ordonatorul principal de credite determină volumul creditelor
bugetare în limita cărora urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie, atât pentru

79
activitatea proprie, cât şi pentru instituţiile publice din subordine; întocmeşte o
Comunicare de deschidere a creditelor., pentru creditele deschise pe baza
fondurilor provenite de la bugetul local, în două exemplare, la nivelul fiecărui
capitol de cheltuieli aprobat în bugetul local şi se prezintă Trezoreriei până în ziua
de 20 din fiecare lună, pentru creditele aferente lunii viitoare;
(5)- Ordonatorul principal de credite repartizează creditele bugetare
instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători îndeplinesc atributele
ordonatorilor terţiari de credite prin Dispoziţia bugetară de repartizare a
creditelor trimisă Trezoreriei;

(6)- Trezoreria verifică dacă aceste credite au acoperirea din veniturile


proprii şi subvenţiile ce urmează a fi alocate de la bugetul de stat în completarea
veniturilor proprii pentru luna respectivă. După analiza şi verificare, aceste credite
se înregistrează în contul din afara bilanţului 02 „Credite deschise şi repartizate pe
seama ordonatorilor finanţaţi din bugetele locale” din creditele bugetare deschise;

(7)- Din contul de disponibilităţi al bugetului local, se deschid credite


bugetare ordonatorului principal de credite;
(8)- Din contul ordonatorului principal de credite se repartizează apoi
sume în conturile ordonatorilor secundari sau terţiari de credite.

Finanţarea instituţiilor publice de la bugetul local


Consiliul local
Ordonatori terţiari de credite
(3)

(2) (1)

Primar
-ordonator
principal de
credite-

(5) (4)

Cont buget local


T
R
E (7)
Z
O(6)
Cont OPC (8)
R
E
R 80
I
E
Cont OTC
La nivelul primariei Mogosesti-Siret, legat de prelevarile de la bugetul de stat,
trimestrial, la Biroul buget-contabilitate se primeste o adresa de la Directia
Generala a Trezoreriei judetului Iasi in care se gasesc inscrise sumele ce vor fi
primite de municipiu de la bugetul de stat, reprezentand cote si sume defalcate.
Pe baza acestei adrese, a legii bugetului si a documentelor contabile, in
Consiliul judetean, respectiv local, se pune in discutie proiectul de buget, ulterior
aprobandu-se.
Dupa stabilirea sumelor pentru fiecare categorie a clasificatiei economice, pe
baza dipozitiei bugetare si a ordinelor de plata, sunt finantate institutiile publice
din subordine.
Astfel, prin dispozitie bugetara, la nivelul orasului sunt alimentate conturile
institutiilor de invatamant si ale unitatilor sanitare, respectiv cresa. In cazul
celorlaltor institutii publice, respectiv biblioteca, religie, cultura, sport etc.,
contabilitatea institutiilor este tinuta la nivelul primariei, doarece aici are loc un
proces de autofinantare, sumele necesare fiind virate prin intermediul ordinelor de
plata.
Cheltuielile primariei Mogosesti-Siret
Instituţia publică alocă fondurile care ajung în contul bugetului local, atât
pentru cheltuielile pe care primăria le face pentru a asigura desfăşurarea în bune
condiţii a atribuţiilor pe care aceasta le are, cât şi pentru finanţarea unor acţiuni şi
activităţi de interes local .
Din bugetele locale se finanţează, acţiuni social-culturale, sportive , de tineret,
inclusiv ale cultelor , acţiuni de interes local in beneficiul colectivităţii, cheltuieli
de întreţinere şi funcţionare a administraţiei publice locale, cheltuieli cu destinaţie
specială, precum şi alte cheltuieli. Principalele direcţii pe care sunt alocate
fondurile primăriei sunt:

81
Învăţământ pentru - cheltuieli materiale
-cheltuieli de capital
Unităţi sanitare -Creşă pentru -cheltuieli materiale
pentru -cheltuieli de personal

Unităţi de asistenţă socială -Cămin spital pentru -cheltuieli de personal


-Cantină ajutor -cheltuieli de capital
-Ajutoare sociale -cheltuieli materiale

Bibliotecă, religie, cultură, sport pentru -cheltuieli materiale


- cheltuieli de capital
-cheltuieli de personal
Iluminat, seră , salubritate pentru -cheltuieli materiale
- cheltuieli de capital
-cheltuieli de personal
Străzi, transporturi, comunicaţii pentru -cheltuieli materiale
- cheltuieli de capital
-cheltuieli de personal
Instituţiile publice subordonate primăriei pot face plăţi de casă numai în limita
creditelor deschise de către Consiliul Local, In limita bugetului aprobat anual şi
pe trimestre, pentru fiecare subdiviziune a clasificaţiei economice .
Cheltuielile instituţiei pot fi urmărite în raport cu trei repere:
Credite bugetare aprobate
Creditele bugetare reprezintă sumele aprobate in bugetele locale, în bugetele
instituţiilor publice de interes local , reprezentând limita maximă până la care se
pot angaja cheltuieli. Folosirea creditelor bugetare pentru altă destinaţie decât cea
aprobată este interzisă prin lege.
Creditele bugetare au ca sursă veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile,
nepurtătoare de dobânzi, şi sunt utilizate în interesul general al statului sau al
colectivităţii locale. Alocarea fondurilor din bugetul de stat şi din bugetul local se

82
face în limita creditelor bugetare , potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea
dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.
Creditele acordate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi alocate
pentru finanţarea cheltuielilor unui alt exerciţiu bugetar. În acelaşi mod nici
cheltuielile bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi
utilizate pentru finanţarea cheltuielilor unui alt ordonator; de asemenea , nici
cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi finanţate pentru finanţarea cheltuielilor
unui alt capitol.
Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept .
Acoperirea nevoilor suplimentare de finanţare survenită pe parcursul unui an
bugetar pot fi soluţionate astfel:
a. prin virări de credite bugetare, ce presupun trecerea unor sume de bani
de la o subdiviziune la alta a clasificaţiei bugetare potrivit cu anumite competenţe.
Această operaţiune constă în diminuarea creditelor bugetare la subdiviziunile la
care s-au înregistrat disponibilităţi şi suplimentarea corespunzătoare a altor
subdiviziuni unde există cerinţa de acoperire a unor cheltuieli.
În mod excepţional creditele bugetare aprobate pot fi modificate între
capitole, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de
credite, începând cu trimestrul al III-lea şi se aprobă de către Ministerul
Finanţelor. Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei
bugetare sunt de competenţa fiecărui ordonator principal de credite bugetare
,pentru bugetul propriu şi pentru bugetul unităţilor subordonate şi se pot efectua
înainte de efectuarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al III-lea al anului
financiar.
Alocaţiile pentru cheltuieli de personal aprobate nu pot fi majorate prin
virări de credite bugetare. Virările de credite bugetare de la un articol la altul se
pot efectua:
a. în cadrul cheltuielilor de personal la nivel de capitol între articolele 10
”Cheltuieli cu salariile ”,12 ”Cheltuieli cu pentru constituirea Fondului pentru
plata ajutorului de şomaj”, 11 ”Contribuţii pentru asigurările sociale de stat” şi 13
”Detaşări , deplasări, transferări” fără a modifica totalul cheltuielilor de personal.

83
b. de la un articol la altul în cadrul fiecărui capitol între celelalte articole
bugetare, cu excepţia cheltuielilor de personal şi de capital , cu aprobarea
ordonatorului principal de credite , atât pentru bugetul propriu cât şi pentru
bugetele ordonatorilor de credite secundari şi terţiari privind instituţiile ierarhic
subordonate.
Trebuie clarificată deosebirea existentă între virările de credite şi
modificările de alocaţii bugetare :
- prin virarea creditelor bugetare de la un articol la altul în cadrul aceluiaşi
capitol sau de la un alineat la altul , în cadrul aceluiaşi articol bugetar se
realizează o diminuare absolută a creditelor bugetare la articolul sau alineatul de
unde se ia şi o majorare corespunzătoare la articolul care primeşte anual şi în
trimestrele III şi IV. Aceasta înseamnă o renunţare pentru efectuarea unor
cheltuieli şi concomitent angajarea altor cheltuieli neprevăzute iniţial în buget.
-spre deosebire de virările de credite , prin modificarea de alocaţii
bugetare, creditele anuale aprobate nu se modifică, ci doar se schimbă repartizarea
pe trimestre în sensul că la un articol sau mai multe se duc credite din trimestrul
IV în II sau III , respectiv din trimestrul III în II , în timp ce la alte articole din
acelaşi capitol se face operaţiunea invers.
b. prin fondul de rezervă bugetară , fond prevăzut la partea de cheltuieli a
bugetelor locale ce reprezintă 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza
pentru finanţarea acţiunilor intervenite în cursul anului, precum şi pentru
înlăturarea efectelor calamităţilor naturale. Fondul de rezervă bugetară poate fi
majorat, în cursul anului cu până la 50% din cuantumul iniţial al acestuia aprobat
prin buget, din disponibilităţile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până
la sfârşitul anului, cu excepţia disponibilităţilor provenite de la cheltuieli de
personal şi de capital.
Plăţile nete de casă
Plăţile de casă cuprind sumele pe care unităţile trezoreriei le eliberează în
numerar sau le virează în contul altor unităţi pe baza documentelor specifice (cec,
ordin de plată, etc )

84
Primăria poate efectua plăţi de casă după deschiderea sau repartizarea
prealabilă a creditelor bugetare, iar instituţiile publice finanţate din bugetul local
pot efectua plăti după primirea sumelor în conturile respective.
Pot apare însă situaţii când ordonatorii de credite recuperează unele sume din
plăţile executate anterior din diferite motive(plată greşită, calcule eronate,
reevaluări stocuri, etc ). Aceste sume se întorc în contul instituţiei, contribuind la
diminuarea corespunzătoare a volumului plăţilor de casă reîntregind astfel
creditele bugetare. Această operaţiune poartă denumirea de reconstituire a
creditelor bugetare.
Diferenţa dintre plăţile de casă şi aceste reconstituiri poartă denumirea de plăti
nete de casă .
Cheltuielile bugetare efective (contul 410):
În afară de plăţile nete de casă efectuate prin trezorerie , primăria înregistrează
în evidenţa ei şi cheltuieli efective. În această categorie se încadrează cheltuieli
reprezentând:
• Consumuri de materiale ;
• Combustibili;
• Plăţi pentru servicii prestate şi lucrări executate ;
• Retribuţia personalului, etc;
Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente
justificative, care să confirme angajamentele contractuale sau din convenţii ,
primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata
salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare, precum şi a altor
obligaţii.
Efectuarea cheltuielilor publice locale presupune execuţia bugetului
fundamentat în faza previzională anterioară. Execuţia bugetului presupune un
complex de operaţiuni care se referă la încasarea, păstrarea şi eliberarea de resurse
financiare, pentru efectuarea cheltuielilor publice locale.
Ordonatorul de credite principal- primarul- poate dispune plati din creditele
bugetare repartizate astfel:

85
• in conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul
propriu de venituri si cheltuieli;
• in conturile institutiilor din subordine pentru cheltuielile aprobate prin
bugetul de venituri si cheltuieli.
Platile din creditele bugetare deschise se efectueaza din initiativa ordonatorilor
de credite care poarta raspunderea asupra utilizarii mijloacelor bugetare. Platile
pot fi dispuse:
• in numerar, prin casieria institutiilor;
• prin decontare din cont in favoarea agentilor economici care au livrat
marfuri, materiale etc.
In vederea efectuarii platilor prin trezorerie se folosesc urmatoarele:
• cecul pentru eliberarea numerarului;
• ordinul de plata, prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de
plati din conturile sale in favoarea agentilor economici, altor bugete etc;
• factura de dipozitie de incasare intocmita de furnizori pentru o institutie
publica.
Institutiile publice pot beneficia de garantia trezoreriei, in favoarea unitatilor
furnizoare, care dispune de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor.
Platile se dispun pe destinatiile si in limita creditelor bugetare decshise si
repartizate, prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli pe subdiviziunle
clasificatiei bugetare.
Documentele de plati prin trezorerie se intocmesc si se inrgistreaza in conturile
deschise ale institutiei publice, pe capitole decheltuieli cu desfasurarea pe
categorii de cheltuieli aprobate. La documentele de plati, ordonatorii de credite au
obligatia de a prezenta si documentele cu privire la necesitatea si oportunitatea
cheltuielilor propuse.
Organele de trezorerie executa controlul financiar preventiv asupra efectuarii
platilor de catre ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate, urmarind:
• Incadrarea platilor in limitele creditelor bugetare decshise si repartizate pe
capitole si categorii de cheltuieli. In acest scop se stabileste disponibilul de
credite la fiecare document de plata, pe baza contului Credite deschise din

86
bugetul de stat, din care se scad platile inregistrate in contul Cheltuieli din
bugetul de stat, rezultatul fiind comparat cu documentele de plati
prezentate.
• Respectarea utilizarii creditelor bugetare prin plati, potrivit destinatiei
clasificatiei bugetare. In acest scop se examineaza natura si continutul
subdiviziunilor clasificatiei bugetare de la care se suporta platile
respective.
• Respectarea dispozitiilor legale prin care se autorizeaza reflectarea
cheltuielilor.
Pentru aceasta se au in vedere:
a) Actele normative in care să fie specificata sursa din care este finantata
institutia respectiva, ca de exemplu : bugetul de stat, bugetul local etc.
b) Reglementarile in vigoare prin care institutiile efectueaza unele cheltuieli
in legatura cu desfasurarea unor actiuni specifice, procurarea de obiecte de
inventar, executarea de investitii, lucrari curente si capitale.

3.3. Lucrări generate de încheierea execuţiei bugetare

Darea de seamă contabilă – exerciţul bugetar se incheie la data de 31 dec a


fiecărui an, când are loc încetarea tuturor operaţiunilor aferente bugetului pe anul
încheiat.
Serviciul financiar contabil este obligat să întocmească semestrial şi anual,
darea de seamă conatbilă, ca lucrare de sinteză generală care evidenţiază, prin
informaţiile pe care le conţine, modul de desfăşurare a activităţii financiare.
Rolul dării de seamă contabile:
o Constituie un instrument de analiză şi control cu privire la
execuţia bugetară ,oferind posibilitatea cunoaşterii felului în care s-a respectat
disciplina bugetară şi financiară ;
o Dă posibilitatea sesizării unor deficienţe a unor necorelări
de indicatori ;

87
o Permite cunoaşterea modului de gospodărire a mijloacelor
materiale şi băneşti din patrimoniu;
o Furnizează date necesare în evaluarea şi previzionarea
bugetară.
Conţinutul dării de seamă contabilă;:
1 bilanţ
2 anexa 12 – contul de execuţie a bugetului instituţiei publice
3 anexa 13 – detalierea cheltuielilor
4 anexa 15 – disponibil de mijloace cu destinaţie specială
5 anexa 18- situaţia obligaţiilor de plată restante la finele trimestrului …2008
7 raportul de analiză pe bază de bilanţ
8 indicatori de calcul şi fundamentare pe structura proiectului de buget anual .
1 Bilanţul
La întocmirea bilanţului contabil se vor avea în vedere următoarele :
 bilanţul contabil se întocmeşte pe baza balanţei de verificare a conturilor
sintetice întocmintă la 31 dec.,pusă de acord cu soldurile conturilor
analitice încheiate încheiate după înregistrarea operaţiunilor financiare
contabile aferente activităţii desfăşurate în cursul anului ;
 în conformitate cu prevederile legii contabilităţii ,instituţiile publice au
obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor patrimoniale;
 bilanţul contabil se întocmeşte pe baza conturilor sintetice în care au fost
înregistrate cronologic şi sistematic operaţiunile consemnate în documente
justificative ,aprobate de ordonatorul de credite vizate în prealabil de
persoanele care ,potrivit legii ,exercită copntrolul financiar preventiv
intern
 potrivit art.24 din normele metodologice privind încheierea exerciţiului
bugetar ordonatorii de credite vor lua măsuri de angajare a fondurilor până
la finele anului în curs în limita creditelor bugetare aprobate şi deschise
numai pentru cheltuieli strict necesare funcţionării instituţiei .
În bilanţul contabil următoarele conturi nu pot prezenta sold :
-contul 105 –“disponibil al instituţiei ‘

88
-contul 13 –“casa”
-contul 111 –“disponibil în contul colector din venituri încasate pentru bugetul de
stat “
-contul 115 –“disponibil pentru investiţii”
-contul 118 – “disponibil din contravaloarea în lei a sumelor încasate de la buget”
-contul 410 –“cheltuielile instituţiei de la buget”
-contul412 –“diferenţele de curs valutar”.
Întocmirea conturilor de execuţie bugetară şi a celorlalte anexe la bilanţ.
Potrivit prevederilor art.42 şi 43 din legea privind finanţele publice
nr.72/1996,întocmirea şi raportarea conturilor anuale de execuţie a bugetului de
stat ,bugetul asigurărilor sociale de stat ,bugetelor locale şi bugetelor fondurilor
speciale se face în structura indicatorilor aprobaţi prin legea bugetului de stat pe
anul 2000,cu respectarea precizărilor subsolurile formularelor privind “raportatrea
anuală”.
Anexa 10 (“contul de execuţie a bugetului instituţiei publice”) se întocmeşte de
către ordonatorii de credita atât pentru mijloace bugetare ,cât şi pentru cele
extrabugetare pe structura clasificaţiei ,corespunzător bugetului de venituri şi
cheltuieli aprobat.
Formularul “detalierea cheltuielilor”(anexa 14) se completează pe articole şi
alineate în cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli ,respective mijloc extra bugetar
şi domeniu de activitate.
În anexa15 “disponibil din mijloace cu destinaţie specială”, la rândul 06 “sume
primate cu donaţie”se cuprind donaţiile, sponsorizările, precum şi ajutoarele
externe nerambursabile primate în lei sau valută ,după caz.
Anexa 16 –“finanţarea bugetară “ se întocmeşte annual, potrivit structurii
formularului, cu următoarele precizări:
-datele necesare completării formularului se extrage din fişele analitice din
conturile 702 şi 410.
Dările de seamă contabile privind execuţia bugetară la 31 dec 2006 se sumează
de conducătorul instituţiei, în calitate de ordonator de credite,precum şi de şeful
serviciului financiar –contabil sau înlocuitorii de drept a acestora.

89
Ordonatorii de credit au obligaţia să prezinte la trezoreria statului şi unităţile
Băncii Comerciale Române, bilanţul contabil şi contul de execuţie pentru
certificarea exactităţii plăţilor de casă pe capitole şi titluri şi a soldurilor conturilor
de disponibilităţi cu datele din contabilitatea trezoreriilor sau unităţilor BCR,după
caz.
Bilanţurile care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriei sau unitaţilor
BCR se vor restitui ordonatorilor pentru a introduce corecturile corespunzătoare.
Dările de seamă contabile centralizate ale ordonatorilor principali de credite
vor fi vizate de Banca Naţională a României –Direcţia decontării operaţiunilor
bancare ,în ceea ce priveşte plăţile de casăpe capitole de cheltuieli efectuate prin
unităţile BCR.

Note contabile

Balanţa de verificare

Darea de seamă
contabilă trimestrială

Darea de seamă
contabilă anuală

Flux informaţional generat de evidenţa contabilă

3.4. Fluxuri informaţionale generate de execuţia bugetului local

Execuţia şi încheierea execuţiei bugetelor locale- Execuţia bugetară este echivalentă


cu anul calendaristic (1 ianuarie-31 decembrie). Responsabilitatea execuţiei revine
primarului în plan teoretic, dar în practică, gestiunea bugetelor locale revine

90
compartimentului de specialitate Buget Finanţe şi Direcţiei Impozite şi Taxe, dar şi
altor compartimente din cadrul primăriei cu competenţe în acest sens.
Execuţia bugetului local presupune finanţarea activităţilor, adică efectuarea
cheltuielilor publice locale. Execuţia bugetului presupune un complex de operaţiuni
care se referă la încasarea, păstrarea si eliberarea de resurse financiare, pentru
efectuarea cheltuielilor publice locale. Schematic, execuţia bugetului este prezentata în
figura urmatoare:

EXECUTIA BUGETULUI

Executia bugetului la partea de venituri Executia bugetului la partea de cheltuieli

Asezarea impozitelor Angajarea

Lichidarea Lichidarea

Emiterea titlului de incasare Ordonantarea

Perceperea impozitelor Plata propriu-zisa

91
Execuţia bugetului, la partea de cheltuieli, în limita sumelor aprobate ce se pun la
dispoziţia beneficiarului de credite bugetare, presupune o procedură specifică, cu
operaţiuni corespunzătoare următoarelor etape distinctive:
 angajarea;
 lichidarea;
 ordonanţarea;
 plata.
Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul în baza căruia
o entitate publica îşi asuma obligaţia de a plăti o sumă de bani către o altă persoană
fizică sau juridică, in condiţii prevăzute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea
cheltuielilor bugetare pot fi luate numai de către persoanele care au prin lege
competenta de a angaja plăţi din resurse financiare publice, în limita sumelor aprobate
prin buget. Asemenea persoană este, în cazul administraţiei publice locale, ordonatorul
principal de credite, adică primarul.
Conducătorii instituţiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică din
subordinea fiecărui consiliu local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti sunt, după caz, ordonatori de credite secundari sau terţiari.
Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin
bugetele locale, pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse
în bugetele respective, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu
respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele
bugetare aprobate pe unităţi ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori
terţiari de credite, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea
dispoziţiilor legale. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au
fost repartizate, numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor
din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.
Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare
numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de
activitatea instituţiilor sau serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor
legale. Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor
bugetare.

92
Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se
aprobă de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control
financiar preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în
creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora.
Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea îndeplinirii
condiţiilor legale sau obligaţiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmează a se
plăti de către autoritatea publica locală, prin persoane autorizate care o reprezintă pe
aceasta. Ea se întemeiază pe constatări faptice privind serviciile prestate, lucrări
executate, cât şi pe acte justificative legal întocmite.
Ordonanţarea cheltuielilor publice bugetare se concretizează în emiterea unei
dispoziţii, de către instituţia publică pentru efectuarea plăţii sumei datorate.
Plata propriu-zisă este operaţiunea care finalizează o cheltuială publică bugetară şi
presupune transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de persoana juridică sau
unitatea căreia i se cuvine. Ea se poate efectua, fie prin virament în contul
beneficiarului descris la o bancă, fie în numerar, prin casieria unităţii. Fiind vorba de
bani publici, pentru a preveni operaţiuni incorecte, ordonatorii de credite aproba toate
plăţile numai cu viza prealabilă de control preventiv intern, care atestă respectarea
dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora.
La rândul sau, execuţia părţii de venituri bugetare, pornind de la principiul că pentru
acestea prevederile din bugetul aprobat reprezintă limite minime ale încasărilor şi
având ca principală componentă încasarea impozitelor implică mai multe tipuri de
operaţiuni eşalonate în timp, şi anume: aşezarea; lichidarea; emiterea titlurilor de
încasare; perceperea (încasarea) propriu-zisă venitului.
Aşezarea ca operaţiune specifică impozitelor (principalul venit bugetar), presupune
identificarea si evaluarea materiei impozabile, pe de o parte si stabilirea sumei de
încasat pe categorii de impozite, pe de altă parte.
Lichidarea se concretizează prin determinarea sumelor de încasat la diferite termene
de plata ce trebuie cunoscute si de contribuabili si deschiderea de evidenţe la organul
fiscal pentru fiecare plătitor care devine astfel un debitor al administraţiei publice
locale. „Deschiderea de rol” pentru evidenţierea obligaţiei de plată si urmărirea

93
încasării impozitelor datorate de persoanele fizice si juridice, anticipează operaţiunea
următoare de emitere a titlurilor de încasare in sarcina contribuabilului.
Perceperea impozitelor este operaţiunea finală în execuţia bugetului la partea de
venituri si se concretizează în transferarea efectivă a sumei datorate de la contribuabil
la dispoziţia bugetului local, fie în numerar, fie prin virament.
Derularea fluxurilor bugetare de încasări si plăţi si efectuarea operaţiunilor
respective, fie prin viramente între conturi deschise la Trezorerie, fie prin numerar prin
casierie, constituie o componentă a activităţii bugetare, denumită execuţia de casă a
bugetului. Organizarea judicioasă a execuţiei de casă trebuie să asigure cunoaşterea
permanentă a evoluţiei încasărilor şi plăţilor bugetare, respectiv a măsurii in care se
realizează sincronizarea acestora, să permită gestiunea soldului operaţiunilor de casă,
inclusiv analiza comparativă faţă de prevederi.
Administraţia publică locala îşi organizează execuţia de casă a bugetului prin
Trezoreria statului, evidenţiindu-se in conturi distincte:
 veniturile, pe structura clasificaţiei bugetare;
 cheltuielile, în limita creditelor aprobate si destinaţiei stabilite;
 alte operaţiuni ale ordonatorilor de credite dispuse de aceştia;
 venituri extrabugetare şi cheltuielile dispuse de acestea, pe instituţii publice locale
şi categorii de resurse.
Urmărirea încasării veniturilor si efectuării cheltuielilor in cadrul administraţiei locale
se realizează având la baza „Contul de execuţie”, pe care Trezoreria îl eliberează zilnic şi
în care sunt evidenţiate, pe de o parte veniturile, iar pe de altă parte cheltuielile la şi de la
bugetul local. În acelaşi timp, pe baza extraselor de cont pe surse, se eliberează
viramentele, notele contabile, foile de vărsământ, prin care se justifica încasările la
bugetul local. În cadrul serviciului Buget Finanţe Contabilitate s-a organizat un sistem de
urmărire a încasării fiecărei surse de venit in programul stabilit pentru fiecare perioada.
Analiza zilnică este prezentată sub forma unei machete, ordonatorului principal de
credite, după ce a fost vizată de directorul economic, oferind o imagine asupra încasărilor
realizate, atât în numerar, cat şi prin viramente.
Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare consiliilor
locale, după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de

94
execuţie a bugetelor locale, în structura următoare: la venituri - prevederi bugetare
aprobate iniţial; prevederi bugetare definitive; încasări realizate; la cheltuieli -
credite aprobate iniţial; credite definitive; plăţi efectuate.

Bibliografie

1) Legea nr. 54/1998 privind statutul funcţionarilor publici


2) Legea nr. 82/1991 – Legea contabilităţii (cu modificările ulterioare) –
Ordonanţa de urgentă nr. 61/2001;
3) Legea nr. 215/2001 – Legea Administraţiei publice locale actualizata;
4) Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice;
5) Ordonanta nr. 2/2006 din 12/01/2006 privind reglementarea drepturilor
salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2006.
6) Ordonanţa de urgentă nr. 45/2003 privind finanţele publice locale;
7) Ordonanţa de urgentă nr. 82/2004 privind unele măsuri în domeniul funcţiei
publice;
8) www.mogosesti-siret.ro

95
CARACTERISICILE UNITATII ADMINISTRATIV-
TERITORIALE MOGOSESTI-SIRET

CRITERIUL SUBCRITERIILE INDICATORI


0. 1. Nr. comunelor 0.1.1. Nr. comunelor : Comuna Mogosesti-Siret, judetul Iasi
Administrativ Asezare : Comuna Mogosesti-Siret este situata in
partea de vest a judetului Iasi, intre raurile Moldova si Siret
la o distanta de 15 kilometri de municipiul Pascani si 28
kilometri de municipiul Roman.

0.1.1. Structura pe sate : Comuna Mogosesti-Siret are in


componenta trei sate, respective, Satul Mogosesti-
Siret(centru de comuna) dateaza din anul 1454, fiind
amplasat pepe o terasa joasa din dreapta vaii Siretului, satul
Tudor Vladimirescu, situate la vest de satul Mogosesti-Siret,
a luat fiinta dupa improprietarirea din 1921 si satul
Muncelul de Sus, situat la 6 kilometri de centrul comunei
este atestat documentar din anul 1473.
2 .Suprafata 0.2.1. Suprafata : Suprafata comunei Mogosesti-Siret
insumeza 3820,95 hectare
3. Istoric 0.3.1. Principalele momente istorice si influenta acestora
asupra economiei locale
a) Colectivizarea agriculturii , in comuna Mogosesti-Siret a
avut ca efect, feminizarea manii de lucru utilizate in

96
agricultura, migratia locuitorilor catre oras si migratia manii
de lucru catre oras prin formarea asazisilor ,,navetisti’’,
categorie formata in majoritate din barbati a caror sotii
lucrau in cadrul fostului CAP.
b) Legea fondului funciar nr. 18/1991, prin care s-a
retrocedat catre fostii proprietari trenurile detinute inainte de
colectivizare, prilej de reparare a unei nedreptati istorice. La
plicarea acestei legi s-au produs multe abuzuri din partea
administratiei locale, mai ales la lichidarea si impartirea
fostului patrimoniu al C.A.P. Principala consecinta a fost
faramitarea excesiva a proprietatii.
c) Deschiderea granitelor cu Uniunea Europeana cand au
parasit comuna in masa majoritatea tinerilor pana in 30 ani,
plecati in cautarea unui loc de munca, in special in Italia,
Spania si Grecia. Desi acest fenomen a inceput mai inainte
el a avut un character de masa incepand cu anul 2006.

CRITERIUL SUBCRITERIILE INDICATORI


1. 1.Forme de relief 1.1.1. Principalele forme de relief
Fizico- Teritoriul comunei Mogosesti-Siret este situat in
geografice partea de sud a Podisului Sucevei, intre culoarele largi ale
vaillor Siretului si Moldovei.
Relieful are aspectul unui ses intins, ce coboara treptat
spre est, catre valea Siretului si spre vest, catre valea
Moldovei, partea centrala fiind ocupata de patrea terminala
a interfluviului Siret-Moldova
Formele principale de relief au o dezvoltare de la nord-
vest catre sud-vest si cuprind :
- partea centrala , interfluviul Moldova-Siret construit
dintr-un platou larg, in partea de nord, continand cu o
culme din ce in ce mai ingista catre sud;
- culoarul Siretului, situat la est si format din
sesul(lunca) propriu-zis si o serie de terase fluviatice;
- Culoarul Moldovei, cuprinzand terasele medii si
superioare, inclusive zona de racordare cu terasele
Siretului, situate la vest.
Altitudinile maxime se intalnesc in partea central-
nordica, in cadrul interfluviului Siret-Moldova si ating
372 metri altitudine absoluta, la nord-nord-vest de satul
Muncelul de Sus, la hotarul cu comuna Miroslovesti.

97
Altitudinile cele mai coborate se intalnesc in sesul
Siretului, la hotarul cu comuna Halaucesti, respective 197-
198 metri altitudine absoluta.
Suprafata generala a reliefului are o inclinare radiala
,din partea central nordica catre est, sud si vest.
Interfluviul Moldova-Siret are o inclinare generala de la
nord-vest catre sud-est, inclinare comforma cu inclinarea
straturilor geologice, in timp ce terasele fluviatice sacad in
altitudine spre vest si est, catre albiile celor doua rauri.
Din punct de vedere geologic depozitele de suprafata
apartin orizontului inferior al Bassarabianului mediu si
Cuatenarului.
Din punct de vedere hidrografic, apele din partea estica
si sudica se dreneaza spre Siret, iar cele din cele din zona
nord-vestica si sud-estica catre Moldova.
Cele mai importante panze freatice sunt cantonate in
depozitele de terasa.
Temperatura medie anuala a aerului este de 8,3°C, la
statiunea Roman, situata la 28 kilometri sud. Suma medie a
precipitatiilor anuale este de 529 mm, mai ridicate in zona
interfluviului inalt.
Din punct de vedere geobotanic, teritoriul se incadreaza
in zona de padure la care se adauga vegetatia azonala din
lunca Siretului.

2. Zone naturale 1.2.2. Principalele categorii de zone protejate


protejate In comuna Mogosesti-Siret nu exista zone naturale
protejate incluse in Proiectul Planului de Amenajare a
Teritoriului National
3.Factori de risc 1.3.3. Ponderea zonelor supuse factorilor de risc natural
natural Principalele restrictii(factori limitative) ale productiei
agricole pe teritoriul Comunei Mogosesti-Siret sunt:
- Aciditatea-
Solurile acide ocupa o suprafata de 1984,7 ha ceea ce
reprezinta 70.78% din suprafata, fiind raspandite practice pe
toata suprafata comunei cu exceptia luncii Siretului;
- Excesul de umiditate-
Afecteaza o suprafata de 829,5 ha, reprezentand 39.57% din
totalul suprafetei.
In functie de natura excesului se disting :

98
a) exces de umiditate de suprafata, datorat prezentei in
sol a unui orizont Bt slab permeiabil. Afecteaza o
suprafata de 227,3 ha, ceia ce reprezinta 8,11% din
suprafata.
b) Exces de umiditate freatica si de suprafata, care
afecteaza solurile din lunca Siretului si din unele vai
inguste. Reprezinta o suprafata de 416,2 ha, respective
14,83% din suprafata cartata pedologic.
c) Excesul de umiditate freatica, de suprafata si
inundabilitate, care afecteaza solurile din albia majora
a Siretului , zonele depresionare si unele vai inguste.
Afecteaza o suprafata de 186 ha, reprezentand 6,63%
din totalul suprafetei
-Eroziunea de suprafata-
Consta in indepartarea partiala sau totala a orizonturilor
fertile ale solurilor si saracirea lor in substante nutritive.
In comparatie cu alte teritorii comunale, eroziunea de
suprafata ocupa suprafete restranse (447,8 ha, respective
15,96%
), ca urmare a reliefului predominant plan sau slab inclinat.
Pe diferite grade (intensitati) de eroziune, situatia se
prezinta asfel :
a) eroziune slaba de suprafata : 373,3 ha (13,31% din
suprafata)
b) eroziune moderat-puternica de suprafata : 74,5 ha
(2.65% din suprafata totala)
- Salinizarea-
Afecteaza 156,8 ha, reprezentand 5,59% din suprafata
totala . suprafetete suntsituate in partea centrala si estica a
luncii Siretului.
- Textura fina-
Ocupa o suprafata de 152,1 ha, respective 5,42% din
suprafata totala. Cea mai mare parte din suprafata este
situate in lunca Siretului
- Tasarea-
Solurile cu grad inaintat de tasare ocupa o suprafata de 63,5
ha, respective 1.23% din total
- Volumul edafic redus-
Solurile superficiale, litice, cu pietris la mica adancime
ocupa o suprafata de 34 ha, respective 1,23% din total.

99
- Terenurile afectate de alunecari stabilizate ocupa 27
ha, respective 0.73%.
Eroziunea la adancime afecteaza 23,8 ha ceia ce reprezinta
0,84% din totalul suprafetei.

CRITERIUL SUBCRITERIILE INDICATORI


2. 1. Numarul 2.1.1. Numarul de locuitori
Demografic populatiei In registrul agricol al Primariei Comunei Mogosesti sunt
inregistrati un numar de 4020 locuitori. Din acest punct de
vedere comuna Mogosesti-Siret este o comuna de dimensiuni
medii
2. Densitatea
populatiei 2.2.2. Suprafata amennintata de depopulare (densitatea =< 50%
din media pe tara si rata de descrestere anuala a populatiei este
>0.5%)
Evolutia populatiei in ultimii 5 ani in comuna Mogosesti-
Siret
anul Nr.de locuitori Rata de crestere(+)/descrestere(-)
anuala in procente
200 4252 0
2
200 4234 -0.42
3
200 4180 -1.27
4
200 4167 -0.31
5
200 4140 -0,64
6
3. Evolutia Din analiza tabelului de mai sus se remarca o tenninta de
populatiei descrestere a populatiei comunei Mogosesti-Siret, curba
descendenta avand un character sinuos, in comparatie cu anul
2002 in anul 2006 populatia comunei a pierdut un numar de 85
persoane respectiv, o diminuare de 2,63%
4. Factorii de 2.4.1. Rata medie a natalitatii-reprezinta numarul mediu de
crestere a nascuti vii la 1000 locuitori
populatiei
anul Numar de Nr.de nascuti Rata natalitatii ‰
locuitori vii

100
2002 4252 35 8,23
2003 4234 39 9,21
2004 4180 43 10,28
2005 4167 47 11,27
2006 4140 52 12,56
Media natalitatii ‰ anii 2002-2006 10,31

Din punct de vedere al valorii natalitatii, respective al


puterii de reinoire a populatiei comuna Mogosesti-Siret se
situieaza printre comunele cu o putere medie de inoire a
populatiei, natalitatea fiind in continua crestere.

2.4.2 Rata medie a mortalitatii-reprezinta numarul de decese


inregistrate la 1000 locuitori

anul Numar de Nr. de decese Rata mortalitatii ‰


locuitori inregistrate
2002 4252 43 10,11
2003 4234 46 10,86
2004 4180 51 12,20
2005 4167 48 11,51
2006 4140 59 14,25
Media natalitatii ‰ anii 2002-2006 11,78

2.4.3. Rata medie a migratiei nete-reprezinta soldul


schimbarilor de domiciliu in perimetrul unei comune(diferenta
dintre numarul celor care si-au stabilit domiciliul in comuna si
al celor care au plecat cu domuciliul din comuna). Acest
indicator se exprima la 1000 locuitori din comuna.

anul Numar Nr. de Nr. de Soldul Rata


de locuitori locuitori schimbarilor migratiei
locuitori stabiliti plecati de domiciliu nete ‰
in din
comuna comuna
200 4252 35 30 5 +1,17
2
200 4234 39 34 5 +1,17

101
3
200 4180 37 28 9 +2,15
4
200 4167 30 19 11 +2,63
5
200 4140 20 5 15 +3,62
6
Rata migratiei nete 2002-2006 +2.14

La acest indicator, spre deosebire de situatia existenta la nivel


national populatia comunei Mogosesti-Siret, a castigat in
populatie prim imgratie.

2.4.4. Sporul mediu al populatiei-reprezinta diferenta dintre


rata medie a natalitatii si rata medie a mortalitatii. In comuna
Mogosesti-Siret acest indicator se prezinta asfel :

10,31‰-11,78‰= -1,47‰

Fata de sporul natural de crestere a populatiei la nivel national,


pentru mediul rural, care are valoarea -1‰ , in comuna
Mogosesti-Siret se inregistreaza -0,47‰, sub medie.

5. Imbatranirea 2.5.1. Indicele de imbatranire al populatiei (60+/0-14 ani-


demografica reprezinta raportul intre populatia in varsta de peste 60 ani si
populatia in varsta de 0-14 ani.
Acest indicator reprezinta capacitatea sau incapacitatea
unei comunitati rurale de a se regenera demografic.
In comuna Mogosesti-Siret acest indice inregistreaza
urmatoarele valori dupa cum urmeaza :

Nr.de locuitori cu Nr.de locuitori cu Indice de


varsta de peste 60 varsta cuprinsa imbatranire al
ani intre 0-14 ani populatiei
830 625 1,32

Fata de media nationala pentru mediul rural care pentru acest

102
indice este de 1,22 , in comuna Mogosesti-Siret se inregistreaza
un plus de 0,1. Acesta este efectul restructurarii industriei
imediat dupa anii 90 cand un mare numar de disponibilizati s-
au pensionat anticipat si s-au intors inapoi in comuna si in
present fac parte din categoria persoanelor in varsta de peste 60
ani.

2.5.2.Ponderea populatiei varstnice in totalul populatiei.

In comuna Mogosesti-Siret ponderea populatiei varsnice in


totalul populatiei din comuna Mogosesti se prezinta asfel :

Total populatie Nr.persoane peste Ponderea


comuna 60 ani populatiei
varstnice %
4140 830 20

Ponderea populatiei varstnice de 20%, este apropiata de


valorile din Europa de Vest, respective 18-19%.

6. Inoirea fortei 2.6.1. Indicele de innoire a fortei de munca (15-29/30-44 ani)-


de munca este raportul intre populatia de varsta 15-20 ani si populatia din
grupa de varsta 30-40 ani si se prezinta asfel :

Nr.locuitori cu Nr. locuitori cu Indicele de


varsta cuprinsa varsta cuprinsa reinoire a fortei de
intre 15-29 ani intre 30-44 ani munca
632 668 0,95

Fata de cele prezentate, la nivelul populatiei din Comuna


Mogosesti-Siret, populatia matura(30-40 de ani) este inlocuita
de un contingent diminuat cu 5%. Ca efect populatia matura nu
este inlocuita decat in proportie de 95% .
La nivel local trebuie incurajata ramanerea in comuna a
acestui segment de populatie printr-o politica economica si
sociala adecvata.

CRITERIUL SUBCRITERIILE INDICATORI

103
3. 1. Potentialul 3.1.1. Structura fondului funciar-este constituit din totalitatea
Economic agricol terenurilor cuprinse in unitatea administrativ-teritoriala
Mogosesti-Siret si se prezinta asfel, dupa datele furnizate de
Oficiul Judetean de Cadastru si Geodezie Iasi :

CATEGORIA SUPRAFATA Ponderea Ponderea in


in suprafata
suprafata teritoriului
agricola % administrativ%
Arabil 2.707,84 90.00 70,86
Pasuni 296,88 9.737 7,77
Fanete 0,80 0,023 0,020
Vii 1,22 0,040 0,031
Livezi 5,98 0.20 0,16
TOTAL 3.012,72 100 78,85
AGRICOL
Neproductiv 89,86 - 2,35
Paduri 432,67 - 11,32
Tufaris - - -
Ape, stuff 59,67 - 1,56
Teren cu 128,53 - 3,36
constructii
Drumuri 97,50 - 2,55
TOTAL 808,23 - 21,15
NEAGRICOL
TOTAL 3820,95 - 100
GENERAL

3.1.2. Structura culturilor in terenul arabil – caracterizeaza in


linii generale potentialul de productie agricola, directiile de
specializare si intendificare ale agriculturii si profilul general
de productie.
In comuna Mogosesti-Siret, structura terenului arabil se
prezinta dupa cum urmeaza :

104
Cultura Suprafata Ponderea in total
-ha- suprafata arabil%
grau 900,78 33,33
Orz 300,53 11,09
Ovaz 150,23 5,54
Porumb 600,65 22,18
Sfecla de zahar 60,41 2,23
Trifoi 150,59 5,56
lucerna 220,78 8,12
Legume 6,5 0,24
Cartofi 200,70 7,41
Soia 116,67 4,30
TOTAL 2707,84 100

3.1.3. Notele de bonitate ale terenurilor agricole – prin


cuantificarea influentei factorilor factorilor naturali(solul, apa,
clima si relieful) se obtine nota de bonitate naturala, iar prin
cuantificarea factorilor tehnico-economici se obtine nota de
bonitate potentiala
3.1.4. Teren agricol/locuitor, este un indicator de arealitate,
care exprima raportul dintre suprafata comunei si populatia
acesteia.

Teren agricol Nr. Suprafata


-ha- locuitori/comuna agricola/locuitor
2707,84 4140 0,65

Fata de media la nivel national pentru spatial rural, care este de


1,4 ha/locuitor in comuna Mogosesti-Siret acest indicator are
valori scazute si este egal cu cel din mediul urban(la nivel
national).
3.1.5. Indicele de utilizare intensiva a terenurilor agricole-
poderile plantelor tehnice, alimentare, si furajere indica gradul
de intensivizare a agriculturii. Cu cat acest indice este mai
apropiat de 100 cu atat gradul de intensivizare este mai ridicat.
In comuna Mogosesti acest indicator se prezinta asfel :

105
Cultura Suprafata Ponderea in total
-ha- suprafata arabil%
Sfecla de zahar 60,41 2,23
Trifoi 150,59 5,56
lucerna 220,78 8,12
Legume 6,5 0,24
Cartofi 200,70 7,41
Soia 116,67 4,30
Total culture 775.65 27,86
tehnice, alimentare
si furajere
TOTAL ARABIL 2707,84 100

Din datele din tabel rezulta 27,86% din totalul suprafetei


arabile este ocupata culturile tehnice, alimentare si furajere,
fata de 30.8%, cifra ce reprezinta media la nivel national.
3.1.6. Efective de animale. In comuna Mogosesti-Siret se cresc
bovine, cai, oi, capre, porci si pasari.
Cu privire la rasele de animale din speciile mentionate
mai sus, toate fac parte din rasa comuna neameliorata, cu
descendenta necunoscuta. Bovinele sunt crescute aproape in
totalitate pentru autoconsum, surplusul este valorificat prin
centrele de achizitie ale laptelui care exista in fiecare sat. In
ceia ce priveste marimea exploatatiei acesta nu depaseste 3
capete pe gospodarie.
Caii sunt crescuti pentru transport si rar in efecuarea
lucrarilor solului.
Ovinele si caprinele sunt crescute in exploatatii avand
marimea de 60-300 capete. Acestea sunt pasunate aproape in
exclusivitate pe islazurile proprietatea Primariei Comunei
Mogosesti-Siret, avand o vegetatie spontana si de slaba
calitate. Caprinele sunt crescute in devalmasie cu ovinele si
numarul acestora reprezinta aproximativ 10% din structura
efectivului.
Porcii sunt crescuti pentru autoconsum si nu corespund
normelor EUROP.
Pasarile in majoritate gaini sunt crescute pentru oua si
carne in exclusivitate pentru autoconsum.

106
3.1.7. Structura efectivelor de animale se prezinta dupa cum
urmeaza :

Specia Nr. animale


Vaci 450
Cai 700
Oi si capre 2.800
Porci 700
Pasari 14.270

3.1.8. Densitatea animaleleor la 100 ha- reprezinta incarcatura


animalelor la 100 ha(UVM- unitati vita mare/100 ha) si se
calculeaza ca raport intre numarul total de animale expimat in
UVM. Intregul efectiv se transforma pe baza de coeficienti
intr-o unitate conventionala –unitate vita mare asfel :
- bovine 1,00
- porcine 0,30
- ovine 0,15
- pasari 0,004
Acest indicator reprezinta aspectul cantitativ al sectorului
zootehnic.
Desitatea animalelor la 100 ha in comuna Mogosesti-Siret :

Specia Nr. de Coeficientul Unitati vita Ponderea


animale de mare Unitati
transformare vita mare
%
vaci 450 1,00 450 27,01
Oi si 2.800 0,15 420 25,69
capre
Porci 700 0,3 210 12,72
Pasari 14.270 0,04 570,8 34,58
Total - - 1.650,8 100

Comuna Mogosesti-Siret asa cum s-a mentionat anterior


are o suprafata arabila de 2.707,84 ha si 1650,8 unitati vita
mare, rezultand 60,98 UVM-unitati vita mare/100 ha, respectiv

107
0,63 UVM/ha.
Acest indicator desi este situat peste media incarcaturii
medii de animale pe asamblul spatiului rural, fata de
incarcatura optima considerata ca fiind de 1UVM/ha teren
agricol, reprezinta un deficit de 0,37 UVM/ha. De asemenea
cum se observa din tabel, ponderea cea mai mare o au pasarile
de curte.
2. Potentialul 3.2.1. Suprafata forestiera pe locuitor – reprezinta potentialul
forestier forestier, care se calculeaza ca raport intre suprafata forestiera
a comunei si numarul de locuitori. Intrucat padurea are un rol
economic si social, acest indicator are o importanta deosebita
pentru mediul rural.
Situatia in comuna Mogosesti-Siret se prezinta asfel :

Suprafata ocupata Numar de Suprafata


de padure- ha - locuitori comuna forestiera/locuitor%
432,67 4140 0,10

Fata de media nationala(0,30 ha/loc.) si media in mediul


rural(0,60 ha/loc) in pe teritoriul administrativ al comunei
Mogosesti-Siret, se inregistreaza un deficit de suprafete
impadurite.
3.2.2. Repartizarea padurilor dupa forma de proprietate se
prezinta dupa cum urmeaza :

Forma de Suprafata –ha- Ponderea %


proprietate
Proprietate publica 362,79 83,88
a statului
Proprietate publica 5,77 1,33
a comunei
Proprietate privata 0 0
a statului
Proprietate privata 0,56 0,12
a comunei
Proprietate privata 57,89 13,37
a persoanelor
fizice
Proprietate privata 5,66 1,30

108
a persoanelor
juridice
Total teren 432,67 100
forestier

3. Potentialul 3.3.1. Numarul gospodariilor adecvate pentru turism rural –


turistic reprezinta gospodariile care pot adaposti turisti si care trebuie
sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii minimale :
amplasamentul gospodariei sa fie in locuri ferite de poluare si
de orice alte elemente care ar pune in pericol sanatatea sau
viata turistilor, dotarile din camere si din grupurile sanitare sa
fie puse in exclusivitate la dispozitia acestora, spatii pentru
prepararea si servirea meselor.
Fata de cele afirmate anterior, si culegand datele din
registrul agricol al Primariei Comunei Mogosesti-Siret, se pot
aprecia ca numarul gospodariilor care pot indeplini aceste
conditii se ridica la 50 gospodarii.
3.3.2. Numarul de champinguri si sate de vacanta. In comuna
Mogosesti-Siret exista doua unitati de cazare, care in trecut au
servit ca tabere de vara pentru elevi. Dupa anul 1989, acestea
s-au reprofilat si in present ofera servicii turistice.
Sate de vacanta(turistice), intelegand prin aceasta
,,asezarea rurala bine constituita, pastratoare de valori si traditii
etnofolclorice si cu un bogat trecut istoric, care, in afara
functiilor administrative, sociale, economice si culturale
proprii, indeplinesc sezonier sau in tot cursul anului si pe acela
de gazduire si asigurarea hranei pentru turistii care isi petrec un
sejur cu durata nedefinita sau le viziteaza in cadrul unor
programe de turism intinerant cu sau fara servirea
mesei’’(Glavan, colab., 1980), nu exista. In opinia mea aceasta
este mai mult o problema de mentalitate, intrucat multe din
conditiile enumerate anterior exista in comuna Mogosesti-Siret
si nu sunt puse in valoare.

3.3.3. Numarul locurilor de cazare. Apreciem ca numarul


locurilor de cazare se ridica la aproximativ 250, lunand in
calcul si locurile de cazare ale fostelor tabere scolare.
4. Potentialul 3.4.1. Gradul de complexitate a activitatii industriale. In comuna
industrial Mogosesti-Siret, exista o societate cu raspundere limitata care
executa elemente de tamplarie si mobilier din lemn cu patru

109
angajati. Exista de asemenea multe societati mici care executa
lucrari de constructii.
3.4.2. Prelucrarea produselor agricole. Exista in comuna un
numar de 5 mori in care micii proprietari isi macina produsele
pentru consum familial si animalele existente in gospodarie, in
schimbul unui uium de 10-12%. Morile existente sunt de
capacitate mica si cu toate acestea capacitatea acestora este cu
mult peste oferta de produse.
3.4.3 Numarul agentilor economici – in comuna Mogosesti Siret
exista un numar de 15 agenti comerciali. S-au exceptat agentii
economici care comercializeaza bauturi spirtoase cu servire tip
bar

3.4.4. Numarul intreprinderilor in functiune/1000 locuitori se


prezinta dupa cum urmeaza :

Numar agenti Numar de locuitori Inteprinderi/1000


economici locuitori
15 4140 3,62

5. Potentialul 3.5.1. Suprafata medie a exploatatiei individuale se prezinta dupa


exploatatiilor cum urmeaza :
agricole
Nr.eploatatii Total suprafata Suprafata/exploatatie
individuale agicola lucrata individuala –ha-
individual –ha-
1417 2570,72 1,81

Se remarca ca marimea medie a exploatatiei individuale, in


comuna Mogosesti-Siret, este sub marimea medie la nivel
national(2,2 ha).
3.5.2. Suprafata medie a exploatatiei de tip asociativ cu personalitate
juridica . In comuna Mogosesti-Siret nu exista forme de asociere
asa cum sunt ele reglementate de Legea nr. 36/1991 art. 5 ,,socie-
tatea agricola este o societate de tip privat, cu capital variabil si
un numar limitat si variabil de asociati, avand ca obiect exploatarea
agricola a pamantului, uneltelor, animalelor si a altor mijloace adu-
se in societate, precum si realizarea de investitii de interes agricol’’
3.5.3. Suprafata medie a exploatatiei de tip asociativ familial, de

110
asemenea acest tip de asociere reglementat de art.2 din legea
36/1991, respectiv asocierea intre doua sau mai multe familii ,,
pentru exploatatea terenurilor agricole, cresterea animalelor,
aprovizionarea, depozitarea, conditionarea, prelucrarea si
vanzarea produselor, prestarea unor servicii, precum si alte
activitati’’ nu exista in comuna Mogosesti-Siret
3.5.4. Gradul de asociere in exploatarea terenului.- reprezinta
suprafata de teren lucrata dupa regulile enuntate anterior. Gradul
de asociere as putea spune este egal cu zero.
3.5.5. Gradul de integrare a activitatilor agricole – cu amandoua
directii, integrare verticala si integrare orizontala, reprezinta in
linii mari asocierea producatorilor sau parteneriatul
producatorilor cu procesatorii de produs, respectiv furnizorii de
input-uri in vederea aprovizionarii cu factori de productie,
prelucrarea produselor, servicii, comercializarea produselor,
creditare, asigurare etc.
In comuna Mogosesti-Siret nu s-a auzit macar de acest
concept. Fiecare se aprovizioneaza individual cu input-ul de unde
poate si cum poate, in special de pe la targurile saptamanale din
localitatea Halaucesti si Tupilati de la asa-zisii ,,inteprinzatori’’
care cumpara aceste produse, in special seminte furajere si
ingrasaminte chimice de la fabrici si le revand taranilor cu
adaosul de rigoare.
In ceia ce priveste desfacerea produselor agricole si a celor
animale acestea se vand tot individual dupa cum urmeaza :
laptele de vaca este predat la punctele de colectare satesti, laptele
de oaie este transformat de catre crescatori in branza si vandut
individual pe la targurile din zona, tineretul bovin este predate tot
individual fie la abatorul de la Pascani, fie direct de acasa
comerciantilor de ocazie. Aceiasi situatie se intalneste si in cazul
produselor agricole.
3.5.6. Productii medii – datele au fost preluate din registrul
agricol al primariei insa trebuie private cu rezervele de rigoare
intrucat o evaluare corecta a dupa metode stiintifice a recoltelor
obtinute nu exista. Aceste se bazeaza mai mult pe declaratiile
proprietarilor care nu declara in mod corect recoltele obtinute
acestea temandu-se de o eventuala impozitare a acestora, avand
in spate perioada comunista. Asfel productuule medii se prezinta
asfel :

111
Cultura Productia medie/hectar(kg)
Grau 2500
Orz 2000
Ovaz 1800
Porumb 3200
Sfecla de zahar 20000
Trifoi 6000
Lucerna 7000
Cartofi 18000
soia 1500

Se remarca productiile scazute optinute pe unitatea de suprafata


acestea datorand-se in mare parte lipsei de mecanizare, utilizarea
la insamantate a semintelor necertificate, precum si a utilizarii
unei doze reduse de fertilizanti.

3.5.7. Capitalul fix pe hectar (gradul de dotare tehnica) –


reprezinta valoarea mijoacelor fixe reprezentand utilaje, instalatii
agricole, mijloace de transport si constructii agricole, existente in
gospodariile populatiei si unitatile cu personalitate juridica la
inceputul anului 2007. Intrucat nu se poate estima valoarea
acestora din cauza ca persoanele juridice refuza sa puna la
dispozitie asemenea date, iar la persoanele fizice nu se poate
stabili o valoare care sa fie apropiata realitatii, ne vom margini sa
le enumeram asa cum au fost ele inregistrate in registrul agricol :

Utilaje, instalatii agricole si mijloace de transport


denumire gospodarii Persoane juridice
Tractoare 46-55 CP 1 -
Tractoare 56-65 CP 18 5
Pluguri pentru 22 5
tractor
Pluguri cu tractiune 50 -
animala
Grape cu tractiune 24 8
mecanica(toate
tipurile)
combinatoare 1 3
Semanatori cu 10 4

112
tractiune mecanica
pentru paioase
Semanatori cu 11 4
tractiune mecanica
pentru prasitoare
Semanatori cu 20 -
tractiune animala
Masini pentru - 2
plantat cartofi
Masini pentru - 2
imptastiat
ingarsaminte
chimice
Masini pentru 3 2
erbicidat
Combine 3 4
autopropulsate
pentru cereale
Cositori cu 4 2
tractiune mecanica
Remorci pentru 15 7
tractor
Autovehicule 5 2
pentru transport
marfuri cu
capacitate mai
mare de 1,5 tone
carute 250 -
Instalatii pentru 3 -
muls mecanic

Constructii agricole-metri patrati suprafata construita

denumire gospodarii Personane juridice


grajduri 35125 -
patule 9815 -
Magazii, hambare 1038 -
pentru cereale
Sure, fanare 18100 -

113
Remize, soproane 458 300

3.5.8. Capitalul fix pe animal – reprezinta valoarea mijloacelor


fixe mentionate la indicatorul anterior impartit la UVM(unitati
vita mare). Din aceleasi motive acest indicator nu se poate
calcula
3.5.9. Marimea exploatatiilor agricole.- In comuna Mogosesti
Siret exista un numar de patru societati comerciale cu raspundere
limitata care au aredat o suprafata de 442 ha teren arabil.
3.5.10. Venitul unitar – nu se poate calcula acest indicator
intrucat persoanele juridice nu furnizeaza date asupra veniturilor
pe care le obtin, iar micii proprietari utilizeaza cea mai mare
parte a produselor pentru autoconsum si doar eventualul surplus
este vandut.
3.5.11. Nivelul de rentabilitate – nu e poate calcula din aceleasi
motive.
6. Structurile de 3.6.1. Ponderea suprafetei agricole private in totalul suprafetei
proprietate agricole – se prezinta dupa cum urmeaza :

categoria suprafata Ponderea%


Agricol proprietate 2715,84 90,14
privata
Agricol proprietate 296,88 9,86
publica
Total agricol 3.012,72 100

7. Gradul de 3.7.1. Populatia activa ocupata la 1000 locuitori – Populatia


ocupare a activa se compune din persoane care exercita o activitate
populatiei profesionala sau care, fara sa lucreze sunt in cautarea unui loc de
munca.
In comuna Mogosesti-Siret acest indicator se prezinta dupa cum
urmeaza :

Total populatie Total populatie Populatia


comuna activa activa/1000
locuitori
4140 1320 318,84

114
3.7.2. Populatia activa in agricultura /100 ha teren agricol – sunt
persoanele care lucreaza ca salariati sau lucreza suprafetele
proprii individual sau in forme associative si in comuna
Mogosesti-Siret se prezinta dupa cum urmeaza :

Populatie activa in Suprafata teren Populatia activa in


agricultura/comuna agricol/comuna(ha) agricultura/100 ha
teren agricol
624 3.012,72 20,71

3.7.3. Rata somajului – reprezinta ponderea persoanelor din


totalul populatiei active care nu au un loc de munca si nu
desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri, sunt in
cautarea unui loc de munca si sunt disponibile sa inceapa lucrul
daca s-ar gasi un loc de munca si in comuna noastra se prezinta
asfel :

Populatie activa Someri Poderea somajului


total comuna %
1320 168 12.72

8. Diversificarea 3.8.1. Ponderea populatiei active neagricole in totalul populatiei


activitatiilor active – reprezinta ponderea populatiei care lucreaza in celelante
economice sectoare de activitate cu exceptia agriculturii sau personele apte
de munca care nu au loc de munca, cauta un loc de munca si au o
pregatire profesionala intr-un domeniu neagricol.

Populatie activa Populatie active Ponderea populatiei


total comuna neagricola neagricole%
1320 528 40

3.8.2. Structura fortei de munca pe tipuri de activitati economice

Sector de activitate Populatie activa pe Pondere din totalul


sector populatiei active%
Agricultura 624 47,27
Industrie 620 46,96
Servicii 76 5,77

115
CRITERIUL SUBCRITERIILE INDICATORI
4. Locuire 1. Suprafata 4.1.1. Suprafata locuibila/locuitor –in comuna Mogosesti-Siret
locuibila se prezinta asfel :

Case de Numar de locuitori Suprafata locuibila


locuit/suprafata comuna pe locuitor
construita-metri
patrati
223.415 4140 53.96

Fata de media la nivel national in mediul rural, privind


suprafata locativa care este de 11,7 mp se observa ca in
comuna suprafata locuibila pe locuitor este de 4.61 ori mai
mare.

4.1.2 Suprafata medie a locuintei –reprezinta suprafata


locuibila la nivelul comunei impartita la numarul de locuinte.

Case de Numar de case Suprafata medie a


locuit/suprafata locuintei
construita-metri -metri patrati-
patrati
223.415 1667 134

Fata de media la nivel national in mediul rural care este de 33,5


metri patrati, in comuna Mogosesti-Siret, aceasta este de 4 ori
mai mare
4.1.3 Numarul de camere pe locuinta – se prezinta dupa cum
urmeaza :

Nr. de camere/locuinta Ponderea%


2 5
3 17
Peste 4 78

4.1.4. Suprafata medie pe camera – din ceia ce se poate

116
constata pe teren acesta se situeaza peste 12 metri patrati
2. Materiale de 4.2.1. Ponderea realizata din materiale durabile – reprezinta
constructie locuintele construite din cadre de beton armat, caramida arsa,
piatra naturala sau alte materiale asemanatoare care confera
cladirilor o durata de folosinta mare.
In comuna acest indicator se prezinta asfel :

Total locuinte Locuinte din Ponderea%


materiale durabile
1667 250 14.99

Pe teritoriul comunei Mogosesti-Siret nu exista locuinte


formate dintr-o singura camera.
3. Vechimea 4.3.1. Ponderea locuintelor cu o vechime mai mica de 25-30
cladirilor ani

Total locuinte Locuinte Ponderea%


construite
incepand cu anul
1977
1667 858 51,49

4. Locuinte noi 4.4.1. Ponderea locuintelor noi cu o vechime mai mica de 5 ani

Total locuinte Locuinte con- Ponderea%


struite incepand cu
anul 2004
1667 58 3,47
5. Dotarea 4.5.1. Ponderea locuintelor cu instalatii de apa in interior. Din
locuintelor cu totalul locuintelor din comuna Mogosesti-Siret, doar 113 au
instalatii de apa instalatii de apa in interior, iar acestea extrag apa din fantani de
mica adancime(6-12 metri) cu hidrofoare sau pompe.
CRITERIUL SUBCRITERIILE INDICATORI
5. Echiparea 1. Alimentarea cu 5.1.1. Apa potabila distribuita consumatorilor m.c./loc/an
tehnica a apa in sistem Pana in present nu s-au finalizat lucrarile de aductiune a apei
localitatilor centralizat din cauza lipsei de fonduri. Apa, atunci cand lucrarile de
aductiune vor fi incheiate, va fi adusa din coducta de la
Timisesti, coducta care alimenteaza municipiul Iasi si care

117
traverseaza comuna Mogosesti-Siret pe la vest. Aproximativ
un numar de 250 gospodarii au montate fidrofoare sau pompe
de apa in fantani individuale.

2. Alimentarea cu 5.2.1. Gradul de electrificare a gospodariilor din teritoriu


energie electrica communal – comuna este complet electrificata, nu exista
gospodarii care san u fie conectate la reteaua electrica, de
asemenea exista iluminat stradal, un bec la doi stalpi electrici.
De asemenea comuna este traversata de doua linii de
transport a energiei electrice de tensiune medie, linii care ar
permite racordarea la retea a evenualelor ferme.
3. Alimentarea cu 5.3.1. Locuinte cu gaz metan, % - nu exista retea de
gaze natutale distribuire a gazului metan, desi comuna este strabatuta pe
toata lungimea dinspre vest, de reteaua de gaz de inalta
presiune care alimenteaza municipiul Iasi. Cu toate eferturile
depuse de catre administratiile locale nu s-a reusit gasirea
unui investitor care sa investeasca in acest domeniu.
4. Racordarea la 5.4.1. Gradul de racordare a gospodariilor la reteaua
retelele telefonice telefonica – In comuna Mogosesti-Siret exista un numar de
450 postruri telefonice fixe si aproximativ 1200 telefone
mobile. Acestea din urma sunt detinute in special de
populatia tanara.
5. Accesul la caile 5.5.1. Accesul la reteaua rutiera si feroviara. Hotarele
de transport comunei Mogosesti-Siret sunt delimitate pe toata lungimea
dinspre partea de vest pe o lungime de 2,5 kilometri de catre
drumul European E85. Pe acest drum se poate ajunge foarte
repede la Suceava, Roman, Bacau, iar distanta pana la
Bucuresti este strabatuta in 5ore. In comuna exista o halta
situate pe ruta feroviara care leaga orasul Pascani de orasul
Roman.
De asemenea comuna este strabatuta de drumul
judetean care lega orasele Pascani(15 km) si roman(23 km).
Toate drumurile comunale sunt pietruite si se prezinta intr-o
stare buna. Drumurile de exploatare sunt din pamant.
5.5.2. Numarul autoturismelor/1000 locuitori – acest
indicator se prezinta dupa cum urmeaza

Nr. locuitori Nr autoturisme Nr.


comuna autoturismelor/1000
locuitori

118
4140 126 30,43

CRITERIUL SUBCRITERIILE INDICATORI


6. Social 1. Sanatate 6.1.1. Locuitori/medic – In comuna exista un singur medic
generalist. Desi este nevoie de cel putin un medic si desi, in
special cadrele tinere, vin in comuna cu intentia de a ramane,
acestea nu raman mult timp aici. O parte dintre asigurati s-au
inscris la medici de familie din orasul Pascani.
6.1.2. Locuitori/cadru sanitar mediu. Un singur cadru
deserveste medical de familie mentionat mai sus. Insa mai
exista doua puncte farmaceutice, unul situat in satul
Muncelul de Sus, iar altul situat in satul Mogosesti-Siret,
acestea fiind deservite de catre doua cadre cu studii medii de
specialitate.
2. Invatamant 6.2.1. Nr. elevi/cadru didactic. Acest indicator se prezinta
dupa cum urmeaza :

Nr. de cadre Nr. de elevi Nr.elevi/cadru


didactice,inclusiv -clasele 1-8 si didactic
e cele din prescolari-
invatamantu
prescolar

42 515 12.26

6.2.2. Media claselor absolvite – majoritatea au absolvit


gimnaziul, respectiv opt clase. Insa pentru a sublinia
dezastrul care domneste in sistemul educational din comuna
Mogosesti-Siret, fac mentiunea ca numai 33 de procente au
promovat examenul care se sustine la absolvirea celor opt
clase.. Foarte putini merg la liceu si mai putini se inscriu la o
facultate. Cei care fac acest lucru o fac sa aiba o diploma la
mana si nu dintr-o convingere si motivatie interioara.
3. Comunicare 6.3.1. Nr. abonamente TV/1000 locuitori – nu exista in

119
comuna casa care sa nu aiba un televizor. Sunt receptionate
in special posturile de televiziune TVR1, TVR2, PRO TV,
ANTEN 1. De asemene un numar de aproximativ 300
gospodarii sunt conectate la reteaua locala de televiziune prin
cablu, aproximativ 250 sunt conectate la televiziunea prin
satelit si un numar de 40 gospodarii beneficieaza de
INTERNET.
4. Mortalitate 6.4.1. Rata mortalitatii infantile, ‰ (decese sub un an/1000
infantila nascuti vii – nu s-a semnalat nici un caz de deces la copii sub
un an.

CRITERIUL SUBCRITERIILE INDICATORI


7. Ecologie*) 1. Aer 7.1.1. Calitatea aerului (frecventa depasirii LMA pe substante
poluante – Nu exista activitati care sa genereze poluarea
aerului nici in comuna, nici in vecinatatile acesteia si drept
urmare aerul este curat, atat de curat incat in diminetile si
serile senine se vad muntii Neamtului si Ceahlaul.
2. Apa 7.2.1. Calitatea apei (frecventa depasirii LMA pe substante
poluante) . Aproape toate fantanile au panza freatica la
adancime mica( maxim 13-15 metri) si in consecinta apa este
bogata in minerale(depaseste LMA), dura si cu continut
ridicat de nitriti si nitrati.
7.2.2. Ponderea apei reziduale reconditionate. Intrucat nu
exista retea de canalizare nu exista nici apa reziduala
reconditionata.
3. Sol 7.3.1. Soluri afectate de factori de limitare a calitatii. In
comuna Mogosesti-Siret exista o suprafata de apriximativ 3
ha poluate cu deseuri si reziduri organice, suprafete pe care
locuitorii le folosesc pentru depozitarea rezidurilor menajere
provenite din gospodarii .
4. Paduri 7.4.1. Ponderea padurilor afectate de fenomene de uscare si
deforestare in totalul suprafetei forestiere. Nu exista asemenea
fenomene pe teritoriul comunei Mogosesti-Siret.
7.4.2. Marimea suprafetelor protejate ecologic si ponderea
acestora in total suprafata Nu exista suprafete protejare
ecologic in comuna Mogosesti-Siret.

120