Universitatea din București

Conversie profesională/ An I
Specializarea – Geografie

GEOGRAFIE GENERALĂ

Rolul Turismului în Dezvoltarea Economiei Locale

județul Caraș - Severin

Conf.univ.dr. Cristian Constantin DRĂGHICI

Student: Canalaș Gabriel Călin

 CUPRINS

1. POZIȚIA GEOGRAFICĂ A LOCALITĂȚII

1.1. Așezarea geografică și limitele județului

2. POTENȚIALUL TURISTIC

2.1 POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

2.1.1 Relieful

2.1.2 Clima

2.1.3 Hidrografia

2.1.5 Vegetația

2.1.6 Fauna

2.2 POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

2.2 1 Potențial cultural - istoric

2.2.2 Potențial tehnico – economic

3. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

3.1 Structurile turistice de cazare

3.2 Structurile turistice de alimentație

3.3 Structurile turistice de agrement

4. CIRCULAȚIA TURISTICĂ

4.1 Evoluția numărului de turiști

4.2 Evoluția numărului de înoptări

5. ANALIZA SWOT
6. CONCLUZII

1. POZIȚIA GEOGRAFICĂ A LOCALITĂȚII

1.1. Așezarea geografică și limitele județului

Caraş-Severin este un judeţ situat în zona vest a ţării, în regiunea istorică a Banatului,
cu reşedinţa în oraşul industrial Reşiţa. Judeţul are o suprafaţă de 8.514 km2 (respectiv 3,6%
din teritoriul ţării, al treilea ca mărime după Timiş şi Suceava). Face parte din regiunea de
dezvoltare Vest şi se compune din 2 municipii (Reşiţa şi Caransebeş), 6 oraşe (Anina, Băile
Herculane, Bocşa, Moldova Nouă, Oraviţa şi Oţelu Roşu), 69 de comune şi un total de 287 de
sate. Populatia judetului atinge 376.347 locuitori, majoritatea apartinand localitatilor urbane
(56,4%). Predomina populatia romaneasca (86,56%), dar in Caras-Severin traiesc
reprezentanti a peste 30 de etnii, ca intr-o adevarata mica europa.

Judeţul în forma actuală a fost creat în 1968, prin Legea nr.2/1968 pentru
reorganizarea administrativ-teritorială. S-a format prin încorporarea în întregime a fostului
judeţ interbelic Caraş şi a judeţului interbelic Severin, căruia i-au fost dezlipite zona
Lugojului şi a Făgetului, care au fost alipite la judeţul Timiş. Deasemenea, zona Orşovei a
fost alipită judeţului Mehedinţi.

Referitor la căile de acces, judeţul Caraş-Severin are un singur aeroport civil, la

Caransebeş, un port la Dunăre în Moldova Nouă, fiind traversat de către un singur drum
european, E70, dinspre Nord către Sud-Est. Reţeaua de drumuri publice este în lungime totală
de 1949,166 km, formată din: 558,366 km drumuri naţionale, 882,500 km drumuri judeţene şi
501,166 km drumuri comunale. Principalele artere: DN58A, DN58B, DN68, DN67D, DN57.
Ca acces feroviar, în acest judeţ s-a construit prima cale ferată din ţară, de 62,5 km: "linia
cărbunarilor" de la Oraviţa la Baziaş (1846). La momentul de faţă, judeţul dispune de 344km
de cale ferată (aparţinând Magistralei 900). Rutier, există două puncte de trecere a frontierei,
către Serbia: Năidaş (DN57) şi Moldova Veche.
2. POTENȚIALUL TURISTIC

2.1 POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

Tipuri şi forme de turism

Întreaga gamă de resurse turistice prezentate poate genera o multitudine de forme de turism
practicate:
1. Turismul de circulaţie - se poate realiza pe principalele artere de circulaţie un
turism de tranzit prin culoarul Mureşului, Culoarul Timiş - Cerna, Defileul Dunării sau
Defileul Jiului, prin Poarta de Fier a Transilvaniei, pe Valea Crişului Alb, sau printr-un turism
itinerant pentru vizitarea obiectivelor turistice. În cadrul acestei zone s-au conturat inele de
circulaţie turistică cu tematică, în functie de categoriile de resurse turistice atractive.

2. Turismul termal şi balnear - este un punct de interes turistic prin izvoarele de ape
minerale şi termale, ale căror calităţi curative sunt valorificate printr-o reţea satisfăcătoare de
staţiuni balneare. Între ele, pe primul loc se situează Băile Herculane, ca staţiune cu
recunoaştere internaţională, urmând staţiunile de interes regional - naţional Geoagiu-Băi,
Moneasa, Lipova, Buziaş şi staţiuni de interes zonal - local, precum Calacea, Bogda, Călan-
Băi, Vaţa-Băi.

3. Turismul de odihnă şi recreere - se practică în toate staţiunile turistice, în

localităţi cu baze de agrement, pe malurile apelor, la marginea sau in poienile pădurilor, la
sfârşit de săptămână sau în vacanţe, concedii.

4. Turismul de afaceri - Zona constituie un teren propice pentru oamenii de afaceri,

pentru investitorii străini, atât prin tradiţiile economice existente, cât şi prin posibilităţile de
exploatare a potenţialului turistic a zonelor defavorizate: Moldova Nouă - Pescari, Anina,
Sasca Montană, Ocna de Fier - Dognecea, Secu sau areale monoindustriale propuse de a primi
statutul de zonă defavorizată: Nădrag, sau zone asistate: Jimbolia.

5. Turismul cultural – istoric - este dezvoltat datorită unei reţele bogate de situri
istorice şi arheologice, monumente istorice şi de arhitectură şi muzee, înlesneşte practicarea
turismului cultural, dar şi a celui urban şi de week-end.
 Teatrul G.A. Petculescu- Resita, Teatrul vechi Mihai Eminescu (primul teatru zidit din
S-E Europei) – Oravița, Galerii de Arte - Calem SNC – Oravita, Muzeul Colectia Bibliotecii
Seminarului Teologic Ortodox „Caransebes“, Colectia de Arta Veche Bisericeasca – Resita,
Colectia de Minerologie estetica a fierului „Constantin Gruescu“, Ocna de Fier, Expozitia
arheologica tibiscum – Caransebes, Expozitia permanenta de Istoria Farmaciei Montanistice
Banatene, Oravita, Muzeul Banatului Montan – Resita, Muzeul de Etnografie si al
Regimentului de Granita – Caransebeș, Muzeul de istorie a Clisurii Dunării - Moldova nouă,
Muzeul de Istorie si a Teatrului orasului Oravita, Muzeul Locomotivelor cu abur, Reșita
Muzeul Sătesc Mehadia, Muzeul Stațiunii Băile Herculane, Băile Herculane. Biserici crestine
baptiste - 115 locasuri; Biserica Catolica - Baile Herculane; Manastirea Armenis.

Ruinele cetatii feudale Mehadia, Teatrul Vachi din Oravita, Cetatea Buza Turcului -
Bocsa, Castrul roman - Centum Putei, Surduc-Banat, Statuia lui Hercules si complexl balnear
- Baile Herculane, Ruinele cetatii Carasova.

6. Turismul montan - se practică prin drumeţiile montane, favorizate de existenta

munţilor: Muntii Banatului, Muntii Tarcu-Godeanu si Muntii Cernei, Muntilor Poiana Rusca
si muntii Semenic, Almaj, Locvei, Aninei, si Dognecei.

7. Speoturismul - Existenţa multor peşteri in zonă, cu formatiuni dintre cele mai

deosebite sau unele străbătute de cursuri subterane de apă atrage un însemnat număr de turişti.

8. Turismul sportiv - Cadrul montan este deosebit de favorabil pentru practicarea

sporturilor de iarnă. Staţiunile montane Semenic şi Muntele Mic se remarcă printr-o bază
relativ dezvoltată de cazare (mai mult cantitativ decât calitativ), de asemenea, puncte
importante de atracţie fiind reprezentate de zonele amenajate pentru sporturi de iarnă.
Din experienţa derulării activităţilor de turism activ, sportiv şi de aventură mai sus enumerate
a rezultat necesitatea creării unei organizaţii locale de relevanţă. În urma iniţiativei a şase
comune Zăvoi, Turnu Rueni, Bolvaşniţa, Slatina Timiş, Armeniş şi Teregova şi a oraşului
Caransebeş care împreună acoperă teritoriul zonei muntoase Ţarcu – Muntele Mic a luat
naştere la sfârşitul anului 2000 Asociaţia de Promovare Turistică a zonei Ţarcu–Muntele
Mic– PROMOTOUR.

9. Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv - Regiunea este cunoscută pentru

excelentele posibilităţi de vânătoare. Cu toate că este notorie bogăţia de peşte de calitate în
Dunăre, oferta comercială de preparate pe bază de peşte este aproape inexistentă, iar ceea ce
există nu corespunde cererilor de calitate. Această obiecţie depăşeşte domeniul pescuitului
sportiv, incursionând mai degrabă domeniul alimentaţiei. Trebuie totuşi menţionate ofertele
de păstrăv de la puţinele păstrăvării din regiune, care de multe ori achiziţionează materia
primă din alte locuri, dat fiind că producţia proprie este deficitară.
 10. Alte tipuri de turism - tot atât de importante, ce se pot practica în această zonă,
unele constituind alternative pentru relansarea şi dezvoltarea zonelor defavorizate: Turismul
religios, ecumenic, Turismul de croazieră: în Defileul Dunării şi în tot bazinul hidrografic
mijlociu al Dunării, Canalul Bega; Turism intercultural în Euroregiunea D.K.M.T. (Dunăre-
Criş-Mureş-Tisa); Turism gastronomic cu specific local.
În Regiunea Vest, în limite modeste, se poate vorbi şi de practicarea turismului urban
şi agrar, cel din urmă şi ca o alternativă la turismul tradiţional, în care potenţialul este
reprezentat de gospodăriile tradiţionale din mediul rural, dar şi de spaţiile monahale şi
cabanele de vânătoare.
În Regiunea Vest, ca de altfel în întreaga Românie, turismul a scăzut dramatic după
decembrie 1989. Datele statistice enumerate în tabelul de mai jos nu fac altceva decât să
confirme o situaţie evidentă şi vizibilă “cu ochiul liber”.

2.1 POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

2.1.1.Relieful
Din punct de vedere geografic, în judeţul Caraş-Severin se află toate cele trei trepte
clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de
Munţii Banatului, Munţii Ţarcu, Munţii Godeanu şi Munţii Cernei. De aceea el poate fi
considerat ca fiind un judeţ de munte.
Relieful muntos creşte în altitudine de la vest spre est, culminând în Munţii
Godeanului, cu înălţimile lor de 1600-2200 m, se ridică cu mult deasupra părţii sudice a
Munţilor Poiana Ruscă şi a munţilor Semenic, Almăj, Locvei, Aninei, şi Dognecei, care au
înălţimi cuprinse între 600 şi 1400 m. Aceşti munţi sunt separaţi de culoarele depresionare
Bistra şi Timiş-Cerna.
Spre vest se întind Dealurile Oraviţei, Doclinului şi Sacoş-Zagujeni, precum şi o
porţiune restrânsă a Câmpiei Timişului. Cea mai mică altitudine a judeţului se găseşte în zona
localităţii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din
munţii Godeanu la 2.291 m.
Peșterile sunt o alta atractie a judetului Caras-Severin. Peştera Comarnic (la 440 m
altitudine), fiind cea mai lungă peşteră din Banat (4040 m), declarată monument al naturii.
Peştera Buhui are peste 3.200 m lungime şi se află pe versantul stâng al văii Buhui, în Munţii
Aninei, la 600 m altitudine. Include unul dintre cele mai lungi cursuri subterane din România,
pârâul Buhui. Alte peşteri: Peştera Popovăţ, la 421 m altitudine, Peştera Liliecilor, Peştera
Hoţilor, Peştera Voinii, Peştera Mică, Peştera Mare - în rezervaţia Cheile Nerei -Beuşniţa.

Zonele montane - indeosebi Munții Semenicului și Muntele Mic - ofera satisfacții

turistilor, în toate anotimpurile. Semenicul este unul dintre putinele locuri din tara in care
zapada persista 5-6 luni pe an (din noiembrie pana in aprilie), de aceea aici se pot practica
sporturile de iarna si mai ales schiul. In imprejurimile Semenicului, alte statiuni precum
Crivaia, Trei Ape, satele turistice Garana și Brebu Nou sunt mult căutate de turiști.
 2.1.2.Potenţialul climato-turistic
Aşezat nu departe de Marea Adriatică, şi la adăpostul Munţilor Carpaţi, judeţul
integrează pe teritoriul sau climatul temperat-continental moderat (subţinutul bănăţean) cu
nuanţe submediteraneene. Temperatura medie anuală variază în funcţie de altitudine,
înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă şi de câmpie şi 4-9 grade Celsius
la munte. Precipitaţiile cresc de la 700 mm/mp în zonele joase la 1400 mm/mp în Munţii
Ţarcu şi Godeanu.

2.1.3.Potenţialul turistic al apelor

Hidrografia este compusǎ din Dunǎre şi afluenţii sǎi precum şi Timiş, Pogoniş,
Bistriţa, Hideg, Caraş, Nera şi Cerna. Lacurile sunt puţine cele naturale fiind fie de origine
carsticǎ (Lacul Dracului, Lacul Ochiul Beului) fie de origine glaciarǎ (Iezeru, Ţarcu, Pietrele
Albe). Lacurile artificiale sunt cele realizate în scop hidroenergetic: Valiug, Gozna, Secu, Trei
Ape, Buhui (lac subteran, format prin obturarea unor galerii din peştera Buhui).
Porţile de Fier I, lac de acumulare care, împreună cu hidrocentrala, formează un mare
complex hidroenergetic şi de navigaţie construit intre 1964 şi 1971 în colaborare cu ex-
Iugoslavia. Zona turistică de pe malul lacului este una dintre cele mai ispititoare destinaţii
pentru turiştii din ţară şi din străinătate. Şoseaua care însoţeşte lacul, cu zeci de poduri,
viaducte (înalte de peste 60 m) şi tunel, oferă o privelişte măreaţă asupra colosului de beton.

2.2. Analiza componentelor biotice din punct de vedere al

potenţialului turistic
2.2.1.Potenţialul turistic al vegetaţiei
„Domogled-Valea Cernei” este o zonă care include mai multe rezervaţii şi monumente ale
naturii (rezervaţii floristice, faunistice, peisagistice), pe ambii versanţi ai râului Cerna, în apropierea
Băilor Herculane. Domogledul este considerat unul din locurile cele mai bogate în specii de plante din
Europa (specii submediteraneene, de liliac, alun turcesc). Cerna a tăiat în calcarele Domogledului chei
prăpăstioase de o irezistibilă atracţie.

Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Schitu - rezervaţie botanică pe Valea Ciclovei,
Valea Mare - rezervaţie botanică la nord-est de Moldova Nouă, ce adăposteşte specii mediteraneene-
atlantice, Zerveşti - rezervaţie cu narcise sălbatice (lângă Caransebeş), Ruşchiţa - carieră de marmură.

2.2.2.Potenţialul turistic al faunei

Judeţul Caraş-Severin are cele mai multe parcuri naţionale din ţară care cu o fauna
deosebit de bogata:
- Capra neagra, Rasul, Ursul brun, Liliecii.;
- Vanturelul rosu, Acvila de munte, Sorecarul comun, Zaganul, Vulturul
egiptean,Vulturul plesuv sur, Vulturul plesuv brun, Cocosul de munte, Huhurezul de
padure, Huhurezul mare, Corbul;
- Vipera cu corn, Sarpele lui Esculap, Broasca testoasa de uscat;
- Lipanul, Lostrita;
- caprior, mistret, iepure de camp, vulpe, pisica salbatica, lup, ras, viezure si jder;
- de asemenea intalnim urmatoarele endemisme de fauna : presura barboasa, pietrarul
banatean, lastunul mare, balaurul;
- 1300 specii de fluturi;
- păsări călătoare barza albă sau cocostârcul (Ciconia ciconia) şi rândunica (Hirundo
rusti
 2.2.3. Componența antropică
Traditii si mestesuguri. Desi este o zona in care predomina populatia urbana traditiile
inca se mai pastreaza. Identitatea nationala este bine definita iar obiceiurile ancestrale inca se
respecta. Astfel in zona Banatului sunt respectate doua sarbatori specifice: Ruga Banateana
sau Nedeea si Praznicul. Cele doua sarbatori se tin in zilele sfinte - de obicei atunci cand este
si hramul bisericii. Ruga banateana este o serbare care in trecut se intindea pe durata a trei zile
in care se primeau invitati si se iesea „la joc“; echivaleaza ca importanta cu Craciunul sau
Pastele. Sarbatoarea se tine si in orasele mari unde formatiile de muzica traditionala au fost
inlocuite cu trupe dance. Praznicul nu are caracter festiv, prin el se aduce un omagiu in
familie celor decedati.
Teatre, galerii de arta si muzee. Teatrul G.A. Petculescu- Resita, Tetrul vechi Mihai
Eminescu (primul teatru zidit din S-E Europei) - Oravita, Galerii de Arte - Calem SNC –
Oravita, Muzeul Colectia Bibliotecii Seminarului Teologic Ortodox „Caransebes“, Colectia
de Arta Veche Bisericeasca – Resita, Colectia de Minerologie estetica a fierului „Constantin
Gruescu“, Ocna de Fier, Expozitia arheologica tibiscum – Caransebes, Expozitia permanenta
de Istoria Farmaciei Montanistice Banatene, Oravita, Muzeul Banatului Montan – Resita,
Muzeul de Etnografie si al Regimentului de Granita - Caransebes, Muzeul de istorie a Clisurii
Dunarii - Moldova noua, Muzeul de Istorie si a Teatrului orasului Oravita, Muzeul
Locomotivelor cu abur, Resita Muzeul Satesc Mehadia, Muzeul Statiunii Baile Herculane,
Baile Herculane,
Edificii religioase. Biserici crestine baptiste - 115 locasuri; Biserica Catolica - Baile
Herculane; Manastirea Armenis.
Monumente de arhitectura. Ruinele cetatii feudale Mehadia, Teatrul Vachi din
Oravita,
Cetatea Buza Turcului - Bocsa, Castrul roman - Centum Putei, Surduc-Banat, Statuia lui
Hercules si complexl balnear - Baile Herculane, Ruinele cetatii Carasova.
Se observa ca judetul are un mare potential turistic si foarte multe puncte de interes,
insa o mare parte sunt insuficient exploatate si promovate. In urma unei serii de investitii in
infrastructuri si actiuni publicitare, s-ar putea atrage un numar mult mai mare de turisti, atat
romani cat si straini.

3. Oferta de servicii
Zona turistica Semenic a fost creata pentru practicarea sporturilor de iarna, fiind
amplasata pe platoul Muntilor Semenic la circa 1.400 m altitudine si la o distanta de 35 km de
Municipiul Resita. Se afla amenajate partii de schi cu diferite grade de dificultate, teleschi si
babyschi.
Zona turistica a Vaii Cernei este caracterizata prin varietatea si pitorescul peisajului
Parcului National Domogled - Valea Cernei, bogatia faunei si a florei cu specific
mediteranean, existenta apelor minerale termale, ceea ce face ca aceasta zona sa fie de prima
importanta in cadrul turismului intern, datorita in special statiunii balneoclimaterice Baile
Herculane. Factorii naturali de cura de la Baile Herculane: apele minerale termale sulfuroase,
clorurate, sodice, calcice, magnezice, oligominerale, hipotone, climatul bland, influentele
submediteraneene si aeroionizarea negativa ridicata au efecte beneficie asupra organismului
uman.
 Zona turistică a Muntilor Aninei cuprinde chei de o frumusete salbatica si statiuni
turistice. Dintre acestea din urma se remarca statiunea turistica Marghitas, cu lacurile de
acumulare Buhui si Marghitas, pestera Buhui, cea mai mare din judetul Caras-Severin (peste 7
km lungime), Cheile Minisului cu Izbucul si Cascada Bigar. Se remarca apoi, Cheile Nerei -
Beusnita, rezervatii naturale integrate in parcul national cu acelasi nume. Obiectivele turistice
sunt: Lacul Dracului, Beusnita cu cascadele sale si Lacul Ochiu Bei. Tot in aceasta zona de
calcare, in Cheile Carasului se afla Pestera Comarnic (6.000 m - una dintre cele mai lungi din
tara), Pestera Popovat. Acestea sunt declarate rezervatii speologice, prezentand un interes
stiintific deosebit. Impresioneaza varietatea formatiunilor stalagmitice si stalactitice din golul
subteran. Cheile Girlistei reprezinta o subzona foarte bogata in obiective de mare atractie
turistica.
Zona turistică a Portilor de Fier cuprinde o buna parte din cel mai spectaculos
defileu - Clisura Dunarii. Dunarea - fluviul care isi are originile in Muntii Padurea Neagra din
Germania si strabate Austria, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, intra in Romania in dreptul
localitatii Bazias, din judetul Caras-Severin. Aici se desfasoara Rezervatia Valea Mare din
Parcul National al Portilor de Fier si se gasesc rezervatiile arheologice de la Pojejena, Gornea,
Liubcova, Divici.
Zona turistică Muntele Mic cuprinde domeniile schiabile de pe Muntele Mic,
Tarcu, Godeanu si microzona statiunii Poiana Mărului.

2.2.Stadiul actual de valorificare al resurselor turistice

2.3.1.Stadiul actual de valorificare al resurselor turistice

Zona turistica Semenic a fost creata pentru practicarea sporturilor de iarna, fiind
amplasata pe platoul Muntilor Semenic la circa 1.400 m altitudine si la o distanta de 35 km de
Municipiul Resita. Se afla amenajate partii de schi cu diferite grade de dificultate, teleschi si
babyschi.

Zona turistica a Vaii Cernei este caracterizata prin varietatea si pitorescul peisajului
Parcului National Domogled - Valea Cernei, bogatia faunei si a florei cu specific
mediteranean, existenta apelor minerale termale, ceea ce face ca aceasta zona sa fie de prima
importanta in cadrul turismului intern, datorita in special statiunii balneoclimaterice Baile
Herculane. Factorii naturali de cura de la Baile Herculane: apele minerale termale sulfuroase,
clorurate, sodice, calcice, magnezice, oligominerale, hipotone, climatul bland, influentele
submediteraneene si aeroionizarea negativa ridicata au efecte beneficie asupra organismului uman.

Zona turistica a Muntilor Aninei cuprinde chei de o frumusete salbatica si statiuni

turistice. Dintre acestea din urma se remarca statiunea turistica Marghitas, cu lacurile de
acumulare Buhui si Marghitas, pestera Buhui, cea mai mare din judetul Caras-Severin (peste 7
km lungime), Cheile Minisului cu Izbucul si Cascada Bigar. Se remarca apoi, Cheile Nerei -
Beusnita, rezervatii naturale integrate in parcul national cu acelasi nume. Obiectivele turistice
sunt: Lacul Dracului, Beusnita cu cascadele sale si Lacul Ochiu Bei. Tot in aceasta zona de
calcare, in Cheile Carasului se afla Pestera Comarnic (6.000 m - una dintre cele mai lungi din
tara), Pestera Popovat. Acestea sunt declarate rezervatii speologice, prezentand un interes
stiintific deosebit. Impresioneaza varietatea formatiunilor stalagmitice si stalactitice din golul
subteran. Cheile Girlistei reprezinta o subzona foarte bogata in obiective de mare atractie
turistica.

Zona turistica a Porților de Fier cuprinde o buna parte din cel mai spectaculos
defileu - Clisura Dunarii. Dunarea - fluviul care isi are originile in Muntii Padurea Neagra din
Germania si strabate Austria, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, intra in Romania in dreptul
localitatii Bazias, din judetul Caras-Severin. Aici se desfasoara Rezervatia Valea Mare din
Parcul National al Portilor de Fier si se gasesc rezervatiile arheologice de la Pojejena, Gornea,
Liubcova, Divici.
Zona turistică Muntele Mic cuprinde domeniile schiabile de pe Muntele Mic,
Tarcu, Godeanu si microzona statiunii Poiana Marului.
Băile Herculane (integrată în Parcul Naţional Valea Cernei-Domogled, la 165 m
altitudine, la 72 km de Caransebeş şi la 106 km sud-est de Reşiţa), este cea mai veche staţiune
din România (şi una dintre cele mai vechi din lume), atestată documentar în 153 e.n. Puterea
tămăduitoare a izvoarelor termale de aici, descoperită încă de pe vremea când romanii
construiau primele castre în Dacia, este renumită astăzi în toată lumea. Are un climat de
tranziţie de la cel continental la cel mediteranean, cu influenţe ale curenţilor din Marea
Adriatică şi Marea Mediteraneană; are aeroionizarea negativă ridicată (specifică unei
altitudini de 3000m) care măreşte rezistenţa organismului la bolile infecţioase şi reglează
funcţionalitatea glandelor endocrine. Instalaţiile de tratament de care beneficiază staţiunea
sunt: instalaţii pentru băi cu ape minerale termale sulfuroase şi cu ape minerale termale
clorurosodice atât în vane cât şi în bazine, cu posibilităţi de kinetoterapie, bazine cu ape
minerale termale în aer liber; instalaţii de aerosoli şi inhalaţii cu ape minerale, instalaţii pentru
electro şi hidroterapie; săli de gimnastică medicală, cabinete pentru aplicarea de tratament cu
Gerovital (cosmetică geriatrică), Pell Amar. Tot aici se pot vizita ruinele staţiunii termale
romane (apeducte, băi), iar în împrejurimi se pot face plimbări la Peştera Hoţilor, platoul
Coronini, Grota cu Aburi, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Cheile Domogledului. Crivaia,
staţiune climaterică (la 15 km de Reşiţa şi la 650 m altitudine), pe malul lacului de acumulare
Văliug (dispune de bărci şi se practică pescuitul). Semenic, staţiune climaterică (la 40 km de
Reşiţa, la 1.400 m altitudine), cu zăpadă abundentă ce durează 5 luni pe an, cu numeroase
pârtii de schi şi săniuş, telescaun, skilift, babyski. Staţiunea Trei Ape (la 37 km de Reşiţa, la
850 m altitudine) lângă lacul de acumulare Trei Ape, cu pârtii de schi, sporturi nautice pe lac

2.3.2.Tipuri şi forme de turism

Întreaga gamă de resurse turistice prezentate poate genera o multitudine de forme de turism
practicate:
1. Turismul de circulaţie - se poate realiza pe principalele artere de circulaţie un
turism de tranzit prin culoarul Mureşului, Culoarul Timiş - Cerna, Defileul Dunării sau
Defileul Jiului, prin Poarta de Fier a Transilvaniei, pe Valea Crişului Alb, sau printr-un turism
itinerant pentru vizitarea obiectivelor turistice. În cadrul acestei zone s-au conturat inele de
circulaţie turistică cu tematică, în functie de categoriile de resurse turistice atractive.

2. Turismul termal şi balnear - este un punct de interes turistic prin izvoarele de ape
minerale şi termale, ale căror calităţi curative sunt valorificate printr-o reţea satisfăcătoare de
staţiuni balneare. Între ele, pe primul loc se situează Băile Herculane, ca staţiune cu
recunoaştere internaţională, urmând staţiunile de interes regional - naţional Geoagiu-Băi,
Moneasa, Lipova, Buziaş şi staţiuni de interes zonal - local, precum Calacea, Bogda, Călan-
Băi, Vaţa-Băi.

3. Turismul de odihnă şi recreere - se practică în toate staţiunile turistice, în

localităţi cu baze de agrement, pe malurile apelor, la marginea sau in poienile pădurilor, la
sfârşit de săptămână sau în vacanţe, concedii.

4. Turismul de afaceri - Zona constituie un teren propice pentru oamenii de afaceri,

pentru investitorii străini, atât prin tradiţiile economice existente, cât şi prin posibilităţile de
exploatare a potenţialului turistic a zonelor defavorizate: Moldova Nouă - Pescari, Anina,
Sasca Montană, Ocna de Fier - Dognecea, Secu sau areale monoindustriale propuse de a primi
statutul de zonă defavorizată: Nădrag, sau zone asistate: Jimbolia.
5. Turismul cultural – istoric - este dezvoltat datorită unei reţele bogate de situri istorice
şi arheologice, monumente istorice şi de arhitectură şi muzee, înlesneşte practicarea
turismului cultural, dar şi a celui urban şi de week-end.
Teatrul G.A. Petculescu- Resita, Tetrul vechi Mihai Eminescu (primul teatru zidit din
S-E Europei) - Oravita, Galerii de Arte - Calem SNC – Oravita, Muzeul Colectia Bibliotecii
Seminarului Teologic Ortodox „Caransebes“, Colectia de Arta Veche Bisericeasca – Resita,
Colectia de Minerologie estetica a fierului „Constantin Gruescu“, Ocna de Fier, Expozitia
arheologica tibiscum – Caransebes, Expozitia permanenta de Istoria Farmaciei Montanistice
Banatene, Oravita, Muzeul Banatului Montan – Resita, Muzeul de Etnografie si al
Regimentului de Granita - Caransebes, Muzeul de istorie a Clisurii Dunarii - Moldova noua,
Muzeul de Istorie si a Teatrului orasului Oravita, Muzeul Locomotivelor cu abur, Resita
Muzeul Satesc Mehadia, Muzeul Statiunii Baile Herculane, Baile Herculane.
Biserici crestine baptiste - 115 locasuri; Biserica Catolica - Baile Herculane;
Manastirea Armenis.
Ruinele cetatii feudale Mehadia, Teatrul Vachi din Oravita, Cetatea Buza Turcului -
Bocsa, Castrul roman - Centum Putei, Surduc-Banat, Statuia lui Hercules si complexl balnear
- Baile Herculane, Ruinele cetatii Carasova.

6. Turismul montan - se practică prin drumeţiile montane, favorizate de existenta

munţilor: Muntii Banatului, Muntii Tarcu-Godeanu si Muntii Cernei, Muntilor Poiana Rusca
si muntii Semenic, Almaj, Locvei, Aninei, si Dognecei.

7. Speoturismul - Existenţa multor peşteri in zonă, cu formatiuni dintre cele mai

deosebite sau unele străbătute de cursuri subterane de apă atrage un însemnat număr de turişti.

8. Turismul sportiv - Cadrul montan este deosebit de favorabil pentru practicarea

sporturilor de iarnă. Staţiunile montane Semenic şi Muntele Mic se remarcă printr-o bază
relativ dezvoltată de cazare (mai mult cantitativ decât calitativ), de asemenea, puncte
importante de atracţie fiind reprezentate de zonele amenajate pentru sporturi de iarnă.
Din experienţa derulării activităţilor de turism activ, sportiv şi de aventură mai sus enumerate
a rezultat necesitatea creării unei organizaţii locale de relevanţă. În urma iniţiativei a şase
comune Zăvoi, Turnu Rueni, Bolvaşniţa, Slatina Timiş, Armeniş şi Teregova şi a oraşului
Caransebeş care împreună acoperă teritoriul zonei muntoase Ţarcu – Muntele Mic a luat
naştere la sfârşitul anului 2000 Asociaţia de Promovare Turistică a zonei Ţarcu–Muntele
Mic– PROMOTOUR.

9. Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv - Regiunea este cunoscută pentru

excelentele posibilităţi de vânătoare. Cu toate că este notorie bogăţia de peşte de calitate în
Dunăre, oferta comercială de preparate pe bază de peşte este aproape inexistentă, iar ceea ce
există nu corespunde cererilor de calitate. Această obiecţie depăşeşte domeniul pescuitului
sportiv, incursionând mai degrabă domeniul alimentaţiei. Trebuie totuşi menţionate ofertele
de păstrăv de la puţinele păstrăvării din regiune, care de multe ori achiziţionează materia
primă din alte locuri, dat fiind că producţia proprie este deficitară.

10. Alte tipuri de turism - tot atât de importante, ce se pot practica în această zonă,
unele constituind alternative pentru relansarea şi dezvoltarea zonelor defavorizate: Turismul
religios, ecumenic, Turismul de croazieră: în Defileul Dunării şi în tot bazinul hidrografic
mijlociu al Dunării, Canalul Bega; Turism intercultural în Euroregiunea D.K.M.T. (Dunăre-
Criş-Mureş-Tisa); Turism gastronomic cu specific local.

În Regiunea Vest, în limite modeste, se poate vorbi şi de practicarea turismului urban

şi agrar, cel din urmă şi ca o alternativă la turismul tradiţional, în care potenţialul este
reprezentat de gospodăriile tradiţionale din mediul rural, dar şi de spaţiile monahale şi
cabanele de vânătoare.
În Regiunea Vest, ca de altfel în întreaga Românie, turismul a scăzut dramatic după
decembrie 1989. Datele statistice enumerate în tabelul de mai jos nu fac altceva decât să
confirme o situaţie evidentă şi vizibilă “cu ochiul liber”.

2.3. Structuri turistice existente

Numărul total de locuri de cazare a crescut din 2012 cu aproximativ 10%, realizandu-
se si restructurari pe tipuri de unitati de cazare. Locurile in hoteluri au scazut cu acelasi
procentaj de 10%, in timp ce si-au facut aparitia hostelurile, hanurile, camping-urile,
popasurile si s-au inmultit vilele turistice, pensiunile urbane si rurale.
Exemple structuri turistice :

Hotel Claris
Caras-Severin, Văliug, Valiug 685,

33 Camere / 66 Persoane

Pensiunea Carul cu flori

DN 57, 325600 Oraviţa, România

Hotel Semenic
Caras-Severin, Reşiţa, Piata 1 Decembrie 1918 2
 102 Camere / 222 Persoane

Hotel Ferdinand
Băile Herculane, Piata Hercules 1

53 Camere / 87 Persoane

Pensiunea Dimitrios

Valea Cernei Nr. 37, 325200 Băile Herculane

Capacitatea de cazare existenta reprezintă un numar de 116 locuri de cazare de

folosinta turistica inscrise in ultimul act de receptie, inclusiv paturile suplimentare ce se pot
instala la nevoie. Capacitatea de cazare in functiune reprezinta numarul de locuri de cazare
puse la dispozitia turistilor de catre structurile de primire tinand cont de numarul de zile cand
sunt deschise (se exclud locurile in camerele inchise temporar).Se observa ca numarul de
locuri a suferit o scadere din 2011 pana in 2013, urmand ca in 2014 sa aiba o ascensiune
fulminantă.

Tabelul. 1 Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pentru anii

2014 si 2021

Anii 2014 2021

TOTAL 73 116

Hoteluri si moteluri 23 20

Hanuri turistice 0 1

Cabane turistice 12 9

Campinguri si unitati tip

casuta 1 10

Vile turistice si bungalouri 8 23

Tabere de elevi si prescolari 9 7

Pensiuni turistice urbane 8 21

Pensiuni turistice rurale 8 14

 Hoteluri pentru tineret 4 6

Popasuri turistice 2 4

Cap. 3.Strategii de dezvoltare a turismului în județul Caraș Severin

3.1.Analiza Swot
PUNCTE TARI

 Interes major din partea autorităţilor judeţene care consideră turismul ca domeniu
prioritar pentru dezvoltarea judeţului.
 Zonă montană, ideală pentru turismul activ, sportiv şi de aventură de vară şi de iarnă
 Zonă alpină cu utilizare minimă - va permite dezvoltarea unui turism durabil
 Densitate redusă a populaţiei
 Staţiuni balneo-climaterice de tradiţie- piaţă tradiţională de turism local şi
transfrontalier
 Potenţial de turism cultural şi religios
 Vestigii industriale: instalaţii industriale şi minere, lucrări hidrotehnice, căi ferate etc
 Zone protejate cu suprafeţe intinse (rezervaţii naturale, parcuri, etc.)
 Posibilităţi de silvo-turism
 Variate fenomene carstice
 Spaţiul rural nepoluat, în special în zonele înalte
 Zone protejate cu suprafeţe intinse (rezervaţii naturale, parcuri, etc.)
 Telefonia mobilă acoperă o mare parte din regiune
 Excedentul de spaţii de locuit în gospodăriile din zona rurală, suprafeţe ale locuinţelor
peste mărimea medie pe ţară vor permite adaptarea locuinţelor pentru agroturism

PUNCTE SLABE
 Insuficiență folosire a oportunităţilor acordate turismului rural
 Infrastructura specifică de turism – insuficientă şi perimată
 Insuficientă promovare a turismului
 Lipsa infrastructurii, de acces şi de mediu în zonele turistice şi cu potenţial turistică,
respectiv infrastructură necorespunzătoare unde aceasta totuşi există
 Inexistenţa serviciilor de pompieri, ambulanţă, asigurare, service, ghizi etc. În multe
din zonele cu potenţial turistic ale judeţului – neîndeplinirea unor condiţii minimale
pentru înscrierea în cadrul unor reţele internaţionale de promovare a turismului
 Starea de conservare în continuă degradare a unor obiective protejate
 Nerespectarea normelor de construcţie în unele zone turistice, în special în perimetrul
ariilor protejate
 Slabă colaborare cu operatorii de turism din ţară
 Domeniul schiabil relativ slab utilizat şi dotat.
 Existenţa unor unităţi de cazare de mare capacitate, neatractive şi nefuncţionale, fără
infrastructura de mediu asigurată, a căror operare este ineficientă
 Nu există reglementări pentru posibilitatea folosirii bazelor din silvicultură pentru
turism
 Unele dintre zonele de agrement utilizate în prezent pot crea presiuni asupra mediului
sau sănătăţii umane
OPORTUNITĂŢI
 Existenţa în diferite stadii de implementare a unor proiecte ce vizează dezvoltarea
infrastructurii, cu prioritate pentru zonele turistice şi cu potenţial turistic
 Existenţa în fază de proiect a unor concepte de dezvoltare durabilă pentru zonele
montane
 Posibilitatea accesării de fonduri interne şi externe pentru reabiltarea monumentelor şi
ansamblurilor istorice şi de arhitectură din judeţ
 Existenţa unor investitori interesaţi investească în turismul montan şi de aventură
 Participarea operatorilor de turism din judeţ la târgurile naţionale şi internaţionale
 Tendinţa de extindere şi îmbunătăţire a reţelei de informare turistică

RISCURI
 Dezvoltare haotică a turismului fără respectarea principiilor dezvoltării durabile
 Supraaglomerarea zonelor turistice prin construcţii fără autorizaţii sau care nu respectă
mediul înconjurător
 Concurenţa internaţională, precum şi cea internă
 Lipsa unor strategii concrete de dezvoltare a turismului, pe tipuri, va conduce la
pierderea valorilor sau chiar a potenţialului turistic al unor zone, prin realizarea unor
investiţii ce aduc atingere peisajului sau cadrului natural
 Încălzirea climatică poate afecta derularea activităţilor turistice de iarnă
 Concurenţa internaţională, precum şi cea internă
 Restructurarea activităţii unor sectoare industriale tradiţionale (ex. Minerit) poate
conduce la stări de confuzie cu privire la proprietatea şi dreptul de decizie asupra unor
obiecte de patrimoniu sau chiar la pierderea definitivă a lor
 Lipsa intervenţiei urgente poate duce la degradarea iremediabilă a unor monumente
istorice

3.2. Strategii şi programe turistice

Județul Caraș - Severin are un potențial turistic foarte ridicat, prin prisma tuturor
elementelor ce se constituie in veritabile atractii: resurse naturale, relief, hidrografie, pesteri,
peisaje, izvoare termale, mestesuguri, traditii si monumente. Pentru a putea aduce un numar
mare de turisti zonei, judetul are nevoie de o noua infatisare, de investitii in infrastructura, in
curatenie, si mai ales in promovare.Exista o serie de masuri care se pot lua pentru
valorificarea potentialului:
• Extinderea bazei materiale: numarul de unitati este relativ mic si putin diversificat, crearea
de noi hoteluri, moteluri si pensiuni in zone de interes ar putea duce le cresterea numarului de
turisti in zona. Construirea unitatilor de cazare cu 4 si 5 stele pentru atragerea turistilor straini,
mai ales din Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, datorita facilitarii accesului in tara dupa aderarea
la Uniunea Europeana Cresterea numarului de popasuri este bine venita pentru calatorii in
tranzit care ar putea fi clienti ai unitatilor turistice.
• Turismul va putea deveni una dintre ramurile economiei cele mai importante ale judetului
daca va beneficia de un volum insemnat de investitii in infrastructura, daca raporturile intre
cantitatea seviciilor si pret se va imbunatati. Trecerea in sectorul privat a majoritatii unitatilor
de cazare deschide perspectiva unor investitii semnificative, inclusiv straine in acest domeniu
de o importanta deosebita. Majoritatea unitatilor de cazare sunt vechi si nu au beneficiat de
imbunatatiri pentru mult timp.
• Se poate lua in calcul modernizarea statiunilor balneare existente pentru a face fata cererii
turistilor straini. In aceasta directie, modernizarea si tranzitul catre ideea de SPA (sanus per
aquam) poate constitui o adevarata atractie
• În judetul Caras Severin exista o multitudine de edificii religioase. Se poate implementa
dezvoltarea turismului religios, cu pelerinaje lungi, imbinate cu tranzitarea judetului.
• Modernizarea drumurilor existente este de mare necesitate, pentru a facilita accesul catre si
in interiorul judetului.
• Crearea de statiuni montane, necesare pentru locuitorii si sportivii judetului, dar si pentru
turistii interesati. Muntii Semenic ofera conditii foarte bune in acest sens.
• Colaborarea cu zona aflata in nordul Bulgariei, pentru dezvoltarea turismului—schimb de
experienta, atragere de investitori, training (management, personal, medical etc). Dezvoltarea
relatiilor dintre agentiile de turism este principala metoda pentru promovarea turismului.
• Organizarea unor programe turistice si evenimente in statiunile si orasele din judet.
Aşadar este puternic recomandată promovarea atracţiilor culturale şi naturale,
pentru alinierea la cerinţele trendului actual, mai ales acum că România a devenit membră
UE.
Din punct de vedere al presei scrise, la nivel de judeţ, există 3 ziare locale („24 de
Ore”, „Prisma” şi „Timpul Reşiţa”), toate având în acelaşi timp şi site-uri. Astfel, promovarea
în plan se poate realiza prin marketing direct, atât în ziarele menţionate, cât şi pe site-urile
acestora.Există și un post de radio , cât și o televiziune Banat Tv , care promovează asiduu
oferta de turism.
De asemenea promovarea online a ofertei de turism şi ale atracţiilor naturale ale
judeţului, pe mai multe site-uri de interes turistic, de genul http://www.romaniatravel.com/
unde informaţiile pot fi accesate în mai multe limbi de circulaţie internaţională.
BIBLIOGRAFIE

1. Breviar Statistic “Turismul Judetului Caraș - Severin”

2. *** - www.insse.ro
3. Revista Expert Traveler
4. “Orasele Romaniei” – Gh. Vlasceanu, I. Ianos, Casa Editoriala ODEON,
Bucuresti, 1998
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Cara%C5%9F-Severin
6. Buletinul Statistic al Judeţul Caraş-Severin – ediţia ianuarie 2017
ANEXE
Obiective turistice din județul Caraș - Severin

1.Muzeul Locomotivelor de Abur

2.Muzeul Banatului Montan

3.Cascada Bigăr
4.Lacul Ochiul Beiului
5.Peștera Lacul Dracului

6.Băile Herculane
7.Parcul cu mori de apă
8.Cazanele Dunării
9.Cheile Carașului

10.Stațiunea Trei Ape

11.Stațiunea Semenic
12.Peștera Buhui
13.Cheile Minișului
14.Cascadele Beușniței

15.Grota Haiducilor- Herculane