Sunteți pe pagina 1din 13

Cadrul natural.

Caracteristicile fizico-geografice
Asezata la curbura lantului carpatic, Vrancea este leaganul Mioritei, ce grupeaza in juru-i Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania. Judetul Vrancea este dispus in trepte dinspre vest spre est si cuprinde Muntii Vrancei( cu depresiunile intramontane Gresu si Lepsa), Dealurile Subcarpatice si Campia Siretului Inferior, marginita la nord-est de Podisul Moldovei(Colinele Tutovei) si la sud-est de Campia Ramnicului. Incadrat intre cordonatele geografice 45 23 si 46 11 latitudine nordica si 26 23 si 27 32 longitudine estica, teritoriul Vrancei este amplasat in partea de sud, sudest a tarii, invecinat cu judetul Bacau la nord, judetul Buzau la sud-vest, la est cu judetele Vaslui si Galati, iar la vest cu judetul Covasna. Judetul Vrancea se intinde pe o suprafata de 4857 km, ceea ce reprezinta locul 30 pe tara ca suprafata si locul 7 ca suprafata rurala.. Judetul Vrancea are o populatie de 391.833 de locuitori, iar resedinta de judet este orasul Focsani. Cu un relief de o mare varietate, dar in acelasi timp de o unitate armonioasa, actualul teritoriu al judetului Vrancea a cunoscut schimbari in decursul istoriei, avand ca elemente definitorii culmile muntilor, spre apus, si valea Siretului, spre rasarit.Din cele mai vechi timpuri de organizarea administrativa si pana in 1950, judetul s-a numit Putna, intinzandu-se la nord pana la Trotus, iar la sud pana la Milcov. Dupa 1968, s-a extins spre sud si spre sud-est, adaugandu-i-se o mare parte din fostul judet Ramnicul Sarat. Muntii Vrancei sunt alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700m( Goru -1785, Lacauti 1777, Giurgiu-1720, Pietrosu 1672) de 1300 m etc. Si fac parte din categoria celor de incretire. Dispunerea reliefului in trepte, ce coboara catre est, deschide larg spatiu influentelor est-continentale, dar si a unui climat nordic si sudic. Campia are o temperatura medie anuala mai mare de 9 C, dealurile subcarpatice intre 6 si 9 C, muntii intre 2 si 6 C, iar culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei -1 si 2 C.

Accesibilitate si infrastructura. Notiuni despre drumurile nationale si judetene


Judetul Vrancea se afla de-a lungul celor mai importante artere rutiere si feroviare care fac legatura intre sudul tarii, respectiv capitala , si nordul Moldovei. Unele dintre ele se racordeaza la magistralele rutiere sau feroviare europene, care leaga sud-estul Europei sau Orientul, de nord-vestul Europei.

Cele mai reprezentative cai rutiere de comunicatii ale judetului sunt: E 85- Giurgiu- Bucuresti-Buzau- Focsani-Bacau- Suceava- Siret(aproximativ 90 km pe teritoriul judetului), importanta cale de aces sau de tranzit, parte a magistralei europene care leaga sud-estul Europei sau Orientul de nordul si nord-vestul Europei. DN 11 A Adjud- Onesti,continuand cu DN 12 A( Onesti- Comanesti- Pasul Ghimes- Miercurea Ciuc) sau cu E 577( Onesti- Pasul Oituz- Tg. SecuiescBrasov), artere transcarpatice care leaga cele doua provincii istorice Moldova si Transilvania. DN 2- Buzau- Focsani- Bacau- Suceava- Siret, suprapus pe teritoriul judetului cu E 85

Studiul formelor de turism ce se pot practica


Variatia, volumul si valoarea resurselor turistice ale judetului Vrancea au favorizat dezvoltarea si promovarea unor forme de turism precum turismul montan ce se desfasoara sub forme variate: drumetia montana este favorizata de existenta a circa 15 trasee montane(13 marcate) si de numeroase drumuri forestiere. Posibilitatile de cazare sunt aproape nule, deoarece numarul cabanelor este foarte redus(2), iar cantoanele silvice sau de vanatoare nu sunt deschise circuitului turistic; sporturile de iarna reprezinta doar o perspectiva pentru Muntii Vrancei. In prezent aceasta activitate are caracter neorganizat si se poate desfasura doar in statiunea Soveja. Lipsesc partiile amenajate, instalatiile mecanice de urcat, dotarile aferente si caile de acces modernizate; turismul de circulatie este favorizat de existenta a numeroase localitati cu valoare culturala( etnofolclorica, istorica) si peisagistica. Caile de acces de-a lungul principalelor vai inlesneste aceasta activitate turistica si anume: a ) turismul itinerant cu valente culturale, permite realizarea unor trasee tematice care includ valorile etnofolclorice, monumentele istorice si de arta sau muzeele ; are un caracter educativ b) turismul de tranzit este dat de pozitia judetului intre cele doua provincii istorice si de existenta traseelor europene, rutiere si feroviare;

4. turismul balnear este tot mai putin practicat datorita lipsei dotarilor si degradarii celor existente din statiunea Soveja si localitatea Vizantea. Calitatea apelor minerale si a bioclimatului sunt suficiente motive pentru initierea, in plan local , a unui plan de masuri in scopul reabilitarii acestor statiuni; 5. turismul stiintific se adreseaza mai ales specialistilor care doresc sa viziteze rezervatiile naturale, prezente in numar apreciabil si cu extindere mare pe teritoriul judetului; 6. turismul uval este o forma de turism mai putin practicata in Romania , si cu atat mai reprezentativa pentru zona Vrancei; 7. tursimul rural se adreseaza locuitorilor din centrele urbane care doresc sa se recreeze intr-o ambianta rustica, nepoluata si cu un efort financiar mai redus. Omologarea unor gospodarii taranesti ca pensiuni turistice si deschiderea filialei ANTREC Vrancea cu sediul in comuna Vidra au dus la dezvoltarea acestei forme de turism; 8. turismul de vanatoare si pescuit sportiv se bazeaza pe un important patrimoniu cinegetic si ihtiologic. Se desfasoara numai in conformitate cu legile in vigoare , care limiteaza perioadelesi locurile pentru vanat si pescuit; 9.turismul de sfarsit de saptamana este practicat in proportie mare datorita nevoii populatiei de a-si reface capacitatea de munca etc; 10. turismul de reuniuni si congrese se practica in orasul Focsani si statiunea Soveja, unde nu exista,insa , amenajari speciale.

Resursele turistice Elemente de potential turistic natural


-varfurile reprezentative, apartinand in general culmilor omonime: vf. Lacauti (1777m) cu statia meteorologica; vf. Zboina Frumoasa (1657m) cu pajisti montane multicolore; vf. Golu Coza (1675m); vf. Goru91785m) cu abrupturi spectaculoase date de prezenta gresiilor dure; Golu Pietrosu(1675m); vf. Golu Roibului (1461m); vf. Cristianu (1629m); vf. Bulboacea (1548m); vf Izvoarele Narujei (1524m); Casca da si defileul Putna; - apele minerale de la Vizantea Manastireasca, Chiojdeni, Reghiu, Valea Sarii; -carstul de sare de la Chiojdeni; -rezervatia naturala Focul Viu de la Andreiasu de Jos; -rezervatia mixta Reghiu-Scruntaru; -rezervatia floristica Padurea Cenaru;

-fondul forestier-paduri de foioase -fondul piscicol

Elemente de potential antropic Monumentele istorice si de arta de factura religioasa:


-Manastirea Mera, satul Mera, cu o biserica de lemn -Manastirea Cotesti; -Manastirea Valea Neagra; -Manastirea Musunoaiele; -Manastirea Dalhauti.

Ansambluri memoriale si monumente istorice


-Casa memoriala Mos Ion Roata din satul Gura Vaii, comuna Campuri; - Casa Babei Vrancioaia din satul Negrilesti, comuna Barsesti; -Monumentul dedicat Ecaterinei Teodoroiu, satul Muncelul, comuna Stroane; -Monumentul eroilor vranceni din Primul Razboi Mondial in comuna Vidra; -Monumentul Fratiei de arme romano-francez(1916-1919), din satul Varnita, comuna Racoasa; -Monumentul comemorativ al lui Stefan cel Mare din comuna Barsesti.

Etnografia si folclorul
In acest areal intalnim artizanatul in: -comuna Barsesti-cusaturi populare din lana,cergi; -comuna Naruja-tesaturi traditionale, cergi de lana; -comuna Nereju si Paltin,satul Spulber-cusaturi,tesaturi, tors si cergi din lana; inutul Vrancei a reprezentat dintotdeauna un spaiu privilegiat pentru nflorirea folclorului nostru tradiional. De-a lungul vremurilor n aceste locuri sau dezvoltat numeroase meteuguri, dintre care le citm doar pe cele ce au vizat confecionarea obiectelor de lemn, frumos decorate de maetrii populari vrnceni sau a tiparelor de ca specifice zonei numit ara Vrancei. La ele s-au adugat i altele precum prelucrarea lnei i a pieilor de animale, prelucrarea lemnului din pdurile nvecinate dar i tehnologia obinerii vinului din strugurii podgoriilor ntinse de pe aici, renumite deja n ar (s amintim numele ctorva: Odobeti, Jaritea, Panciu). Vrancea a fost i este un pmnt binecuvntat, purttor de vechi tradiii i obiceiuri romneti, meleagul Mioriei i cuibul celor apte fii ai babei Vrncioaei, dar mai ales punct geografic important pentru

c se afl la intersecia celor trei mari provincii romneti: Moldova, Muntenia i Ardealul. i cum dansul i jocul i-au dat cel mai bine mna pe aceste locuri aflate la curbura Carpailor, vom ncepe expunerea referitoare la manifestrile folclorice din Vrancea cu unul din cele mai frumoase i mai admirate dansuri populare de pe aici dansul (sau jocul) cu mti. Prin excelen dansul acesta a fost unul de tip funerar, ce avea loc cu ocazia decesului unui membru al comunitatii. Prin extindere (asta nsemnnd trecerea ctorva sute de ani de la data apariiei lui), ritualul s-a practicat i la srbtorile Anului Nou, dar, repetm, specificitatea sa rmne strns legat de momentul priveghiului. n zilele noastre, din nefericire, jocul mtilor se mai poate privi doar n dou centre din Vrancea arhaic: Nereju i Brseti. Jocul mtilor din Vrancea a fost ntotdeauna nsoit aa cum remarca Romulus Vulcnescu, de un bocet nenchipuit de valoros din punct de vedere estetic. Valoarea strigtelor de jale aveau menirea de a sublinia nu doar regretul (datorat despririi de mort, dar i de a crea o atmosfer tipic mortuar, n care tristeea era dominant i chiar mai mult (lucru uimitor), cu miestrie artat lumii

Patrimoniul viticol
In perioada 1989-2009 patrimoniul viticol s-a mentinut la un nivel aproape constant situandu-se in prezent la un nivel de 27841 ha, din care 27628 ha vii pe rod. Suprafata viticola a judetului este impartita in trei podgorii reprezentative si anume: podgoria Panciu, podgoria Odobesti si podgoria Cotesti. Mai putin cunoscuta si cu un areal restrans, amintim si podgoria Zeletin. Podgoria Panciu- cu o suprafata de peste 8100 ha a fost si ramane o permanenta atractie pentru cei doritori sa cunoasca bogatiile, frumusetile si vestigiile acestor locuri. In podgoria Panciu exista trei centre viticole: Panciu, Tifesti si Paunesti a caror incadrare naturala impreuna cu factorii externi, aigura conditii optime pentru dezvoltarea vitei de vie si obtinerea unor vinuri de calitate. In trecut renumele podgoriei il faceau vinurile obtinute din soiuri traditionale ca Plavaie, Galbena, Babeasca neagra, Feteasca alba si Feteasca neagra. Ulterior au cucerit teren si altele precum: Feteasca regala, Riesling italian, Sauvignon,Pinot noir, Cabernet Sauvignon care au permis obtinerea unor vinuri cu denumire de origine si aparitia vinurilor spumante care au ridicat faima podgoriei. Podgoria Odobesti-are o suprafata de aproximativ 7000 ha si este cea mai veche podgorie din tara noastra fiind considerata ca o podgorie dacica.. Profilata pe producerea de vinuri si in mod deosebit a celor albe, in podgoria Odobesti se cultiva o mare varietate de soiuri. Dintre cele de origine locala

existente inca din cultura se mentioneaza Galbena de Odobesti, iar pe suprafete mai restranse Plavaie si Mustoasa. Dintre soiurile romanesti mai sunt intalnite Feteasca alba, Feteasca regala si Sarba, iar din cele straine se cultiva pe suprafete relativ mari Aligote, Riesling italian si Muscat Ottonel. Grupa Soiurilor de struguri negri este reprezentata de Babeasca neagra si Pionot Noir. Podgoria prezinta conditii favorabile si pentru producerea strugurilor de masa din al caror sortiment nu lipsesc soiurile din grupele Chasselas si Coroana insotite de Muscat Hamburg si Cinsaut.. La ascensiunea vinurilor odobestene, o cntributie importanta a adus-o Statiunea de Cercetare si Productie Vitivinicola, care de la infiintarea sa in 1936 a ridicat stacheta calitatii vinurilor din aceasta podgorie la cote apreciabile. Podgoria Cotesti-constituie o continuare a plantatiilor viticole din podgoria Odobesti, beneficiind de resurse heliotermice mai ridicate si cuprinde centrele viticole Cotesti, Tamboiesti,Carligele si Vartescoiu.In toate aceste centre viticole exista areale de producere a vinurilor albe si rosii de consum curent din soiurile: Feteasca regala, Aligote, Babeasca neagra. Vinurile de calitate superioara se obtin din soiurile: Feteasca alba, Riesling italian, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra si Merlot. Alaturi de renumele vechi al podgoriilor, vinuri ca: Galbena de Odobesti,Feteasca alba, Sarba, Feteasca neagra sau delicioasele si recunoscutele vinuri spumante produse la Panciu constituie salba de aur a viticulturii vrancene care se adauga constelatiei de vinuri ce impodobeste cerul oenologiei romanesti.

Zona turistica Soveja


Despre localitatea Soveja, se poate aprecia ca reprezinta una dinre cele mai frumoase si prospere localitati rurale din judetul Vrancea, care ocupa o suprafata de 9412 ha din care 82 ha intravilan. Localitatea este asezata in Depresiunea subcarpatica Soveja, la o altitudine de 500-550m, fiind strajuita la vest de vf. Razboiul (957 m), Zboina Neagra ( 1350 m), si Tiua Golasa ( 1069), iar la est de dealul Rachitasu Mic ( 891 m). Soveja a fost populata inca din neolitic. In partea de sud-est a comunei, pe terasa stanga a Susitei, au fost descoperite urme de locuire ce apartin neoliticului tarziu9cultura Cucuteni) si epocii bronzului(cultura Monteoru). In vatra comunei Soveja, unde se afla si asezarea din feudalismul dezvoltat s-a gasit si un tezaur monetar. Soveja, amplasata la poalele Carpatilor Curburii, constituie o regiune de mare interes turistic, ce ofera tablouri de o rara frumusete si incantare. Fiind situata intr-o mica depresiune submontana ce-i poarta numele, depresiune

strajuita de muntii Vrancei si dealurile subcarpatice, dintre care cel mai reprezentativ este dealul Rachitas, Zboina Neagra este cel mai inalt vartf muntos aflat in apropierea comunei. Depresiunea Soveja este strabatuta de raul Susita ,lung de 68 km ce aduna apele a sapte afluenti. Vegetatia localitatii apartine in mare parte zonei de padure. Culmile muntilor sunt acoperite cu molidisuri inconjurate la baza de un bradet in amestec cu mesteacan. Din loc in loc, in portiunile cele mai inalte, padurea face loc unor raristi de molid,ienupar si pajisti montane. Culmile mai joase sunt acoperite cu fagate montane in amestec. Pajistile acopera o mare parte a teritoriului de pe care padurea a fost defrisata. Astfel, la NE de Soveja pajistile reprezinta 80% si vegetatia este formata din asociatii de Festuca Pseudovina cu diverse specii stepice. Pozitia geografica , particularitatile reliefului si compozitia invelisului vegetal si-au pus amprenta asupra compozitiei si raspandirea faunei. Vrancea detine un renumit fond cinegetic, reprezentat de: cerb, ras urs,mistret si de cocos de munte. La Soveja, in anii 1980 si 1989, Nicolae Ceausescu a impuscat un cerb si un urs ale caror trofee sunt recoduri mondiale si astazi( la cerb clasificat cu 261 puncte CIC, iar la urs cu 619 puncte CIC in zona Dragomira in 1989). Asezarea localitatii Soveja este favorabila, deoarece de aici se ajunge cu usurinta in multe alte locuri deosebit de frumoase si de atractive. Se poate ajunge pe valea Putnei, traversand varful Coasa, sau tot peste munti se poate ajunge in judetul Bacau, ori in Depresiunea Brasov. Localitatea Soveja este un important centru agroturistic prin asezarea sa si datorita faptului ca este formata din doua sate reprezentative privind specificul satelor de munte impodobit de vegetatie si inconjurat de paduri de molid si brad, alcatuind un adevarat paradis de ozon planetar inca neexploatat suficient. Arta traditionala din Soveja, strans legata de viata oamenilor care au creat-o, oglindeste trecutul si traditia istorica. Un element de originalitate al acestei zone il constituie confectionarea papusilor din cas( fig. 1), de o rara frumusete, folosite la fabricarea cascavalului afumat, despre care Romulus Vulcanescu afirma ca Vrancea este singura zona din tara unde se mai fac papusi din cas. In intreaga Europa nu se mai intalneste acest fenomen decat in cateva localitati din muntii Tatra. Secretul cacavalului sculptat de la Soveja este imprimarea acestuia n tipare de ca. Pe rotocoalele de ca se imprim semne a caror semnificatie dateaz din epoca paleocrestin. Cornul de berbec simbolizeaz fertilitatea, funia impletit sugereaz continuitatea, soarele e Dumnezeu, dinii de lup de pe marginea caului amintesc de trainicia frunzelor de brad. Toate aceste simboluri sunt sculpate in forma de ca. Papuarele de ca servesc i ca elemente decorative, fiind agate, uneori, de meteri la grinda casei. Metoda de preparare este asemntoare celei de producere a caului afumat i a ppuilor de ca.

Fig. 1

Rezervatii naturale Focul Viu


Aria protejat Focul Viu de la Andreiaul de Jos are o suprafa de 12 ha ( tip geologic, botanic, forestier, peisaj ). Datorit faptului c Valea Milcovului se nscrie pe linia de falie Cain-Bisoca, prin fracturile scoarei ies la suprafa hidrocarburi gazoase care se autoaprind i ard cu flcri nalte de pn la 30 - 40 cm.

Cascada Putnei
Aria protejat Cascada Putnei ( tip hidrogeomorfologic, botanic, peisaj ), ocup o suprafa de 10 ha, fiind localizat n apropierea localitii Lepa, areal unde rul Putna traversnd bordura extern a Munilor Vrancei pe o linie de falie, a format cascada actual, iar n aval, la cca. 200 m, pe malul stng exista o veche cascad, prsit n urma micrilor geotectonice, n urma crora Putna ia schimbat cursul spre dreapta, pe albia actual, fenomen unic cunoscut n Romnia. Din punct de vedere botanic, pe versanii stncoi se ntlnesc numeroase specii de plante saxicole, de exemplu: Saxifraga aizoon, Alyssum saxatile, iar odinioar Floarea Reginei ( Leontopodium alpinum ).

Cheile Tisitei
Aria protejat Tiia este situat n bazinul hidrografic mijlociu i inferior al prurilor Tiia Mic i Tiia Mare, respective Tiia dup confluena acestora. Coordonatele centrului virtual al rezervaiei este 453037 E. Limitele acestei rezervaii sunt realizate dup limitele naturale formate de cumpenele de ap, praie i culmi: Vf. Condratu (1493 m), Dealul Crucilor (1039 m), Vf. Tisarul Mic (1246 m) i Tisarul Mare (1267 m), Cciulata (722 m) pn la Gura Tiiei, se urmeaz drumul forestier pe malul drept al Putnei pe o distan de 800 m pn la viaductul peste Putna, de unde urc pe Culmea Vascan, Culmea Porcului (115 m), Stnca Gurguiata (1438 m), Golul Roibului (1460 m), Culmea Coza cu Vf. Coza (1629 m). Din acest punct merge pe o culme secundar pn n prul Tiia Mare, pn la Prul Cristianul, apoi urc din nou pe Tiia Mare pn la culmea secundar marcat de borna 175, spre Plaiul ntre Tiie, de unde se ndreapt spre vrful Condratu.

Lunca Siretului
Aria protejat Lunca Siretului are o suprafa total de 388,4 ha i este constituit pentru ocrotirea psrilor migratoare sau sedentare. Cuprinde trupurile de pdure Dumbravia i Pdurea Neagr, situate n apropierea localitilor Rstoaca i Rduleti, locuri n care, datorit faptului c Valea Siretului se nscrie pe una dintre cele mai importante rute de migraie a psrilor, adpostesc numeroase specii de psri ocrotite pe plan naional i internaional.

Padurea Dalhauti
Aria protejat Pdurea Dlhui ( tip botanic i forestier ), ocup o suprafa de 188,3 ha i este situat pe versantul estic al Subcarpailor Curburii, la limita de tranziie dintre silvostepa i subzona tejarului, n care ptrunde subzona fagului, nct arboretele forestiere sunt foarte variate i ajung la vrste seculare, realizndu-se diametre impresionant de mari la fag i stejar. Din punct de vedere floristic, Pdurea Dlhui aparine regiunii euro - siberiene precum i provinciei balcano - moesic i ponto - sarmatic, ntlnindu-se un adevrat mozaic vegetal n care se regsesc peste 400 de specii de plante superioare.

Groapa cu Pini
Aria protejat Groapa cu Pini ( tip paleontologic ) are o suprafa total de 11,1 ha i este localizat n apropierea satului Coza, comona Tulnici. Stratele de vrsta eocen sunt formate din isturi marnoase cu fucoide, gresii mrnoase micacee cenuii i gresii cu hieroglife, iar stratele oligocene sunt formate din

conglomerate foarte dure cu elemente de situri verzi, gresii de Tieti, isturi argiloase cu eflorescente glbui, intercalaii de isturi menilice cu silexuri i isturi disodilice cu ichtiofauna fosila similar cu aceea gsit n strate de aceei vrst ( oligocena ) la Piatra Neam.

Cheile Narujei I
Aria protejat Cheile Nrujei I - Lacu Negru are o suprafa de 20 ha ( tip hidrogeomorfologic, botanic, forestier, peisaj ) i este localizat n localitatea Herstru, pe cursul superior al Prului Nruja. Trstura caracteristic este fragmentarea terenului, n zona Cheilor Nrujei, unde s-a format un relief caracteristic de o deosebit spectaculozitate. Punctul central al acestei arii protejate l constituie Lacul Negru. Situat la altitudinea de 1250 m, are o suprafa de cca. 1 ha i o adncime de 7,5 m. Ceea ce i confer un caracter de unicat n Vrancea este turbria care se dezvolt pe treimea inferioar, i care are aspectul unui plaur. Denumirea de Lacul Negru provine de la ntunecimea molidiurilor care-l nconjoar i care se reflect n apele limpezi ale lacului.

Cheile Narujei II
Aria protejat Cheile Nrujei II Verdele are o suprafa total de 250 ha, este de tip hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic i de peisaj. Fiind situat n sectorul montan al Nrujei. Aceast arie protejat ocup ambii versani din sectorul inferior al Cheilor Nrujei. Trstura caracteristic este puternica fragmentare, cu o energie de relief mare cu un maxim n sectorul Cheilor Nrujei, unde succesiunea sectoarelor nguste de tip canion, cu sectoare de lunc sau mici bazinete dau un aspect de o mare valoare tiinific i peisager.

Muntele Goru
Aria protejat Muntele Goru are o suprafa total de 388,1 ha, este de tip geomorfologic, forestier, floristic, faunistic i de peisaj. Ocup o mare parte din etajul pdurilor boreale i aproape tot etajul subalpin al Mt. Goru ( 1875 m ), obiectivul central ocrotit de aceast arie protejat este vegetaia caracteristica etajului subalpin, componenta principal fiind unicul jnepenis din M-ii Vrancei, precum i alte numeroase specii de plante i animale endemice sau rare. PASTRAVARIA LEPSA Infiintata in 1955, cu o capacitate de 10 tone de pastravi, pentru consum si repopularea apelor, Pastravaria Lepsa este una din principalele surse de pastrav proaspat pentru unele dintre restaurantele de top din intreaga Romanie, de aici putand fi achizitionat la preturi foarte atractive pastrav pentru consum personal.

Carnea de pastrav este deosebita la gust si foarte sanatoasa, reprezentand o delicatesa culinara.

Municipiul Focsani

Denumit n multe scrieri Oraul de pe Milcov, rul pe care voievodul tefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova i ara Romneasc n anul 1482, localitatea a intrat n contiina oamenilor drept oraul Unirii. Toponomia oraului Focani se trage de la numele familiei Foca, moldoveni buni i drepi din vremea lui tefan cel Mare. Municipiul Focani se afl la intersecia cilor de comunicaie rutier i feroviar europene, fiind strbtut de coridorul feroviar nr. 9 (HelsinkiMoscova-Chiinu-Bucureti-Plovdiv) i poate beneficia de propunerea de extindere a coridorului rutier nr. 1 (Tallinn-Varovia-Cernui-Bucureti). Este ncadrat geografic la 4542N 2613E, strjuind partea sud-estic a Carpailor de curbur, la contactul dintre Cmpia Siretului inferior i dealurile subcarpatice ce culmineaz cu Mgura Odobetilor (1.001 m). Municipiul Focani are o suprafa de 54,8 km, ceea ce reprezint 1% din suprafaa judeului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie. Reeaua de comunicaii este dispus radial, accesul n ora fcndu-se prin ase pori de intrare: dinspre sud pe E85 (DN2) din direcia Bucureti-Buzu prin Bariera Bucureti; dinspre est, pe DN23 din direcia Brila-Galai prin Bariera Brilei i Galai; dinspre est, pe DJ 204D din direcia Suraia prin Bariera GalaiSuraia; dinspre nord, pe E85 din direcia SuceavaBacu-Mreti sau Iai-VasluiTecuci prin Bariera Mreti i pe DJ 204E i DJ 209 din direcia Petreti i Vntori; dinspre vest, pe DN2D prin Bariera Drumul Vrancei-Odobeti din direcia Trgu SecuiescVidraBolotetiDrumul Vrancei sau pe DJ 205C din direcia Vidra-BolotetiOdobetiFocani; dinspre est, pe DN2M din directia Andreiau de jos; dinspre sud, pe DC 141 prin Bariera Coteti din direcia comunei Cmpineanca. Clim Pe teritoriul municipiului Focani, clima este temperat-continental, influenat de adpostul Carpailor de curbur, cu variaii mari de temperatur. Temperatura medie este de cca. 9 C, maxima absolut nregistrat fiind de

+42,3 C (iulie 1990), iar minima absolut de -33,7 C (februarie 1987). Volumul precipitaiilor depete 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind maiiunie, iar cele mai secetoase decembrie-februarie. Numrul zilelor cu ninsoare este de cca. 20 pe an. Vnturile dominante n toate anotimpurile bat dinspre nord-est, iar vnturile calde, mai rare, dinspre sud, sud-est.

Baza de cazare
Pensiuni pe raza judetului- 28 Vile judet Vrancea-15 Case de vacanta-4 Complexe turistice-1 Moteluri-2 Hoteluri-5 Cabane-3

Cascada Putna

Concluzii

-Pozitia si asezarea geografica favorabila; -Pastrarea unor areale forestiere cu impact pozitiv asupra peisajului si a unor arii protejate; -Prezenta unor structuri de agreement insuficiente si slab dotate care se cer diversificate si modernizate; -Derularea unor activitati de promovare mai ample care sa permita atragerea unui numar mai mare de turisti romani si straini; -Realizarea unui parteneriat mai bun intre administratia publica locala, agentii economici privati, societatile si agentiile de turism, pentru cresterea calitatii serviciilor turistice prestate; -Realizarea unor strategii de dezvoltare care sa aiba la baza existenta unor anchete de marketing -Dezvoltarea bazei de tratament si modernizarea sa,din statiunea Soveja -Amenajarea spatiilor pentru practicarea sporturilor de iarna intr-un mediu organizat