Promovarea imaginii localităţii Marginea,

judeţul Suceava
 Cuprins

1. NUME LOCALITATE
2. DATE CONTACT ADMINISTRAŢIE LOCALĂ
3. ISTORIC LOCALITATE
4. PREZENTARE LOCALITATE
4.1. Aşezare geografică
4.2. Caracteristicile unităţii administrativ – teritoriale

4.2.1.Amplasarea geografică şi relief

4.2.2. Caracteristici climatice

4.2.3. Reteaua hidrografica

4.2.4. Populatia

4.2.5. Căi de transport

4.2.6. Dezvoltare economica

4.3. OCUPAŢII ŞI MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE

4.3.1. Centru de artă populară

4.3.2. Draniţa – un produs made in Marginea

4.3.3. Încondeiatul ouălelor

4.3.4. Dărăcirea lânii

5. PERSONALITĂŢI

6. FESTIVALURI, EVENIMENTE

7. DOCUMENTE SI FOTOGRAFII VECHI

-2-
 Motto: ,În întreg cuprinsul locuit de români, nu se
găseşte alt ţinut relativ mic ca acesta, care să cuprindă
atâta frumuseţe şi atâta bogăţie în amintiri din trecut… ’’
NICOLAE IORGA

1. NUME LOCALITATE

Marginea (în germană Mardzina) este o comună în județul Suceava, Bucovina,

România, cu statut de comună. Singurul sat al comunei (Marginea) este și un important
centru turistic, situat la intersecția principalelor trasee turistice din Bucovina.

2. DATE CONTACT ADMINISTRAŢIE LOCALĂ

Date de identificare: COMUNA MARGINEA, JUDEȚUL SUCEAVA

Adresa Primăria Comunei Marginea, nr.2241, judeţul Suceava
Tel: 0230 416 203
Fax: 0230 416 203
E–mail: margineaprimaria@yahoo.com

-3-
 3. ISTORIC LOCALITATE

Istoricii şi cercetătorii afirmă cu certitudine ca aceste meleaguri au fost locuite cu mult

inainte de descălecatul lui Dragoş şi a întemeietorului Bogdan.
Săpături arheologice efectuate in anul 2002 de catre Mugur Andronic si Emil Ursu de la
Muzeul judetean Suceava au condus la identificarea unor vestigii in preajma unor slatini ca
cea de la Plesa, utilizata de margineni si in prezent. Aici, intr-o fosta gropa s-au descoperit
carbuni de lemn si fragmente de ceramica de Hallstatt. I. Sandru in studiul ―Contribuţii
geografico-economice asupra exploatarii slatinelor din Bucovina de sud‖ arată folosinta
acestor izvoare sarate din cele mai vechi timpuri.
D. Dan mentioneaza ca in 1776, pe teritoriu numit Prundul (Brundul) era doar un grup
de case, un catun apartinand Volovatului.
Nicolai Gramada in lucrarea ―Toponimia minora a Bucovinei‖ (1996), arata ca la 1455,
Petre Voievod, da doamnei Maria, Targul Siretului si Olhovetul (Volovet) si cu morile si
tatarii si cu lovistile si cu toate veniturile .
Radu Theodoru in cartea ―Stramosii‖ sustine ca domnitorul Stefan cel Mare si Sfant
―pleaca in 14 iulie 1466 la Solca, unde tine scaun de judecata. Razesii din Marginea il parasc
pe soltuzul lor, care-i oropseste, nu-i lasa sa traiasca, le prinde vitele, le inseamna cu fierul
rosu si face atatea blestematii, cat nu le poate povesti. Voievodul ii asculta cu luare aminte‖
si ii aplica o pedeapsa aspra, dar dreapta.
Evolutia demografica a localitatii a cunoscut etape diferite de crestere si descrestere.
Prima menţiune documentară în care apare Satul Marginea este după lucrarea " Strămoşii "
de Radu Teodoru - 14 iulie 1466 : "Ştefan pleacă la Solca unde ţine scaun de judecată.
Răzeşii din Marginea îl pârăsc pe şoltuzul lor....."
Alte informaţii culese de la bătrâni ne spun că satul Marginea este legat de construirea
Sfintei Mănăstiri Suceviţa, în sensul că atunci cand Ieremia Movila a adus mai mulţi meşteri
străini pentru construirea acesteia, o mare parte dintre ei au rămas pe meleagurile noastre, ca
iobagi, răzeşi sau meseriaşi pe lângă mănăstire.
Denumirea comunei Marginea provine de la faptul că localitatea este situată la
marginea padurii. După alte păreri, originea toponimului de Marginea ar fi de natură
politică, respectiv graniţă sau un hotar de ţară.
Istoricii şi cercetătorii afirmă cu certitudine că aceste meleaguri au fost locuite cu mult
înainte de descălecatul lui Dragoş şi a întemeietorului Bogdan. Apariţia comunei Marginea
pe aceste locuri a fost determinată atât de condiţiile naturale favorabile (terenurile foarte
bune pentru agricultură, slatinile, supafeţele mari de păduri, apele şi păşunile naturale) cât
de cele economice (existenţa căilor de comunicare).
Comuna Marginea este cunoscută în lume prin Ceramica neagră (de Marginea), care se
obţine printr-o tehnica preistorică de ardere înăbuşită şi ornamentare prin lustruirea cu

-4-
ajutorul unei pietre de râu. Acest procedeu folosit de olarii din Marginea este unic în lume.
O ceramică asemănătoare se mai produce undeva în Mexic. Astfel de ceramică se realizează
în prezent în atelierele de olărit ale familiei Magopăţ, ateliere ce sunt cunoscute în întreaga
lume, fiind vizitate de un număr mare de turişti în fiecare an precum şi de mari personalităţi:
Împăratul Japoniei, Regele României, Regina Olandei, Şahinşahul Iranului, Guvernatorul
Canadei şi toţi ambasadorii statelor lumii în România.

Fără drept de tăgadă, teritoriul comunei Marginea a fost locuit din timpuri străvechi. O
mare lacună constă în faptul că s-au făcut doar sporadice săpături arheologice. Săpături
ocazionate de anumite fundaţii au scos la lumină toporaşe de piatră şi alte unelte apreciate ca
fiind din neoliticul mijlociu.1

1
Crăciun G., Popescu C., Mică enciclopedie a localităţii Marginea – Suceava, ed. Lidana, 2007, p. 11

-5-
 Pe dealul numit Cainovăţ s-au descoperit cinci tumuli, precum şi urmele unei vechi
cetăţi de piatră, de formă dreptunghiulară, printre primele din Moldova, construite de
Dragoş la descălecatul său, de unde se putea controla regiunea. În comună mai există două
locuri numite „La Cetate‖ pe Dealul Fătului şi celălalt pe Dealul Pleşa.

-6-
 4. PREZENTARE LOCALITATE
4.1. Aşezare geografică
Comuna Marginea este cea mai mare comună din judeţul Suceava, comuna se întinde
pe o suprafaţă de 7591 ha, respectiv 75,91 km pătraţi, fiind situata in partea central-nordica
a judetului Suceava, la aproape 9 km vest de orasul Radauti, de-a lungul paraului Sucevita.
Comuna Marginea este situata in zona de contact a Podisului Sucevei cu Obcinele
Bucovinei, la o altitudine de aproximativ 450 m.
Comuna Marginea se invecineaza cu: comuna Horodnic la Nord, comuna Sucevita si
satul Voievodeasa la Vest, comuna Arbore si orasul Solca la Sud si cu comuna Volovat si
Municipiul Radauti la Est.
Formata dintr-un singur sat si aflata la intersectia drumului national DN 17A
(Câmpulung Moldovenesc–Radauti–Siret) cu drumul national DN 2E
(Paltinoasa-SolcaPutna) si DJ 209K (Marginea–Volovat), comuna Marginea este la
intersectia a doua cai de comunicatii importante pentru judetul Suceava si in calea traseelor
turistice.
Comuna Marginea se incadreaza intre urmatoarele coordonate geografice: 47˚48’
latitudine nordica si 25˚50’longitudine estica.

4.2. Caracteristicile unităţii administrativ – teritoriale

4.2.1.Amplasarea geografică şi relief

a) Suprafaţă, vecinătăţi
În cadrul teritoriului României, Comuna Marginea, Județul Suceava, este situată în
partea nordică (47°48' N și 25°40' E), la contactul dintre două regiuni diferite, Podișul
Sucevei și Orogenul Carpaților Orientali. În cadrul județului, comuna Marginea este
situată în partea centralnordică, în bazinul râului Sucevița.
Suprafața totală a comunei este de 7591 ha, distribuită pe categorii de folosință, din
care 4534 ha o ocupă pădurea așezată în partea de vest a comunei.
Comuna Marginea este compusa doar din satul Marginea, nu are alte sate in componenta.
Unitatea administrativ-teritorială (U.A.T.) se învecinează la sud cu Comuna Arbore si
orasul Solca, la nord cu Comuna Horodnic de Sus, la est cu Comuna Volovat si Municipiul
Radauti și la vest cu Comuna Sucevita.

-7-
b. Forme de relief, fauna, vegetația - specificități, influențe
Fiind amplasata la confluienta raurilor Sucevita si Suceava, Comuna Marginea se
constituie pe luncile si terasele acestora. In lungul paraului Sucevita se intalnesc doua nivele
de teren cu altitudine intre 275 si 350 de metri.
Relieful
Morfologic teritoriul administrativ al comunei Marginea este situat pe doua unitati
majore de relief si anume Carpatii Orientali si Podisul Moldovei. Carpatii Orientali sunt
reprezentati prin „Obcinele bucovinene‖ - muntii Obcina Mare cu inaltimi mai mari de 850
- 900 m, in partea de sud vest a teritoriului (Obcina Târsicilor). Inaltimea maxima este de
1030 in zona Piatra Muierilor.
Morfologia acestei zone se caracterizeaza prin culmi alungite pe directia NV - SE,
(dealul Homorodului, dealul Vulturului), paralele cu directia elementelor structurale din
zona.
Obcina Mare corespunde Flisului Paleogen marginal al Unitatii de Tarcau. Podisul
Moldovei este reprezentat in zona prin Dealurile Piemontane Marginea si Depresiunea
Radauti.

-8-
 Dealurile Piemontane Marginea prezinta un relief colinar cu inaltimi de peste 600 m si
ocupa partea centrala a teritoriului comunei.
Culmile dealurilor au aspect de platou inalt. Versantii sunt fragmentati de vai cu directia de
la sud catre nord. Dealurile sunt impadurite — Padurea Jidogina, Padurea Marginii si
Padurea Runcului.
Datorita gradului de impadurire versantii sunt in cea mai mare parte stabili. Fenomene
de instabilitate s-au produs in trecut pe versantul de pe partea stânga a râului Sucevita care
prezinta un relief specific in trepte.
Depresiunea Radauti ocupa partea de est -nord est a teritoriului administrativ al
comunei Marginea. Prezinta un relief aproximativ plan cu o panta medie mai mica de 5
grade catre est. Relieful comunei este fragmentat de cursul râului Sucevita care prezinta o
albie majora cu latime variabila cuprinsa intre 250 m la iesirea din zona muntoasa pâna la
500 m in zona centrala a comunei.
Din punct de vedere hidrografic, comuna Marginea se situeaza in bazinul hidrografic al
râului Siret prin afluentul sau pe partea stânga râul Suceava. Râul Suceava colecteaza de pe
teritoriul comunei Marginea apele râului Sucevita. Râul Sucevita prezinta un curs in general
cu directia E-S-E, usor meandrat in zona in care traverseaza dealurile Piemontane.
Vegetatia si fauna
Vegetația este reprezentată prin zona paduroasă în partea de sud și sud – vest a
comunei, caracterizată prin păduri de conifere și foioase.
Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera ale comunei Marginea reprezinta 58.49
% din suprafata totala. Padurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala in
viata locuitorilor din comuna, locuintele sa faceau aproape exclusiv din lemn. Structura
padurii pe specii de arbori ne arata o pondere ridicata pentru rasinoase (molidul si bradul)
peste 60% din suprafata impadurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin,
artar, carpen si altele. Bradul s-a extins in fagete, favorizate de climatul rece si umed.
Prezenta molidului la altitudini mai mici se datoreaza unor impaduriri efectuate pe aceste
terenuri.
Trebuie remarcat faptul ca din toata suprafata padurii, circa 89% are productivitate
inferioara, iar 1% sunt neprductive. Din padurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin
centrele de colectare importante cantiatati de fructe de padure.
Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetică ridicată:
ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul,
vulturi, bufnițe.
Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pesti, cum ar fi: păstrăvul curcubeu,
mreana.

-9-
 4.2.2. Caracteristici climatice

Regimul climatic, specificităţi, influenţe

Caracteristica climatului este conferită de poziția pe care o are teritoriul U.A.T. în
cadrul judeţului şi de condiţiile locale geografice. Clima in Comuna Marginea prezinta
diferentieri intre estul ei, care este parte din Depresiunea Radautiului, cu veri mai calde si
ierni mai putin reci, si partea vestica, aflata in zona montana, unde verile sunt mai racoroase
iar iernile geroase. Putem spune ca este localitatea unde se pot intalni, in aceeasi perioada,
doua anotimpuri.
Clima este temperat — continentală cu influente climatice scandinavobaltice si
circulația maselor de aer polare în perioada de iarna.
Temperaturile medii anuale sunt repartizate pe unitatile de relief astfel :
• climatul montan:
- sub 0°C pe muntii înalti;
- 6°C pe versantul estic al Obcinei Mari;
• climatul extramontan: 7°C - 8°C.
Temperatura maxima inregistrata a fost de 32°C în luna iulie iar temperatura minima de
- 25°C în luna decembrie.
Luna cea mai calda este iulie, ale carei temperaturi medii au valori de 18°C- 19°C în
regiunea de podis si 12°C -16°C în regiunea montana.
Temperaturile cele mai scazute din zona montana se înregistreaza în depresiuni si vai,
datorita fenomenului de inversiune climatica.
Cantitatile de precipitații sunt de 650 - 750 mm. Recordul de 1.237 mm a fost
înregistrat în 1955.
Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea podisului.
Trecerea de la iarna la primavara se face brusc în zona de podis, fata de zona muntoasa,
unde zapada si înghetul se întâlnesc pâna la sfârsitul lunii mai si chiar începutul lunii iunie.
Conform codului de proiectare CR 1 - 1 - 3, evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este de 2,5 kN/m2, avand
intervalul mediu de recurenta de 50 ani.
Adâncimea maxima de inghet are valori cuprinse intre 0.90 - 1.00
Vitezele medii ale vânturilor din directia nord-vest sunt în decursul anului de 2,6 m/s.
În zona de munte, vitezele medii ale vântului în rafala se pot cifra la valori de 20-25
m/s, cele maxime depasind 40 m/s.

- 10 -
 Conform codului de proiectare NP 082 - 04 - bazele proiectarii si actiunii asupra
constructiilor, cu privire la actiunea vântului, viteza vântului mediata pe 1 min la inaltimea
de 10 m, are valoarea caracteristica de 35 m/sec cu intervalul de recurenta de 50 ani si 2 %
probabilitatea de depasire anuala si presiunea de referinta a vântului, mediata pe 10 min la
10 inaltime este de 0,5 kPa.
4.2.3. Reteaua hidrografică
a. Cursurile de apa, debite normale, cresteri inregistrate
Apele de pe cuprinsul Comunei Marginea pot fi grupate in doua categorii :
· Ape de suprafata;
· Ape subterane.
Apele de suprafata includ raurile si paraurile cu regim de curgere permanenta si cele de
curgere temporara. Principalul component al retelei hidrografice de suprafata il reprezinta
paraul Sucevita, care face parte din bazinul hidrografic al Raului Suceava. Paraurile cu debit
mai mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Soarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat si
Ursoaia.
Pe teritoriul comunei se mai gasesc si „slatine: - izvoare sarate, de unde locuitorii se
aprovizioneaza cu apa sarata (slatina, saramura), acestea fiind situate la sudul Dealului
Plesa.

In cadrul Depresiunii Radauti, râul Sucevita prezinta o albie majora larga cu maluri
joase si albii parasite cu apa doar in timpul viiturilor (perioade cu precipitatii abundente).

- 11 -
 La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primeste ca afluent mai important pe
partea dreapta pârâul Soarecele, iar pe partea stânga pârâul Voivodeasa.
Valea Soarecele traverseaza partea de vest si sud vest a teritoriului comunei si prezinta
o retea deasa de afluenti mai ales pe partea stânga.
Pe partea dreapta primeste ca afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona
Depresiunii Radauti, râul Sucevita primeste ca afluenti pe partea dreapta pâraiele Hârbovat,
Volovat si Iaslovat. Pârâul Iaslovat, formeaza limita administrativa cu teritoriul comunei
Arbore.
4.2.4. Populatia
Populatia localitatii Marginea, la nivelul lunii iulie 2012, era de 10529 de locuitori, din
care circa 50,52% barbati si 49,48% femei.
4.2.5. Căi de transport
Localitatea este situată la intersecția a două artere de circulație rutieră foarte
importante, de-a lungul liniei de contact munte-podiș DN 2E, între comuna Putna și orașul
Gura Humorului și alta care traversează Obcina Mare - DN 17A, între municipiile Rădăuți
și Câmpulung Moldovenesc, peste Pasul Ciumarna (1100 metri altitudine), fiind în
vecinătatea municipiului Rădăuți, la o distanță de cca. 8 km de acesta, la 15 km de orașul
Solca și la 48 km distanța de municipiul Suceava.
Un alt drum important care trece prin comuna este DJ 209K și care face legatura cu
comuna Volovăț.
În prezent traficul se desfățoara necorespunzător mai ales din punct de vedere al
traficului greu care traversează comuna afectând chiar zona centrală. Starea proastă a
drumurilor, densitatea redusă, cresterea numărului de autovehicule sunt probleme ce nu
trebuie să fie neglijate.
În ceea ce privește transportul feroviar, comuna Marginea nu beneficiază de acces pe
cale ferată.
4.2.6. Dezvoltare economica
Activitati economice
Comuna Marginea, constituită din satul cu același nume, fără alte localități
componente, este una din cele mai importante comune din județul Suceava. Fiind situat la
contactul Podișului Sucevei cu Obcina Mare, teritoriul comunei, ocupă în proporții relativ
egale cele două forme de relief. Denumirea localității derivă de la poziția geografică fiind
destul de sugestivă. Condițiile cadrului natural sunt favorabile, comuna beneficiind de
resursele podișului dar și ale muntelui.
Poziția de contact munte-podiș dar și situarea satului la intersecția a două importante
rețele rutiere DN17A și DJ209, favorizeaza dezvoltarea activităților comerciale, dar
agricultura este una din ramurile economice importante alături de industrie turismul având
mari perspective de dezvoltare.

- 12 -
 Numărul mare al locuințelor, ponderea destul de ridicată a populației tinere (peste 40%)
cât și una din cele mai ridicate natalități din județ și din țară, fac din comuna Marginea un
important rezervor de forță de muncă.

Localitatea și-a câștigat un renume bine meritat prin tradiția deosebit de valoroasă în
meșteșugul olăritului. În sat există mai bine de 10 de familii de olari care produc renumita
ceramică neagră, de diferite forme și cu decoruri variate. De asemeni, aici vizitatorii pot
urmări întregul proces tehnologic: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata olarului,
decorarea prin lustruire și procesul final de ardere.

O expoziție permanentă cu vânzare pune la dispoziție vizitatorilor produsele de

Marginea. Ceea ce impresionează foarte mult pe turist în această zonă este arhitectura
populară, al cărei specific este dat de casele și porțile de lemn frumos ornamentate.
Marginea este și o străveche vatră folclorică, cu obiceiuri și datini păstrate din străbuni, cu
port bucovinean de o rară frumusețe și sobrietate.

Agricultura
În structura fondului funciar al comunei, ponderea cea mai mare o reprezintă pădurile
56,04%, suprafata agricola reprezentând doar 35,15% din suprafața totală.
În cadrul suprafeței agricole, terenul arabil reprezintă 67,6%, pășunile și fânețele 32%,
livezile 0,4 %. Culturile cu ponderea cea mai mare sunt: cartoful, grâul, plantele de nutret ca
trifoiul, porumbul.
Suprafețele de păduri sunt constituite în special din specii mixte, cu importanța
economica în exploatarea lemnului.
Activitățile agricole care se desfasoară, în majoritatea lor, în gospodăriile populației,
fiind dezvoltată în egală masură atât cultura vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent
cât și în perspectiva se da o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice.
Resursele ce stau la baza potențialului economic al comunei sunt numai cele proprii
zonei: forestiere, terenuri arabile, pajiști și fânețe, produse animale principale și secundare.
Silvicultura
Suprafata cu paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera a comunei Marginea este de
4440 ha, reprezentand 58.49 % din suprafata totala.
Padurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala in viata locuitorilor din
comuna, locuintele sa faceau aproape exclusiv din lemn. Structura padurii pe specii de
arbori ne arata o pondere ridicata pentru rasinoase (molidul si bradul) peste 60% din
suprafata impadurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, artar, carpen si
altele. Bradul s-a extins in fagete, favorizate de climatul rece si umed. Prezenta molidului la
altitudini mai mici se datoreaza unor impaduriri efectuate pe aceste terenuri.

- 13 -
Industrie, comert, servicii
Activitatile de tip industrial, reprezentate prin ramura de exploatare șiprelucrarea brută
a lemnului. Sunt dezvoltate și activitățile de obținere a produselor de artizanat din ceramică,
de împletituri de nuiele, tricotaje și broderie, toate acestea desfășurându-se în special prin
munca la domiciliul săteanului pentru cooperativele meștesugărești din municipiul Rădăuți.
Industria meșteșugărească este o ramură de tradiție pe aceste meleaguri, perpetuând
bogate tradiții folclorice, cunoscută fiind ceramica neagră de Marginea atât în țară cât și
peste hotare.
Industria meștesugărească mai dispune de unități dispersate sau în gospodăriile
meșteșugarilor, de ateliere de covoare, cojocărie, dulgherie și croitorie.
Activitățile de servicii se desfășoară în vederea satisfacerii cererii cerințelor populației
din comuna (comerț, adiministrație, învățământ, cultura, sănătate).

Mediul de afaceri.
Dintre întreprinzătorii locali, se evidențiază:
 MAR MOB SRL – prelucrarea lemnului, producție de ambalaje din lemn, mobilă;
 MARCERAM IMPEX SRL – atelier de ceramică tradițională, vase de ceramică
neagră și ornamentală;
 MĂRGINEANCA SRL – produse panificaţie
 COMZOO SRL – depozit materiale pentru construcții;
 PAVIMENTE SRL – producție de pavaj prin vibropresare.
 Si altele

Cultura
In comuna Marginea se afla un camin cultural unde activeaza o formatie interesanta si
valoroasa de cor barbatesc. Aceasta formatie prezinta spectacole atat la nivelul comunei, dar
si in cadrul unor manifestari prestigioase de la Manastirea Sucevita sau Catedrala Radauti,
in special in timpul sarbatorilor de iarna.
Biblioteca comunala Marginea a luat fiinta in 1960 cu un fond de carte de 2558 de
volume. Achizitia de carte s-a realizat in perioada 1960-2000 cu fonduri de la bugetul de
stat, iar din 2000-2006 de la bugetul local sau diferite donatii. In prezent fondul de carte al
bibliotecii este de peste 18000 volume.
La loc de cinste se situeaza manifestarile culturale dedicate unor comemorari cum ar fi
cele incepand cu anul 2000, cand s-a sarbatorit ―Anul Brancusi‖, apoi in continuare ―Anul

- 14 -
Eminescu‖, ―Caragiale‖, ―Stefan cel Mare si Sfant‖ si ―George Enescu―Biblioteca a
participat activ la realizarea proiectului ―Marturii‖, ce a cuprins o gama larga de manifestari
pornind de la: traditii, datini, obiceiuri, portul popular, mestesugurile traditioanle, activitati
de creatie si altele. Biblioteca continua sa reprezinte un focar de cultura si civilizatie in
constelatia unitatilor de invatamant si social-cuturale din comuna.
Patrimoniul comunei este alcatuit din existenta a 4 biserici de cult ortodox, o casa de
rugaciuni a cultului baptist, o casa de rugaciuni a cultului penticostal si un lacas de cult
apartinand ―Oastei Domnului‖.

Monumentul eroilor cazuti in cele doua razboaie mondiale

Turism
Turismul din zona poate fi clasificat astfel:
- turism cultural;
- turism religios;
- turism rural (agroturism).
Prezența unui cadru natural deosebit, de contact, cu râuri repezi și pajiști presărate de
așezări temporare de vară, conferă plaiurilor bucovinene o funcție prioritar turistică,
pretabilă agroturismului, turismului religios, cât și cel cultural.

- 15 -
 Zona este presarată pe toată întinderea ei cu biserici și mânăstiri renumite pentru
picturile exterioare și interioare, edificii unice în lume (zona Bucovinei a primit în 1975
premiul „Marul de Aur‖ acordat de Uniunea Internatională a Jurnaliștilor și scriitorilor din
Turism). Mânăstirile au fost ridicate aproape toate în secolele XV – XVI, în timpul
voievozilor Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă
(„albastrul de Voroneț‖, „verde de Sucevița‖ etc.) și prezintă scene unice prin compoziția
lor grafică, scene care descriu importante invățături din religie sau care oglindesc momente
din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza la Voroneț etc.).
Turismul cultural în România este în general de natură religioasă, practicat în cea mai
mare masură de turiști străini, atrași de frumusețea și de încărcătura cultural-istorică a
obiectivelor turistice (mânăstiri, biserici, muzee, tradiții locale etc.). Aceasta formă de
turism comportă o latură informațională, turiștii fiind motivați de ideea de a invăța și de a
cunoaște lucruri noi despre aceste locuri.
Turismul rural (agroturismul) deține o pondere considerabilă în zona, el fiind
concentrat în jurul localităîilor cu foarte multă încărcătură istorică, culturală și foarte multe
tradiții și obiceiuri străvechi.
Datorită unui exces de spațiu în gospodăriile țărănești există posibilitatea găzduirii
turiștilor în gospodărie, oferindu-se acestora camere aranjate și mobilate în stil bucovinean
tradițional, cu elemente folclorice de o valoare deosebită.
Un alt element de atracție pentru turismul rural este artizanatul, tradițiile și obiceiurile
locale.

Localitatea Marginea și-a câștigat un renume bine meritat prin tradiția deosebit de
valoroasă în meșteșugul olăritului. În sat există mai bine de 10 de familii de olari care
produc renumita ceramică neagră, de diferite forme și cu decoruri variate. De asemenea, aici
vizitatorii pot urmări întregul proces tehnologic: pregătirea lutului, modelarea lui pe roata
olarului, decorarea prin lustruire și procesul final de ardere. O expoziție permanentă cu
vînzare pune la dispoziția vizitatorilor produsele de Marginea.
În zona se poate dezvolta turismul montan, se pot înființa cabane turistice, pensiuni.
Facilități turistice oferite: plimbări de agrement, cu avionul, cu șareta cu cai și sania.

- 16 -
Demografie
Componența etnică a comunei Marginea
Români (97.49%)
Necunoscută (2.33%)
Altă etnie (0.16%)

Componența confesională a comunei Marginea

Ortodocși (77.19%)
Penticostali (18.74%)
Necunoscută (2.35%)
Altă religie (1.7%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Marginea se ridică la

8.552 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
9.511 locuitori.1 Majoritatea locuitorilor sunt români (97,5%). Pentru 2,34% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (77,2%), cu o minoritate de penticostali (18,74%). Pentru 2,35%
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională2.
Exploataţii zootehnice: 2 exploataţii zootehnice fără personalitate juridică – persoane
fizice autorizate
Dispensare veterinare: (personal medical) 1 Dispensar veterinar 1 medic veterinar 2
tehnicieni veterinari
Centre comerciale (malluri, bazaruri, pieţe agroalimentare, târguri, oboare, hiper,
supermarket- uri) 1 târg (în fiecare joi a săptămânii): 10.000 mp 2 supermarket-uri: 550 mp,
597 mp
Unităţi de învăţământ de stat, din care:
- grădiniţe 3
- şcoli, din care: - cu clasele I-IV - cu clasele I-VIII: 3
- şcoli de artă şi meserii 1

1
„Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii‖.
Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație).
2
Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe,
municipii, orașe, comune‖. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013.

- 17 -
- licee/colegii: 1 liceu (funcţionează şi ca şcoală cu clasele I-VIII)
Terenuri/Săli de sport/Baze sportive 1 teren de fotbal : 12.000 mp 1 sală de sport : 819
mp
Spitale/Dispensare: Dispensarul uman Marginea (de stat)

4.3. OCUPAŢII ŞI MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE

4.3.1. Centru de artă populară

Comuna Marginea este un renumit centru de artă populară, cunoscut îndeosebi

pentru ceramica neagră ce se produce aici.
Ceramica de Marginea este o marcă de ceramică tipică pentru comuna Marginea din
județul Suceava. Se
caracterizează atât prin
culoarea neagră pe care o
dobândesc obiectele după
ardere - rezultat al folosirii unei
tehnologii preistorice, cât și
prin ornamente - rezultat al
folosirii unor tehnici specifice
sau prin păstrarea unor forme
tradiționale.
Ceramica de la Marginea apare
ca rezultat al folosirii unei
tehnologii de producție ce
aparține culturii Horodiștea -
Florești (perioada cea mai
înfloritoare a ceramicii negre
geto-dacice).

În secolele XII-XV activitatea de olărit a cunoscut o dezvoltare puternică în nordul

Moldovei și mai ales în regiune. Înainte de instaurarea regimului comunist în România, în

- 18 -
Marginea existau în jur de 60 de ateliere de olari. Apoi, în anii comunismului, posesia unei
roți de olar se pedepsea de către lege și din acest motiv mulți meșteri olari au renunțat la
meseriile lor moștenite din străbuni. Mai târziu, însă, tot comuniștii au încercat prin
cooperative artizanale relansarea acestei activități.

Tehnologia prin care se obțin oalele la Marginea este aceea de ardere înăbușită
(reducătoare) și de lustruire cu ajutorul unui cremene. Pământul din care se fabrică oalele
este adus de olari de la
marginea satului și ars
în cuptoare circa 9 ore
pentru ca negrul de fum
să pătrundă în vase și
astfel să le dea culoarea
neagră tipică acestora.
Dacă în vechime aceste
vase erau coapte în
niște gropi adânci de
1,5 metri săpate în
pământ, astăzi se ard în
cuptoare înfundate cu
lut.
Îndeletnicirea
olăritului are tradiții
vechi în localitate. Aici
se modelează manual
lutul argilos în scopul
fabricării vaselor cu
întrebuițare casnică
pentru gătit sau pentru
prelucrarea laptelui și
diverse alte forme
ornamentale.

- 19 -
 Formele vaselor, de asemenea sunt
străvechi, oale mari, străchini, ulcele și
ulcioare, platouri, obiecte de decor.
Obiectele prin frecarea cu cremenele
capătă un luciu cenușiu-metalic. Prin
mișcări de du-te-vino cu cremenele se
pot obține forme pe suprafața obiectului
prelucrat, linii frânte, spirale, desene
stilizate etc.

- 20 -
 Ceramica produsă aici este unică pe plan internațional prin culoarea neagră rezultată în
urma arderii, precum și prin modelarea unor forme specifice tradiționale.
În localitate mai există și acum case de locuit care păstrează o arhitectură cu o vechime
de mai mult de 100 de ani.

- 21 -
 4.3.2. Draniţa – un produs made in Marginea

Draniţa (şindrila) este unul dintre produsele autohtone, care a atins culmile sale în
perioada de dinainte de 1989, ajungând să fie unul dintre cele mai cunoscute produse după
ceramica din comună.Chiar şi în perioada contemporană sunt multe construcţii care au ca
protecţie împotriva ploilor şi a intemperiilor naturii aceast material din lemn.

Denumită în multe zone din ţară şindrilă, draniţa este o scândurică din lemn de brad
realizată prin crăparea lemnului de brad de-a lungul fibrei sale, printr-un procedeu foarte
migălos care necesită multă răbdare şi experienţă în domeniu.

După tăierea butucilor de brad, în lungimi care variază de la 20 până la 70-80 centimetri
(în funcţie de cât se doreşte a fi lungimea draniţei), se crapă în şpani de diferite măsuri după
cât este de gros butucul şi după cioturile (nodurile) de pe acesta. Din aceşti şpani se
realizează draniţa brută care va trebui apoi să fie prelucrată prin diferite procedee până va
ajunge la produsul final care va putea fi pus in operă.

- 22 -
 Unul dintre aceste procedee este cuţitoirea care se realizează manual cu cuţitoaia:

Dupa cuţitoire draniţa trebuie tivită cu barda şi îndreptată pe gialău (rindeauă) sau în
aceste momente de modernizare mondială se realizeaza prin procedee tehnologice mai
moderne.

În perioada de dinainte de 1989, producerea şi comercializarea draniţei nu era la

îndemana oricui fiind un lucru foarte controlat de stat şi ţinut sub anumite restricţii, fiind
una dintre principalele metode de câştig pentru multe familii din comună.

- 23 -
 4.3.3. Încondeiatul ouălelor
Încondeiatul ouălor reprezintă înfrumuseţarea cu motive antropomorfe, zoomorfe,
fitomorfe, schiomorfe a ouălor jertfite la Paşti, simbol al divinităţii care moare şi renaşte
anual. Oua de gaina, incondeiate, cu ceara in relief, lucrate de mesteri populari din Bucovina
prin tehnici traditionale stravechi, specifice zonei de Nord a Romaniei.

Oul incondeiat
semnifica bucurie,
smerenie,
impacare. Mesterii
populari obisnuiesc
sa picteze pe ele
simboluri (Soare,
Luna, cruce),
obiecte din natura
(plante, animale,
lucruri casnice),
modele preluate din
tesaturi populare,
precum si semne
sacre.

- 24 -
 4.3.4. Dărăcirea lânii

Un alt meşteşug care are o mare perenitate îl constituie prelucrarea lânii, această meserie
fiind preluată din bătrâni, care s-au specializat în dărăcit lâna şi confecţionarea de cergi
pentru pat, fotolii, scaune, ţoale de pus pe jos, traiste şi trăistuţe. La început se confecţionau
şi pâslari, folosiţi de femeile mai în vârstă pe timp de iarnă.

- 25 -
5. PERSONALITĂŢI

- 26 -
- 27 -
- 28 -
 Un tânăr din Marginea s-a calificat la cea mai amplă competiţie de ştiinţă

şi inginerie din lume

Daniel Cosovanu, elev în clasa a XII-a la Liceul Tehnologic „Tomşa Vodă‖ Solca, va
reprezenta România la cea mai amplă competiţie de ştiinţă şi inginerie din lume, dedicată
liceenilor.
Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF) va avea loc la Pittsburgh,
Statele Unite ale Americii, în perioada 10-15 mai, delegaţia României fiind condusă de
universitarul sucevean Dan Laurenţiu Milici, care va însoţi elevii români la Pittsburgh.
Conf. univ. dr. ing. Dan Laurenţiu Milici este cel care coordonează prezenţa tinerilor români
la Intel ISEF de aproape zece ani şi, totodată, se ocupă de întreaga selecţie la nivel naţional.
Potrivit acestuia, din lotul României mai fac parte şi cinci elevi din Bucureşti, de la colegiile
naţionale„Tudor Vianu‖ şi „Sfântul Sava‖, ei fiind grupaţi în două echipe.

Singurul sucevean premiat la concursul organizat de Intel

Daniel Cosovanu va intra în competiţia de la Pittsburgh cu proiectul „Modelul opticii
flexibile. Lentile şi oglinzi cu distanţă focală variabilă‖, proiect prin care tânărul îşi propune
să îmbogăţească performanţele opticii, să ofere o alternativă la lentilele fixe.
Elevul din Marginea lucrează de peste jumătate de an la acest proiect, fiind ajutat de tatăl
său, Ilie Cosovanu, profesor de fizică la liceul din Solca. Daniel s-a calificat la concursul
organizat de Intel după mai multe etape de selecţie.
Daniel a participat şi anul trecut la Intel ISEF, concursul desfăşurându-se în Los Angeles,
tânărul fiind premiat de Patent and Trademark Office Society (SUA), o companie de patente

- 29 -
din SUA. Daniel a primit premiul pentru originalitatea proiectului, creativitate, elementele
de noutate şi explicaţiile bine făcute ce au însoţit invenţia.
Invenţia cu care Daniel a intrat în competiţia din 2014 a constat într-un generator solar de
aer cald, elevul identificând o modalitate de a încălzi încăperile cu ajutorul energiei solare.
Generator solar de aer cald nu poluează, este făcut din materiale refolosibile (doze de suc, de
bere) şi are costuri scăzute.
„Cred că proiectul din acest an este mai bun, mai interesat şi mai inovativ faţă de cel cu care
Daniel a participat anul trecut‖, a afirmat Dan Milici, universitarul mai precizând că Daniel
este singurul tânăr din judeţ care a fost premiat la acest concurs.
Pentru deplasarea în SUA, Daniel are nevoie de 2.000 de dolari, sumă pe care speră că o va
strânge cu ajutorul unor sponsori. În 2014, Primăria comunei Marginea l-a ajutat pe Daniel
să plece la Los Angeles, la Intel ISEF.

Concursul cu premii de peste 5 milioane de dolari

Premiile puse în joc la Intel ISEF depăşesc 5 milioane de dolari. Intel ISEF este cunoscut ca
fiind cel mai mare şi cel mai vechi concurs de ştiinţă pentru tineret din lume (peste 50 de
ediţii).
„În 2014, au fost peste 1.800 de participanţi din 54 de ţări, cu 1.400 de proiecte‖, a mai
menţionat Dan Milici.

Vrea să studieze Ingineria Aerospaţială în SUA

Daniel Cosovanu vrea să studieze în cadrul unei facultăţi de inginerie aerospaţială, la o
universitate din Statele Unite ale Americii.
„Am aplicat la Princeton, Stanford, MIT (Massachusetts Institute of Technology) etc., iar
acum aştept rezultatele de acolo. În funcţie de răspuns, voi aplica sau nu la o universitate din
România‖, a mai spus Daniel.

Ingrijitoarea Marioara Halip din Marginea - Suceava, decorata de presedintele Italiei,

Carlo Azeglio Ciampi

Romanca Marioara Halip, stabilita la Torino de opt ani, a fost aleasa simbol al zecilor de mii
de femei imigrante care ingrijesc italienii varstnici, informeaza ziarul italian "La Stampa".
La Palatul Quirinale, Marioara a primit, alaturi de alte femei care s-au remarcat pentru
meritele lor, de la presedintele Italiei, Carlo Azeglio Ciampi, insemnele titlului si ordinului
de cavaler. In acest fel, visul - neasteptat si surprinzator, care a inceput in primavara anului
trecut prin sosirea unei telegrame de la Roma - a dobandit forma. De altfel, presedintele
Ciampi i-a mai acordat Marioarei Halip, la 2 iunie 2005, Ordinul de merit al Republicii

- 30 -
Italiene, alaturi de personalitati precum regizorul si actorul Roberto Benigni, fabricantul de
ciocolata Michele Ferrero si scriitoarea Laura Mancinelli, in prezenta unui mic auditoriu
alcatuit din personalitati marcante din diferite domenii ale vietii culturale, economice si
sociale din Italia.

Gestul presedintelui, care a fost pur si simplu impresionat de devotamentul femeii, a uimit
atunci pe toata lumea, fiind pentru prima data cand inalta distinctie de stat era oferita unei
ingrijitoare romance. La 12 august, in sala de sedinte a Primariei Marginea, Marioara a
primit si titlul de Cetatean de Onoare.

Marioara Halip are opt copii, trei acasa, la Marginea, judetul Suceava, si cinci cu ea la
Torino. Femeia de 47 de ani, care a devenit bunica chiar de sarbatoarea nationala a Italiei, a
lucrat intotdeauna la Torino, asistand persoane varstnice. "Am decis sa emigrez - povesteste
ea - deoarece cooperativa unde lucram eu si sotul meu a dat faliment si nu ne mai puteam
descurca financiar". Primii ani au fost dificili, asa cum se intampla aproape intotdeauna
pana se obtin toate actele necesare intr-o alta tara. "Cand am plecat din Romania, copilul cel
mai mic avea trei ani. Au trecut patru ani pana cand am putut sa il revad". Mult timp a
ingrijit aceeasi doamna. "Era plina de vitalitate, un om deosebit", isi aminteste ea. Dar si
Marioara a fost speciala in relatia cu ea. Si pentru aceasta "valoare adaugata" a fost aleasa
pentru a primi un simbol al recunostintei italienilor fata de acele femei care ingrijesc, ca si
ea, varstnici si, foarte adesea, adauga acestei griji si multa afectiune. Atunci cand familia
italiana nu a mai putut sa ii plateasca un salariu intreg, Marioara a ramas alaturi de doamna
pe care o ingrijea, pentru a evita riscul ca aceasta sa cada prada depresiei si sa i se
inrautateasca starea sanatatii.

- 31 -
 6. Festivaluri, evenimente

Cei mai frumoşi cai de rasă s-au întrecut la Marginea in data de 10.05.2015

- 32 -
Crescătorii de cai din judeţul Suceava, împreună cu consiliul local Marginea si Asociatia
culturală „moștenitorii din Marginea‖ au organizat prima ediție a manifestării intitulate
„Târg de cai‖. Evenimentul, organizat pe stadionul din localitate, a adunat zeci de
crescători de cabaline de rasă. Concursul a cuprins două secțiuni, frumusețe – cele
mai frumoase exemplare de cabaline din România și tracțiune buștean.Totodată, a fost
organizată și o expoziție cu vânzare.

Florin Lungu a fost unul din cei care au fost prezenţi la aceasă ediție a maratonului cailor
de rasă.
„Anul trecut a fost la Horodnic de Sus. Nu mă așteptam să fie atât de multă lue, chiar și
vremea a ținut cu organizatorii.Localnciii din Marginea sunt cunoscuți ca oameni
gospodari, nu numai pentru Ceramica Neagră și casele frumoase dar și pentru caii de
rasă despre care se vorbește mai puțin. Îmi plac caii de rasă și sunt valoroși”, ne-a spus
Lungu.
Pasiunea călăriei şi a concursurilor hipice nu ţine cont de vârstă, iar organizatorii au
promis că anul viitor vor organiza la Marginea o a doua ediție. De la an la an, nivelul
competiţiei cabaline a crescut, dovadă fiind atât numărul mare de participanţi, cât şi
calitatea cailor şi călăreţilor care pleacă de la linia de start.

Pe locul I s-a clasat Nicolae Mândrilă din Moldoviţa, cu calul Marcel, pe locul II Constantin
Catargiu din Capul Codrului cu calul Codruţ, iar pe locul trei, Ilie Huţanu, din Horodnic de
Sus, cu calul Petrică.

În cadrul evenimentului s-au vândut 20 de cai.

- 33 -
 Cupa „Iulian Vesper” la badminton

În perioada 15-17 mai 2015, localităţile Marginea şi Horodnic de Sus au organizat Cupa
„Iulian Vesper‖ la badminton.

- 34 -
- 35 -
- 36 -
- 37 -
7. DOCUMENTE SI FOTOGRAFII VECHI

- 38 -
- 39 -
- 40 -
- 41 -