Sunteți pe pagina 1din 40

Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice și Administrarea Afacerilor


Specializarea Administrarea Afacerilor în Turism

PROMOVAREA STAŢIUNII SLĂNIC MOLDOVA CA DESTINAŢIE TURISTICĂ

Profesor coordonator: Masterandă:


PROF. UNIV. GHEORGHE EPURAN MIHAI ALINA
GR. 8221,AN I

Braşov, 2013
Introducere

Activităţile promoţionale în turism necesită investiţii importante din cauza întinderii


geografice mari a pieţelor turistice, manifestării unei concurenţe internaţionale acerbe şi
caracterului intangibil al produsului turistic. Din această ultimă perspectivă, se poate afirma
că natura intangibilă a serviciilor turistice conduce la creşterea importanţei strategiei
promoţionale, elementul principal al acesteia constând în investirea (asocierea) cu atribute
tangibile a serviciilor, prin legarea lor de anumite beneficii specifice1.
Promovarea este unul dintre cele patru elemente ale mixului de marketing, de o
importanţă vitală în procesul de vânzare a produselor şi serviciilor, având rolul de a scoate
în evidenţă atributele esenţiale ale produselor sau serviciilor şi de a informa cumpărătorii în
vederea satisfacerii în condiţii optime a necesităţilor acestora.
Scopul acestei lucrări este de a găsi noi modalităţi de promovare a staţiunii Slănic
Moldova şi de a creşte numărul anual de turişti.
După o analiză succintă a mediului şi identificare punctelor forte şi punctelor slabe, a
oportunităţilor şi a amentintarilor, am făcut estimări referitoate la factorii cheie de care
depinde succesul campaniei de promovare.
Pe baza datelor din anii anteriori am făcut o estimare a numărului de turişti pentru
anii 2014 şi 2015, iar prin intermediul strategiilor şi al programului de marketing ne-am
propus să creştem acest număr.
Oraşul balneo-climateric Slănic Moldova este amplasat în partea de sud-vest a
judeţului Bacău, în culoarul format în partea estică a munţilor Nemira de râul Slănic.

Capitolul 1. Prezentarea generală a statiunii


SLĂNIC MOLDOVA

1
Glavan V., Turismul în Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 48.

1
România beneficiaza de o multitudine de atractii turistice, atât naturale cât si antropice,
multumita varietatii formelor de relief, istoriei si influentelor culturale,
astfel încât specificul atractiilor turistice este diversitatea si unicitatea.

Apariţia şi dezvoltarea localităţii Slănic Moldova s-a datorat unor factori


genetici favorabili care au individualizat evoluţia acesteia şi in principal resursele
naturale şi aşezarea geografică. Aşezarea, s-a dezvoltat datorită descoperirii în anul
1801, a unui izvor cu apă minerală de către Serdarul Mihalache Spiridon.
Începand cu anul 1808, 12 familii de tărani de la Ocnele de sare se stabilesc
în oraşul Slănic Moldova. În anul 1825, numărul familiilor creşte la 27, acestea urmând
să îngrijeasca izvoarele tămăduitoare. Se intensifica popularea Văii Slănicului şi se
întemeiaza satul Cerdac şi Satul Nou (Cireşoaia).
Supranumită şi "Perla Moldovei", staţiunea Slănic Moldova este amplasată în partea
de sud-vest a judeţului Bacău, la o altitudine de 530 m pe versantul estic al Carpaţilor
Răsăriteni, respectiv munţii Nemira. Oraşul este situat la 46°17’ latitudine nordicã, 26°37’
longitudine esticã. Prin parametrii săi climatici (aerul pur, bogat în aerosoli, răsini, ioni
negativi de oxigen), datorită circulaţiei maselor de aer ozonat şi aerosoli aromaţi de pădure,
staţiunea beneficiază de un climat relaxant şi tonifiant, de cruţare, sedativ-stimulativ.

2
Slănic Moldova este una din cele 12 staţiuni balneoclimaterice de importanţă
naţională, izvoarele sale minerale fiind medaliate în repetate rânduri la concursuri
internaţionale.
Unul dintre cei dintâi vizitatori în staţiunea care abia începea sã-şi aşeze temeliile a
fost, în vara anului 1816, Veniamin Costache, mitropolitul cãrturar al Moldovei.
Mulţi mânuitori ai condeiului au aşternut în scris încântarea lor faţã de frumuseţea acestor
locuri dãtãtoare de sãnãtate, ca sã afle şi alþii despre ele şi sã meargã şi sã le cunoascã.
Povestitorul Nicu Gane ne-a lãsat în nuvela „2 zile la Slãnic”, amintiri din viaţa
staţiunii, din jurul anilor 1890-1900, cu „stâncile cele fioroase, care stãteau atârnate
deasupra capetelor cãlãtorilor, excursiile pe căi de munte la Poiana Sãratã, petrecerile ori
plimbãrile la Cascadã, vînturişul cel turbat al apei, care de când lumea se luptã cu stâncile
şi cum hierbe apa printre chietre de te ameţeşte când îi vezi”.
„Acolo – mai scria el – se adunã în fiecare varã sumedenie de lume, din toate
unghiurile ţãrii şi cine vine odatã, nu se mai saturã de a veni de nenumãrate ori, atât de
atrãgãtor e acel colţ al Carpaţilor, din toate punctele de vedere”.
Şi Ion Creangã a fost, în câteva veri, la Bãile Slãnic, ca sã facã „feredenie” şi sã bea
ape minerale pentru tãmãduirea beteşugului sãu.
Preţioase ne-au rãmas, nu numai prin pitorescul descrierilor, ci şi prin valoarea lor de
document, însemnãrile de cãlãtorie ale lui Wilhem de Kotzebue, consulul Rusiei în
Moldova, în acea vreme, şi scriitor de limbã germanã, care a trãit multã vreme la Iaşi, ales
fiind şi membru al Academiei Române în anul 1884. A descris drumul anevoios de-a lungul
Slãnicului umflat de ploi, viaţa grea din staţiune şi pustietatea locurilor, dând totodatã
primele date despre începuturile staţiunii.
Şi tot la Slãnic-Moldova a primit geniul muzicii româneşti, George Enescu,
consacrarea publicului. În vara anului 1890, în staţiune afişele anunţau: „Concert în folosul
sãracilor… George Enescu în vârstã de numai 9 ani …”. De fapt avea numai 8 ani, în vara
aceea când, în faţa vizitatorilor veniţi la curã la Bãile Slãnic, George Enescu prezenta
primul sãu recital: fantezie lui Singlee pe ariile din „Fata regimentului” şi o altã fantezie a
aceluiaşi compozitor, pe arii din „Faust”.
Dar cea mai frumoasã descriere a Bãilor Slãnic ne-a lãsat-o Alexandru Vlahuţã,
poetul-drumeţ, care descoperea, pentru prima oarã în literaturã, frumuseţea aşezãrii de pe

3
valea Slãnicului: „… deodatã înaintea noastrã se descoperã luminoase-n rama lor de codru,
Bãile Slãnic – Sinaia Moldovei. Aici valea se-nchide din toate pãrţile, o horã de munţi o
prind de mijloc, şi apele clocotã grãmãdite ca-ntr-o pîlnie. Pe fundul vãii, de-o parte şi de
alta a Slãnicului, se înalþã hoteluri mari, vile atrãgãtoare rãsar dintre copaci, drumuri albe,
netede se-ndoaie molatec peste tãpşane verzi, cãrãri pietruite se caţãrã peste brîiele
mãgurilor, pe sub bolţi de ramuri; chioşcuri neaşteptate-ţi ies în cale; de sus te strigã
vîrfurile munţilor Cerbul, Puful, sã-ţi arate poienile lor înflorite şi largile lor privelişti, peste
clocotişul codrilor, înspre Poiana Sãratã de la trecãtoarea Oituzului şi-nspre „Poarta
Vînturilor” de la Nemira Mare. Zbucnesc din stînci izvoarele binefãcãtoare, descoperite
acum o sutã de ani de Serdarul Mihalache Spiridon, care vîna cerbi şi urşi pe unde ne
plimbãm noi azi în cîntecul muzicii”.
Slãnicul a fost numit şi „Perla Moldovei”. I-au adus aceastã faimã aprecierile fãcute
asupra apelor sale minerale, neîntrecute de multe izvoare similare din lume, la diferite
expoziþii din strãinãtate, primind aproape de fiecare datã medalia de aur.
Anii primului rãzboi mondial (1916-1918) au adus Slãnicului Moldovei mari
distrugeri.
La sfârşitul rãzboiului, Perla Moldovei era o ruinã. Zeci de ani la rând, ea şi-a plâns gloria
apusã pe propriile ruini.
De abia în ultimele decenii ale secolului XX, Slãnicul Moldovei şi-a recãpãtat
strãlucirea.
Mii de oameni din toate colţurile ţãrii îi strãbat în fiecare an potecile umbroase, beau din
izvoarele ei dãtãtoare de sãnãtate, care sunt folosite dupã cele mai moderne principii ale
ştiinţei medicale. Vin aici şi cãlãtori din ţãri îndepãrtate, auzind de minunata putere de
vindecare a apelor minerale.
Staţiunea Slănic Moldova este renumită pentru izvoarele sale de ape carbonate,
bicarbonatate, uşor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice şi oligominerale,
izvoare descoperite încă din anul 1801. În 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar în
1877 au apărut primele instalaţii balneare. De-a lungul timpului, calităţile apelor minerale
descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obţinute la expoziţiile internaţionale de la
Paris, Viena, Frankfurt/Main etc. Specialiştii le-au comparat cu apele minerale de la
Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc.

4
În timp ce pentru unii staţiunea Slănic Moldova este o a doua casă şi în acelaşi timp
locul ideal pentru vacanţele de vară şi de iarnă, pentru alţii ea reprezintă încă un loc
misterios, o staţiune despre care au auzit că merită văzută şi despre care au citit pe internet,
sau doar imaginea neconturată a unui concediu îndepărtat.

1.1. Cadrul natural

1.2 Vegetaţia

Este caracteristică ramurii orientale a Carpaţilor româneşti cu particularităţi


decurgând din condiţiile climatice şi pedologice. Cea mai mare influenţă este impusa de
altitudine care determina etajarea vegetaţiei.
Pădurile acoperă mai ales suprafeţele situate la peste 600 m altitudine şi sunt
reprezentate prin etajul molidisurilor (Picea excelsa , Abies alba) de la peste 800 – 900 m în
sus. Sub aceste altitudini apar pădurile de amestec al molodisurilor cu fagul (Fagus
silvatica) iar la altitudinile cele mai scăzute din bazinul hidrografic al Slănicului apar
pădurile din fag pur sau în amestec cu carpen (Carpinus betulus). Pot aparea şi inversiuni
de vegetaţie pe fundul văilor ca urmare a condiţiilor create de înversiunile termice.
În suprafetele defrişate s-au instalat păşuni cu numeroase plante cu flori (sânziene
de munte, garofiţa, romaniţa de munte, clopoţei, coada soricelului, margarete s.a.). La
înălţimi mai mici de 700-500 m se intâlnesc numeroşi arbusti de alun, corn, măceş şi
porumbar.
Plantele ocrotite se întâlnesc în zona înaltă, spre culmea Nemirei a râului Slănic
şisunt reprezentate prin papucul doamnei şi sângele voinicului.

Peisajul antropic
Arhitectura oraşului nu este unitară, la fel şi peisajul urban al localităţilor componente ale
oraşului Slănic Moldova. În timp ce construcţiile din localitatea Slănic Moldova (staţiune)
au un nivel de înălţime mediu, existând şi clădiri înalte (hoteluri) şi un aspect arhitectural
deosebit, cele din localităţile Cerdac şi Cireşoaia sunt de acela mai multe ori construcţii în
regim parter. De altfel, localităţile Cerdac şi Cireşoaia au un puternic aspect rural, datorită

5
atât arhitecturii locuinţelor dar şi dependinţelor acestora, multe dintre gospodării practicând
agricultura şi zootehnia pentru consum propriu.
În staţiune se regăsesc mai multe stiluri arhitecturale reprezentative pentru mai
multe perioade istorice (începând cu sec. al XIX-lea) şi chiar pentru zone diferite, conferind
un aspect distinct şi cochet zonei. O parte dintre acestea sunt chiar emblematice pentru
staţiune, clădiri precum cea a Cazinoului sau a Pavilionului central Racoviţă apărând foarte
des în materialele de prezentare ale staţiunii. Clădirea Cazinoului datează din anul 1894 şi a
fost declarată monument istoric de interes naţional (categoria A). O serie de vile în care
funcţionează unităţi de cazare turistică şi instituţii, între care şi Primăria oraşului, sunt
incluse în lista monumentelor istorice de interes local (categoria B).

1.4. Reţeaua hidrografică

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul oraşului Slănic Moldova este situat în
bazinul râului Slănic cu o lungime de 20 Km, care traversează localitatea de la vest la est,
el constituind principalul afluent al râului Trotuş. Râul Slănic îşi adună apele din 12 izvoare
de pe muntele Şandru Mare.
Relieful accidentat a determinat caracterul torenţial al bazinului hidrografic. De la
izvoare până la confluenţa sa cu Trotuşul, cursul Slănicului este alimentat de numeroase
pîraie şi pârîiaşe, a căror apă, peste 70%, provine din ploi şi zăpadă.
Afluenţii râului Slănic sunt: pe stânga: Cheşcheşul, Pufului, Sasului, Ignat,
Tudorache, iar pe dreapta Sărata, Dobru, Cerbului, Surei. Pârîurile prezintă scurgerea în tot
timpul anului, cu excepţia unor torenţi mici, cu suprafaţă de bazin mai mică de 5 Kmp.
Caracterul torenţial al precipitaţiilor şi suprafeţele mici ale subzonelor hidrografice
imprimă un regim hidrologic discontinuu în timp, cu oscilaţii mari ale nivelurilor şi
debitelor. Aceste variaţii mari ale scurgerilor sunt într-o anumită măsură atenuate de gradul
mare de împădurire din bazin.
Debitele maxime se produc primăvara şi vara când la topirea zăpezilor bogate se
asociază ploi de intensitate şi durată mare şi respectiv, după ploi torenţiale generalizate în
bazin. Creşterile de niveluri pe cursurile de apă sunt de 2,5 - 3 m, fapt ce conduce la
producerea unor inundaţii locale, mai ales în cazul afluenţilor, la baza versanţilor.

6
1.5 Clima

Datorită aşezării sale într-o depresiune adâncă, pe versantul estic al Carpaţilor


răsăriteni, Slănic Moldova are un climat de tranziţie între climatul de dealuri şi cel
subalpin, cu veri nu prea călduroase (17,8°C în iulie) temperat continental şi ierni blânde (-
4,2°C media în ianuarie). Orientarea de la sud-vest la nord-est a Văii Slănicului şi
deschiderea bazinului în zona unde s-a dezvoltat staţiunea fac ca însorirea şi luminozitatea
să fie mai multe ore pe zi.
Ca urmare a acestor factori, Slănic Moldova are o climă bună faţă de alte localităţi
climaterice cu renume. Localitatea beneficiază de un procent relativ ridicat de calm (cca.
290 zile anual), vântul având în general viteze (până la 2 m/sec) şi frecvenţe reduse.
Presiunea atmosferică este în general redusă, media anuală de 720 mm.
Nebulozitatea este relative scăzută, cu 150 de zile senine anual, 115 cu cer parţial
acoperit şi 100 de zile noroase. Media anuală a precipitaţiilor este de 750 mm. Lunile mai
şi august sunt cele mai ploioase (75 - 100 l/mp).

1.6. Populaţia
a. Total populatie:4996
Oraşul Slănic-Moldova înregistra la recensământul populaţiei din 18.03.2002 un număr de
4.996 locuitori, din care populaţie masculină 2.543, în procent de 50,9% din total şi 2.453
femei, respectiv 49,1%.
b. Structura pe naţionalităţi
 Romani; 4996
c. Situaţia ocupării populaţiei
 Total populaţie ocupată din care:
1. Salariaţi: 1511
 Total populaţie neocupată din care:
1.şomeri;
2. persoane în asistenta sociala la 31 martie 2006: 230 persoane
3. pensionari: 946

7
1.7 Potenţial economic

Profilul economic al oraşului Slănic Moldova este turismul balneoclimateric, ca


urmare a potenţialului natural (bioclimatul) şi potenţialului balnear (apele minerale şi
gazele terapeutice).
Secundar funcţiei de turism semnalăm şi alte activităţi economice existente. În
paralel, pe teritoriul oraşului îşi desfăşoară activitatea unităţi economice având ca profil
exploatarea fondului forestier, prelucrarea lemnului, construcţii, activităţi meşteşugăreşti,
activităţi pentru deservirea populaţiei.
În sectorul economic s-au produs unele mutaţii structurale determinate de evoluţia
diferită a unor sectoare. Procesul de tranziţie este însoţit de o serie de fenomene sociale şi
implicit economice. Toate acestea ne determină să semnalăm că s-a produs o orientare
politico-economică care a condus la apariţia unor noi agenţi economici, societăţi particulare
de tip S.R.L. şi S.N.C..
Suprafata mare ocupata de paduri ofera sansa valorificarii lemnului si a produselor
secundare, precum si dezvoltarea turismului cu toate componentele sale: agroturism, turism
cultural, etnic, istoric, religios, etc.

Capitolul 2.Planul de marketing al statiunii Slanic Moldova

8
Valorificarea potentialului turistic de care dispune statiunea Slanic Moldova presupune
în primul rând întocmirea unui program promotional. Acest program de marketing îsi
propune ca obiectiv general promovarea zonei ca destinatie pentru turism itinerant.
Prin intermediul acestui plan de marketing se doreste Slănic Moldova sa redevina la
valorile de acum douazeci de ani. Având drept reper şi îndemn renumele de „Perlă a
Moldovei”, Slănic Moldova îşi va valorifica potenţialul extraordinar al izvoarelor minerale
şi al cadrului natural deosebit, devenind o veritabilă „Perlă a turismului românesc”.
Prin planul de marketing propus se recomandă următoarele elemente şi aspecte
importante:
 Realizarea unor pachete turistice flexibile care sa ii ofere turistului posibilitatea de
a decide ce anume doreste sa viziteze.
 Informarea celor interesati despre posibilitatile de practicare a turismul balneo-
terapeutic, de recreere si odihna, turismul de agrement, turismul cultural si stiintific,
turismul religios, agroturismul, cicloturismul
 Crearea si imbunatatirea imaginii privind serviciile complementare promovarea
ofertelor speciale de pret pentru grupuri, copii si in extrasezon
 Extinderea canalelor de distributie si dotarea lor cu materiale promotionale
 Inlaturarea convingerilor negative formate in rândul potentialilor turisti
 Promovarea ofertelor speciale, pentru servicii noi, suplimentare
 Revigorarea si imbunatatirea publicitatii
 Realizarea unor cataloage turistice, pliante si a altor materiale promotionale strict
necesare
 Acţiuni bine definite şi corelate, astfel încât planul de marketing şi
întreg proiectul să poată fi implementat cu succes;
 • Promovarea la nivel naţional a pachetelor turistice din statiunea Slanic Moldova în
concordanţă cu principiile europene şi naţionale privind dezvoltarea durabilă.

Tabel 2.1 Prezentare succintă a bugetului necesar implementării planului de marketing

Activitatea desfăşurata Perioada Bugetul

9
Realizarea unei identitati a 1 iulie-1 august 3000 RON
statiunii Slanic Moldova
(slogan, sigla, prezentare)
Concurs la Victoria Shoping 1 august – 15 august 2000 RON
Center ,respectiv Arena
Mall City
Editarea si distribuirea unor 1 august – 1 septembrie 500 RON
brosuri informative
Articole in reviste de 1 august-1 octombrie 200 RON
specialitate
Prezenta unor standuri la 10.000 RON
targul de turism
Promovarea on-line 1 august- 1 octombrie 3000 RON
Cd de promovare si oferte 1 august- 1 septembrie 500 RON
de team-building
Aparitii in cataloage de 1 august- 1 octombrie 100 RON
turism
Cercetare in randul turistilor Decembrie 2013 10.000 RON
Total 29.300 RON

Activităţile se vor desfăşura în perioada 1 august – 1 octombrie 2013 pentru a


cuprinde şi perioada în care se desfăşoară şi târgul de turism. Anumite activităţi vor fi
desfăşurate pe parcursul primei luni, iar restul care depind şi de alţi factori (târgul de turism
sau data apariţiei revistelor de specialitate) cuprind intrega perioadă. Cercetarea se va
efectua după ce campania a luat sfârşit şi primele rezultate vor fi vizibile.

Tehnicile şi strategiile de marketing adaptate sunt o cerinţă a activităţii turistice. În


turism trebuie evidenţiat faptul că vânzarea produselor se produce înaintea prestării
serviciilor, astfel marketing-ul este mult mai important decât în cazul bunurilor de larg
consum.

Capitolul 3. Justificarea produsului specific care face obiectul promovării


3.1 Specificitatea produselor promovate

10
Industria turistică este un sector economic complex care depinde, şi influenţează la
rândul său, numeroase sectoare de activitate de la activităţii comerciale (cazare, transport,
comerţul cu amănuntul, activităţile de divertisment, culturale) la sănătate şi chiar
agricultură.
Fiind un sector de activitate extrem de dinamic, în care cererea clienţilor - atât a
turiştilor români cât şi a celor străini - este în rapidă creştere, turismul se constituie într-o
ramură a industriei cu un potenţial de dezvoltare excelent, atât în ce priveşte creşterea
numărului de vizitatori, cât şi în ceea ce priveşte reducerea şomajului şi atragerea
capitalului străin.
In urma analizei potenţialului turistic din statiunea Slanic Moldova a fost hotarata
crearea unor pachete integrate de produse şi servicii turistice care să satisfacă o gama largă
de asteptari si nevoi ale clienţilor. Aceste pachete au fost intocmite pe baza tipurilor de
turism existente in statiune, si anume:

1. Pachetul nr: 1 : Turismul balneoclimateric


In Slanic Moldova este o singura unitate sanitara de interes public national, aflata în
subordinea Ministerului Sanatatii, anume Sanatoriul. Ofera servicii de recuperare medicala,
pentru adulti si copii, în regim de spitalizare si ambulatoriu, pe urmatoarele profile de
patologie: respirator, hepato-digestiv, renal, reumatismal cronic degenerativ, circulator.

2. Pachetul nr.2 : Turismul pentru odihnă şi recreere :


In statiunea Slanic Moldova exista o varietate de forme de agrement pentru petrecerea activă a
timpului liber, respectiv:
Organizarea de excursii: In Slanic si imprejurimi (se viziteaza principalele atractii turistice):
Zona Izvoarelor Minerale, Parcul, Cheile si Cascada Slanicului, Monumentul Eroilor si
Manastirea Magura, Mina Salina Tg Ocna si barajul Poiana Uzului.
Drumeţii montane: pe traseele montane existente unul dintre este Traseul Sapte Scari.

3. Pachetul nr: 3 -Turismul de afaceri:


Existenţa dotărilor necesare organizării de seminarii, reuniuni, conferinţe şi congrese,
face posibilă practicarea acestei forme de turism în staţiunea turistică Slanic Moldova.

11
Datorită îmbunătăţirii ofertei specifice turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii
ani, cu mari perspective de creştere în anii următori.

4. Pachetul nr: 4 - Alte forme de turism (Turism de aventura):


Sunt reprezentate de practicarea sporturilor precum: paintball, team-building, plimbari
cu ATV-ul, mountain-biking-ul. Turistii amatori de off-road au la dispozitie cateva trasee cu
punct de plecare Slanic Moldova, drumuri forestiere ce pot fi abordate fie cu ATV-ul,
motocicleta sau cu 4X4.

Turismul balneoclimateric

Turismul balnear detine un loc important în rândul tipurilor de turism practicate în


România, numarul total de turisti înregistrând în ultimii ani o tendinta ascendenta în pofida
unor fluctuatii negative în perioadele anterioare. Principalele probleme cu care se confrunta
turismul balnear sunt investitiile reduse / insuficiente în modernizarea capacitatilor de
primire turistica si a bazei de tratament precum si perceptia ca turismul balnear se
adreseaza strict persoanelor cu probleme de sanatate. Pe de alta parte, în cazurile în care s-
au efectuat investitii majore în statiunile balneare acestea sunt private si îndreptate catre
conceptul de wellness - orientat catre odihna, relaxare si tratamente mai putin intensive, în
structuri de cazare cu clasificari superioare. Cele mai multe izvoare termale si minerale din
România ramân însa neexploatate astfel încât turismul balnear este considerat unul dintre
tipurile de turism cu cel mai ridicat potential, atât din perspectiva exploatarii resurselor cât
si a tendintelor favorizante ce se manifesta la nivel mondial în ceea ce priveste turismul de
„wellness”.
În România, o parte importanta dintre turistii ce sosesc în statiunile balneare sunt
persoane retrase din activitatea profesionala care beneficiaza de bilete de tratament prin
Casa Nationala de Pensii si întrucât majoritatea structurilor de cazare cu capacitati
semnificative apartin statului, investitiile în
modernizare au fost reduse - aceste structuri de cazare (împreuna cu bazele lor de
tratament) au ramas la clasificari de 1 si 2 stele.
Statiunea balneoclimaterica Slanic Moldova beneficiaza de un climat intramontan-

12
depresionar temperat, relaxant si tonifiant, sedativ-stimulativ, datorita aerului pur, bogat in
aerosoli, rasini si ioni negativi de oxigen;

Din aproximativ 8.500 de izvoare termale si minerale doar un procent restrâns


(aproximativ 10-15%) sunt exploatate. Astfel, pe teritoriul României exista un numar de 42
de statiuni balneoclimaterice, din care peste jumatate (26 de statiuni) sunt situate în zona de
podis. 15 din cele 42 de statiuni „balneo” sunt considerate de interes national.
Astazi exista peste 20 de izvoare de ape minerale carbonate, bicarbonatate, usor
sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice si oligominerale, ale caror calitati
terapeutice au fost confirmate de-a lungul timpului de medaliile obtinute la diferite expozitii
internationale, desfasurate in orase precum Paris, Frankfurt sau Viena;

Pacientii pot ajunge cu autocarul la Targu Ocna (18 km), unde exista un sanatoriu
balnear subteran, cu un microclimat de salina. Statie de imbuteliere a apei minerale. Statiunea
dispune de numeroase hoteluri si vile, de un complex sanatorial, etc. Sunt folosite diverse
tipuri de proceduri care vizeaza atat cura interna cu ape minerale; aerosoli si inhalatii cu ape
minerale si substante medicamentoase, bai cu apa minerala incalzita, hidroterapie,
kinetoterapie, electroterapie, cultura fizica medicala cat si tratament.

13
Pretul unui bilet de intrare in salina, este de 18 lei/adult/zi, copii intre 2-18 ani 9
lei/persoana. Nu exista reduceri aplicate studentilor sau pensionarilor. Iar mijlocul de
transport in interiorul salinei este autobuzul. Frecventa de circulatie a acestora este din 40
de minute. Program zilnic de vizitare intre 7:00-16:00.
Salinele reprezinta una dintre categoriile de resurse turistice putin exploatate în
România, desi exista 7 exploatari ale sarii pe teritoriul tarii din care 5 sunt incluse în
circuitul turismului. Aceste saline sunt deschise atât pentru turism de agrement cât si pentru
turism curativ. În general, investitiile în amenajarea turistica a exploatatiilor de sare sunt
reduse.
În cadrul turismului balnear includem si cele 5 saline deschise pentru vizitatori pe
teritoriul tarii, în scop de tratament sau ca obiective turistice. Cele mai vizitate saline sunt
Praid, Slanic Moldova si Târgu Ocna. Numarul total al turistilor care viziteaza saline a
crescut constant cu aproximativ 30% în perioada 2003 si 2006.

Turismul de aventura (parapanta, rafting, canoe, catarari pe gheata, tiroliana, bungee


jumping, etc.) a început sa fie practicat recent în România iar în prezent cererea este în
special reprezentata de companii ce organizeaza team-building uri sau de turisti straini. Si
în cazul acestui tip de turism România beneficiaza de numeroase forme de relief ce permit
dezvoltarea de astfel de servicii aferente (munti, pesteri, vai înguste traversate de râuri,
etc.).

Pe fondul cresterii economice din ultimii ani, România a atras din ce în ce mai multi
investitori straini motiv pentru care turismul de afaceri a cunoscut cele mai puternice
ritmuri de crestere din ultimii ani, fie ca e vorba de evenimente, întâlniri, conferinte, sau de
interese de afaceri individuale. De asemenea, odata cu investitiile straine au patruns si noi
practici manageriale si politici în domeniul resurselor umane asa încât o alta forma de
turism care ia din ce în ce mai mare amploare este „team-building-ul” (deplasari în scopuri
recreative ale unei echipe de angajati / a întregului personal al unei companii).

14
OBIECTIVE TURISTICE :

1.Zona Izvoare Slănic Moldova


O plimbare pe aleile ce înconjoară Izvoarele te revigorează atât prin aerul
binefăcător de munte cât şi prin peisajele de basm.

2.Parcul din Slănic Moldova

15
Mai mult decat un simplu parc, Parcul Slănic Moldova reprezintă o oază de
frumuseţe, linişte şi o sursă vie de revitalizare a sufletului.

3.Cheile si cascada Slănicului


Potecile înguste şi pe alocuri abrupte de pe malul stâng al Slănicului, umbroase şi
tăcute, oferă un peisaj sălbatic şi captivant amatorilor de mici escapade, fiind însă uşor de
parcurs, şi alcătuiesc un traseu preferat de multi dintre turiştii ce adoră să imortalizeze o
parte din spectacolul oferit de staţiune, acompaniaţi de susurul Cascadei.

4. Trasee montane
5. Biserica Catolica din Slanic Moldova - impresioneaza prin arhitectura avangardistă.

16
6. Mina Salina din Targu Ocna
Zona deschisa vizitatorilor este baza de agrement din mina Trotus, unde puteti
vizita urmatoarele obiective turistice:

Biserica "Sfânta Varvara" – situată în mina de sare “Trotuş”din oraşul Târgu Ocna,
a rămas şi în prezent una dintre puţinele biserici din ţară construite în saline şi singura
din Europa realizata aproape integral din sare şi amplasata la o adâncime de peste 200
de metri.
In perioada aprilie-decembrie 1992, se construieşte în inima muntelui de sare de la Târgu
Ocna, la o adâncime de 240 de metri, lăcaşul de cult “Sfânta Varvara”, realizare exclusivă a
ortacilor din zonă. Toate elementele din interiorul bisericii, de la jilţul din colt, la aplice,
candelabre şi până la altar, sunt confecţionate din sarea tăiata din munte, iar catapeteasma,
icoanele si celelalte obiecte de cult au fost realizate prin contribuţia minei “Trotuş” şi a
arhimandritului Epifanie Bulancea, de la Mănăstirea “Măgura Ocnei”. Toate obiectele din
sare au fost tratate cu un lac
special, pentru a nu atrage umezeala şi pentru a asigura rezistenţa în timp. Amplasată la 240
m in subteran, singura biserică din Europa construită aproape integral din sare; Muzeul
Sării; lacul cu apă sărată şi cascadă; terenuri de sport şi spatiu pentru gimnastică; spaţii de
joacă pentru copii; bufet; cabinet medical.

17
7. Monumentul Eroilor si Manastirea Magura Ocnei se afla pe Dealul Magura din
Targu Ocna.
Cale de acces: dupa ce treceti de intersectia catre Slanic Moldova, la cateva sute de
metri, gasiti spre dreapta un drum asfaltat de 2,5 Km care urca in serpentine spre varful
Dealului Magura.
Urcând pe drumul betonat, după aproape 2,5 kilometri, ne întâmpină pe stânga o
clădire masivă din piatră, cu drapelul tricolor deasupra. Acesta este Monumentul Muzeu
Măgura Ocnei, închinat eroilor din 1916-1918. Pe frontispiciul unde este o usă şi un mic
balcon din piatră este scris: "Spuneţi generaţiilor viitoare că noi ne-am făcut datoria!".
Monumentul a fost ridicat din piatră cioplită şi are o înălţime de 22 de metri.
Clădirea monumentului cuprinde parter şi două etaje, legate printr-o scară interioară
circulară. Ridicat la cota 504 metri, în amintirea a 14.000 de soldaţi români ce au luptat şi
căzut eroic pe frontul de la Oituz - Cosna - Ciresoaia, acest monument este un adevărat loc
de pelerinaj, mulţi oameni încumetându-se să urce până la el.

Demn de mentionat este faptul ca Monumentul Eroilor de pe Magura, care ofera o


priveliste panoramica deosebita zonei inconjuratoare, a fost restaurat in anii 1972 - 1974 iar
pana in 1989 a fost locul unde, la 9 mai, se aducea un pios omagiu eroilor din Primul
Razboi Mondial.

18
8. Zona Valea Uzului - situata la 12 kilometri vest de orasul Darmanesti
Pentru cei cazati la Slanic Moldova traseul pana la Barajul "Poiana Uzului" are o
lungime de aproximativ 50 Km.

Zona Valea Uzului are un potenţial turistic remarcabil, deşi, tipic românesc:
turismul este slab dezvoltat. Principalul reper al zonei este barajul "Poiana Uzului",
construit in anul 1973, inalt de 82 m si lung de 500 m, cu o lungimea a lacului de 3,8 km,
suprafata de 334 ha, un volum de 98 mil. m cubi apa si cu adâncimea maximă de 64 m.
Barajul "Poiana Uzului" este rezervaţie sanitara, având ca scop aprovizionarea cu
apa potabilă a oraşelor: Dărmaneşti, Tg.-Ocna, Oneşti şi parţial a Bacăului.
Ca unităţi de cazare în zonă se pot găsi câteva pensiuni şi cabane situate la "Coada
Lacului", taberele Valea Uzului (situata la baza barajului) si tabara Sălătruc (situată în
amonte la graniţa cu judeţul Harghita).

9. Parcul Dendrologic Dofteana


Parcul Dendrologic Dofteana constituie o colecţie ştiinţifică dendrologico-
silviculturală formată din peste 660 de specii şi varietăţi de arbori, ce se întinde pe o
suprafaţă de 24 ha. Şi se afla la numai 20 de kilometrii de Slănic Moldova.

19
Din punct de vedere social-cultural, Parcul Dendrologic Dofteana constituie un
minunat loc de relaxare, excursii şi instruire pentru locuitorii comunei, dar şi ai localităţilor
din împrejurimi.

10. Casa memorială “George Enescu“ - Centrul de cultură "Rosetti-Tescanu" de la


Tescani.
Se afla la 45 de kilometrii de Slănic Moldova. În Tescani există o casă memorială
aparţinând familiei Rosetti-Tescanu, apoi Marucăi Cantacuzino şi compozitorului George
Enescu, care a trăit şi a compus câteva lucrări aici, între care şi o parte din opera Oedip.
Astăzi este cunoscută sub numele:"Centrul de cultură Rosetti-Tescanu". Aici se desfăşoară
anual şi un festival de muzică clasică ("Orfeul Moldav") cu Filarmonica Mihail Jora din
Bacău.
Anual,la Tescani se desfăşoară şcoli de vară,cu pictori din ţară şi străinătate, cu
precădere din Franţa şi Belgia. Aceştia sunt atraşi de frumuseţea locurilor (locuri pe care
însuşi George Enescu le-a iubit, acesta din urmă exprimându-şi dorinţa să fie înmormântat
alături de soţia sa aici).

20
Turiştii amatori de off-road se pot bucura de câteva trasee cu punct de plecare
Slănic Moldova. Acestea sunt drumuri forestiere şi pot fi abordate fie cu ATV-ul,
motocicleta sau cu 4x4.
 Primul traseu este şi cel mai uşor:
Slănic Moldova - Mânăstirea "Ştefan cel Mare"
Traseu off-road pentru ATV, 4x4, motociclete, biciclete sau chiar maşini normale.
Lungime: 6 Km pe drum forestier destul de bun.
Traseul este foarte uşor şi este recomandat pentru începătorii în off-road, iar pentru
veteranii acestui sport poate fi un traseu de viteză. Accesul se face din satul Cerdac aflat la
ieşirea din Slănic Moldova.
 Urmează un traseu mai dificil:
Slănic Moldova - Poiana Sărată
Traseu off-road destinat în special ATV-urilor dar poate fi abordat şi cu 4x4.
Lungime: aproximativ 30 Km pe drum forestier.
Durata: aproximativ 1,5 ore.
Traseul este mediu ca dificultate dar sunt şi porţiuni mai dificile pentru un 4x4.
Accesul se face prin continuarea drumului principal ce străbate Slănic Moldova către
Camping.
 Pentru veterani, continuarea traseului anterior:
Slănic Moldova - Poiana Sărată - Lepsa - Soveja
Traseul este compus din două părţi: Slănic - Harja pe drum forestier; ajunşi la Harja se
virează la dreapta pe drumul naţional şi se merge câţiva km până la intrarea în Poiana
Sărată unde începe partea a doua a traseului, se virează la stânga pe pod şi se continuă pe
drumul forestier.
Traseu off-road destinat în special ATV-urilor dar poate fi abordat şi cu 4x4.
Lungime: aproximativ 80 Km pe drum forestier.
Durata: aproximativ 4 ore cu ATV-ul.
Traseul este mediu ca dificultate dar sunt şi porţiuni mai dificile pentru un 4x4.
Recomandăm planificarea excursiei pe parcursul a 2 zile şi alegerea unui loc de campare
fie la Lepsa fie la Soveja.

21
Atât peisajele sălbatice cât şi traficul rutier mai decongestionat ca în alte zone
permit iubitorilor de excursii cu bicicleta să parcurgă câteva trasee turistice pretabile atât
împătimiţilor de viteză cât şi iubitorilor de offroad.
 Traseu pentru localnici:
Oneşti - Târgu Ocna - Slanic-Moldova - camping Slanic-Moldova
Lungime: 35 km
Caracteristici: şosea asfaltată
Din municipiul Oneşti rulăm 14 km pe DN 11A până în oraşul Târgu Ocna, una
dintre cele mai vechi aşezări din partea de sud a Moldovei, cunoscută prin exploatările de
sare. Până la Slanic-Moldova, cea mai importantă staţiune balneoclimaterică din Moldova,
ne deplasăm pe DN 12 B care se desfăşoară pe malurile râului Slănic, cale de 18 km,
pătrunzând în interiorul munţilor. Odată ajunşi în staţiune putem urma pe jos traseul. A
doua etapă a traseului se încheie, după încă 2,5 km, la campingul Slanic-Moldova, trecând
pe lângă parcul cu izvoare minerale, păstrăvărie, cheile şi cascada Slanicului. Popasul este
situat în Poiana Căprioarei. Drumurile forestiere de pe văile Dobru, Pufu, Slanicel şi Slănic
ne oferă, în continuare, alte posibilităţi de a contempla frumuseţile tăinuite ale Munţilor
Nemira.
 Traseu pentru turişti:
Slanic-Moldova - Târgu Ocna - Dofteana -Darmanesti - Sălătruc - hanul turistic
Poiana Uzului
Lungime: 47 km
Caracteristici: şosea asfaltată
De la Slanic-Moldova mergem pe DN 12 B până la Târgu Ocna (18 km), apoi pe
DN 11 A încă 9 km până în comuna Dofteana, unde există un muzeu etnografic, ca de altfel
şi în Dărmăneşti, comuna unde ajungem parcurgând 6 km pe DN 11 A. Aici se mai pot
vizita: Biserica din lemn de la Boiştea (1808) şi Castelul Prinţesei Ştirbei (sec. XIX).
Suntem pe valea Uzului şi vom continua pe şoseaua DJ 123 până la capătul etapei, încă 11
km. Nu vom putea trece cu vederea casele tipice şi porţile din lemn sculptat din Dărmăneşti
şi Sălătruc. Din Sălătruc, situat la 1 km (urmând drumul tot înainte) de baza barajului
lacului de acumulare Poiana Uzului, urcăm (spre dreapta) câteva serpentine ale şoselei şi
sosim, după ce am parcurs doar 3 km din Sălătruc, la hanul turistic Poiana Uzului.

22
Slanic-Moldova - Mânăstirea "Ştefan cel Mare" de pe Muntele "Bolovanu"
Lungime: 6 km
Caracteristici: drum forestier
Din satul Cerdac se urmează drumul forestier pentru a ajunge la mânăstire.

Capitolul 4. Analiza SWOT a statiunii Slanic Moldova

Denumirea este dată de iniţialele cuvintelor din limba engleză Strenghts,


Weknesses, Opportunities şi Threats. Acest model presupune că organizaţia va aborda o
strategie prin care să se “alinieze” sau să se “potrivească” aspectelor esenţiale ale mediului
intern şi mediului înconjurător2.

4.1. Puncte tari:

 Poziţionarea geografică relativ centrală la nivel naţional, la limita Regiunii


Moldovei cu Transilvania şi Muntenia;
 Distanţa redusă între Slănic Moldova şi oraşele importante de la nivel naţional:
Bucureşti (322 km), Bacău (81 km), Iaşi (210 km), Braşov (159 km), Cluj-Napoca
(429 km), Constanţa (442 km), etc.;
 Izvoarele de ape minerale cu potenţial balnear
 Zonă cu atractivitate turistică, în special pe plan intern şi mai puţin internaţional,
oferind condiţii favorabile pentru practicarea unei game variate de forme de turism:
2
Băcanu, B., - Management strategic, Editura Teora, Bucureşti, 1997, pag. 75

23
drumeţie, alpinism, speologie, rafting, turism de aventura, turism auto, sporturi de
iarnă şi de vară, odihnă de scurtă şi lungădurată, tabere de copii şi tineret, tratament
balnear etc;
 Diversitatea obiectivelor de patrimoniu;
 Aşezări rurale în care se poate experimenta stilul de viaţă tradiţional;
 structuri de cazare variate: pensiuni, cabane, popasuri turistice, campinguri, vile,
hoteluri de la 1 stea la 3 stele;
 existenţa unor unităţi de prestări-servicii diversificate (bănci, bancomate, benzinării,
spălătorii, ateliere de reparaţii auto, ş.a.);
 Personal calificat în domeniul serviciilor turistice
 Existenţa drumului european E85, infrastuructura rutiera in stare buna
 Existenţa aeroportului internaţional Bacău

4.2. Puncte slabe:


 Insuficienta dezvoltare a facilităţilor de agrement de care dispune staţiunea
 Dezvoltare unilaterala a ofertei turistice (doar componenta balneo- în prezent)
 Insuficienţa spaţiilor de parcare în special în sezonul estival;
 Încadrarea oraşului în zona de gradul 8 de seismicitate;
 Segmentul ţintă care acoperă în prezent oferta staţiunii este slab reprezentat ca
putere financiară
 Slabă implementare a legislaţiei de mediu ca urmare a lipsei resurselor umane si
materiale (evitare poluării cu deşeuri, distrugerea fondului forestier);
 Starea de degradare a numeroase clădiri şi monumente istorice;
 Legislaţia naţională privind conservarea clădirilor şi păstrarea caracteristicilor
arhitecturale nu este implementată;
 Calitatea prezentării şi traducerii la punctele turistice este, în general, de slabă
calitate;
 Ofertă slabă şi nediversificată a suvenir-urilor;
 Calitatea slabă a trenurilor, autobuzelor şi a altor mijloace de transport în comun;

24
 Slaba conştientizare a oportunităţilor şi a potenţialului de dezvoltare a carierei în
industria turismului;
 Necesitatea dezvoltării unei imagini mai puternice, pozitive a judeţului Gorj şi a
Olteniei, la nivel naţional şi în străinătate, ca destinaţie turistică;
 Numărul mic de hoteluri/ capacitate mică de cazare;
 Insuficienta valorificare a bazei materiale şi a logisticii etc.;
 Majoritatea restaurantelor din zonă prezintă doar un meniu în limba română;

4.3. Ameninţări
 Nediversificarea ofertei de agrement
 Scăderea în continuare a numărului de locuri de muncă
 Creşterea în continuare a ratei şomajului
 Depopularea satelor şi migrarea tinerilor la oraş;
 Nivel scăzut de trai al unui segment important al populaţiei;

4.4. Oportunităţi:
 Crearea partiei de schi; Interesul acordat acestei partii este foarte mare, atat din
partea hotelierilor din statiune cat si din partea turistilor care si-ar dori sa poata
schia la Slanic Moldova. De la anuntarea in 2004 a vestitului proiect "Schi Parc
Slanic Moldova" au trecut 8 ani (update Martie 2012) ;
 Dezvoltarea pe termen lung a turismului de afaceri, dar şi a celorlalte forme de
turism (turismul cultural şi de agrement, turismul de tranzit, agroturismul şi
turismul ecologic etc.);
 Atragerea de noi investiţii
 Creşterea calităţii serviciilor turistice
 Creşterea perioadei de şedere/per turist
 Creşterea sumelor cheltuite de turişti
 Posibilitati de atragere a fondurilor europene pentru modernizarea zonei izvoarelor.

25
Capitolul 5. Obiective şi strategii de promovare

Turismul oferă cea mai bună şi în multe cazuri singura perspectivă realistă pentru
dezvoltarea economică a statiunii. De aceea, pentru valorificarea acestui potenţial, sunt
necesare investiţii pentru creşterea atractivitaţii şi accesibilitatii zonelor cu potenţial
turistic, promovarea lor adecvată fiind o condiţie pentru stimularea investiţiilor private.
Considerăm necesară promovarea dezvoltării serviciilor în sectorul turistic, prin oferirea de
sprijin pentru investiţiile în infrastructura turistică în zonele turistice atractive.
Dezvoltarea şi diversificarea industriei, imbunătătirea calităţii serviciilor turistice şi
dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict condiţionate de modernizarea şi dezvoltarea
infrastructurii de transport, comunicaţii şi nu numai.
Strategia de promovare a turismului autohton va urmări comunicarea unei imagini
care să sugereze originalitatea produselor turistice româneşti, sintetizând particularităţile
legate de potenţialul turistic, concepţia de amenajare, posibilităţile de practicare a
turismului, contextul balneoclimateric. Este de aşteptat adaptarea strategiei promoţionale
la specificul fiecărei pieţe (interne şi externe) şi la caracteristicile fiecărui segment de
consumatori vizat, folosindu-se mesajele cele mai adecvate3.
Pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice propunem modernizarea căilor
rutiere şi feroviare existente si extinderea reţelelor telefonice la nivelul tuturor localitatilor
prin utilizarea de tehnologii performante.

3
www.infotravelromania.ro

26
Acestă măsură vizează îmbunătăţirea infrastructurii, urmărind cresterea
competitivităţii turismului şi creşterea veniturilor realizate prin atragerea turiştilor în
această zonă.
Având în vedere că una dintre atractiile principale a zonei o constituie salina Tg.
Ocna trebuie concepută o strategie în ceea ce priveşte tariful de vizitare a acesteia. Pentru a
promova vânzările se poate concepe un instrument de marketing care să permită vizitarea
salinei, dar si gratuitate catre jocurile de agrement din interiorul salinei. În mod similar
poate fi conceput şi comercializat un voucher care să permită vizitarea tuturor obiectivelor
turistice din zonă la un preţ promoţional.
Atât în unităţile de cazare cât şi la vizitarea obiectivelor turistice se poate considera
că este benefică practicarea unor tarife reduse pentru grupuri, elevi, studenţi.
Ceea ce recomandăm structurilor de primire din Slanic este promovarea unor preţuri
mici pentru un pachet minim de servicii oferite pentru a-i atrage pe turişti la destinaţie,
urmând ca aici să-i determine pe aceştia să cheltuiască mai mult prin oferirea unor servicii
suplimentare: excursii în zonă, drumeţii, organizarea unor programe folclorice;
comercializarea de suveniruri (obiecte de artizanat), produse agricole, participarea la
muncile câmpului etc.
Programul de promovare trebuie să aibă în vedere două obiective principale:
prezentarea într-un mod cât mai atrăgător a avantajele vizitării de către turişti a Slanicului
şi crearea unei bune reputaţii pentru serviciile turistice din această regiune. Conştientizarea
potenţialilor turişti privind atractivitatea acestui produs turistic, în scopul sporirii numărului
de turişti şi a veniturilor realizate din practicarea acestui turism.

27
Capitolul 6. Analiza pietei

Sectorul turistic, reprezentat de hoteluri şi restaurante, deţine 18,5% din cifra de


afaceri locală şi 17,7% din unităţile active. Faţă de aceste procente, este posibil ca o parte
dintre agenţii economici care declară ca activitate principală comerţul să activeze tot în
turism.
Pe lângă cele 12 hoteluri şi restaurante, în Slănic Moldova sunt înregistrate şi 3
unităţi care desfăşoară activităţi specifice agenţiilor turistice şi care sunt incluse în sectorul
serviciilor administrative şi al serviciilor suport.
Sectorul industrial este reprezentat în oraş în special de unităţile de prelucrare a lemnului,
predominând atelierele de mici dimensiuni de dulgherie şi fabricarea mobilei. Cele 15
unităţi industriale reprezintă 18,9% din numărul total al societăţilor locale şi deţin 13,4%
din cifra de afaceri totală.
Activităţile de construcţii sunt reprezentate la nivel local de 7 societăţi comerciale care
contribuie cu 5,3% la formarea cifrei de afaceri totală a oraşului.
Ierarhia sectoarelor economice în funcţie de numărul de angajaţi este dominată tot de
comerţ, sector în care sunt angajaţi 38% dintre salariaţii unităţilor economice locale. În
hoteluri şi restaurante activează 30,1% dintre salariaţii locali, iar activităţile de construcţii
cuprind 12,8% din totalul salariaţilor. În unităţile cu profil industrial sunt cuprinşi 10,6%
din salariaţii raportaţi de societăţilor comerciale din oraş.
Faţă de anul 2008, în 2009 s-au produs o serie de modificări notabile ale
indicatorilor referitori la structura economiei locale. O parte dintre sectoarele de activitate
aferente serviciilor şi-au sistat complet activitatea. Această categorie care, în 2008, deţinea
9,6% din economia locală, cuprinde tranzacţiile imobiliare, activităţile ştiinţifice,
activităţile de spectacole şi alte activităţi de servicii. Hotelurile şi restaurantele au
înregistrat cele mai mari pierderi în anul 2009, acest sector raportând o cifră de afaceri mai

28
mică faţă de anul precedent cu 52,6% şi cu 38 de salariaţi mai puţin (-41,3%). Numărul
agenţilor economici din acest sector a scăzut cu 2 unităţi.
Activităţile turistice au fost rapid şi puternic afectate de criză, situaţie resimţită la
nivel local prin scăderi severe ale rezultatelor financiare din turism şi disponibilizarea unei
părţi importante din personal, din după ce, până în 2008, hotelurile şi restaurantele deţineau
cea mai mare pondere din totalul salariaţilor oraşului.
Pentru Slănic Moldova, impactul contracţiilor din activitatea turistică este cu atât
mai mare cu cât turismul este sectorul prioritar şi esenţial pentru economia oraşului.
Dintre cele mai renumite staţiuni balneo-climaterice din ţară, cu excepţia celor de
pe litoral, a fost extras un eşantion de 15 unităţi. După indicatorii activităţii turistice,
staţiunea Slănic Moldova se situează în jumătatea a doua a clasamentului, fiind devansată
de staţiuni precum Sinaia, Băile Herculane, Băile Olăneşti, Sovata etc.
În anul 2009, capacitatea de cazare în funcţiune a fost de 259.040 de locuri-zile, însemnând
o capacitate medie zilnică de cazare de 710 locuri. Oraşul Slănic Moldova deţine 26,2% din
capacitatea de cazare existentă a judeţului şi 30% din capacitatea de cazare în funcţiune.
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune a fost, în anul 2009, de
46,5%, mai redusă faţă de anul 2008 (50,2%), dar şi faţă de anul 2010 (54,6%). Indicele de
utilizare netă a capacităţii de cazare din Slănic Moldova este superior mediei judeţene. În
anii 2008 şi 2009, cel mai ridicat grad de ocupare l-au prezentat vilele turistice. În anul
2010, hotelurile au raportat cel mai ridicat indice de utilizare a capacităţii de cazare.
În evidenţele Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului figurau, la începutul anului
2011, 22 de unităţi cu funcţiuni de cazare turistică clasificate în oraşul Slănic Moldova.
Dintre acestea , 6 sunt hoteluri, 7 sunt pensiuni turistice, 3 sunt pensiuni turistice urbane, 1
este popas turistic iar 5 sunt vile turistice. Capacitatea totală de cazare a acestor unităţi este
de 1.225 locuri.
După categoria hotelieră, 2 unităţi de cazare sunt clasificate cu o stea, 7 cu 2 stele, 10 cu 3
stele şi 3 cu 4 stele. Cele mai multe locuri de cazare (54% din total) sunt disponibile în
unităţi clasificate cu 2 stele. Unităţile de 4 stele, dintre care 2 hoteluri şi o pensiune
turistică, deţin o capacitate cumulată de 156 de locuri, jumătate din capacitatea de cazare de
4 stele a judeţului.

29
Unitatea cu cea mai mare capacitate de cazare din Slănic Moldova este un hotel cu
494 de locuri, clasificat cu 2 stele. Alte 4 hoteluri au o capacitate de cazare între 61 şi 150
de locuri, restul unităţilor având capacităţi de cazare sub 60 de locuri.
Durata medie a unui sejur în Slănic Moldova este de 4,4 zile, superior nivelului
mediu al judeţului (3,2 zile). Excluzând activitatea turistică din Slănic Moldova, durata
medie de este de 2,6 zile. Cea mai scăzută durată de şedere este înregistrată de turiştii din
pensiuni, care se cazează în staţiune pentru 1-2 zile, perioadă tipică turismului de week-end
sau de tranzit.
Astfel, conform scenariului dezvoltării integrate a turismului din Slănic Moldova,
pe termen mediu şi lung va fi susţinută dezvoltarea unui turism balnear modern împreună
cu turismul de odihnă şi relaxare, turismul de agrement, turismul sportiv, turismul şcolar,
agroturismul (în Cerdac şi Cireşoaia), precum şi tipurile de turism de nişă (sporturi
extreme, turism corporate etc.) etc.
Grupurile ţintă generale cărora li se va adresa oferta turistică a staţiunii includ persoanele
care vin la tratament, familiile care vin în staţiune pentru odihnă şi relaxare (chiar şi odihnă
activă), tinerii care preferă facilităţile de distracţie şi agrement, amatorii de sporturi de iarnă
(schi, patinaj), elevii (trasee tematice, valorificând istoria zonei), studenţii (prin dezvoltarea
de parteneriate cu instituţiile de învăţământ pentru repartizarea taberelor de iarnă / vară),
sportivii care vin în staţiune pentru stagiile de antrenament şi pentru competiţii, grupurile-
nişă (colecţionari, amatori de jocuri de noroc, companii etc.) etc.
Pe termen mediu şi lung, turismul din Slănic Moldova va trebui să transmită turiştilor
anumite mesaje care să definească oferta destinaţiei turistice (contribuind la brandul
turistic).
În primul rând, având în vedere resursele naturale pe care se bazează turismul din
Slănic Moldova şi stadiul actual de dezvoltare a staţiunii, destinaţia turistică Slănic
Moldova trebuie percepută ca un loc ideal pentru odihnă şi relaxare, turiştii beneficiind de
calităţile excepţionale ale apelor minerale, prospeţimea şi puritatea aerului, liniştea
staţiunii, peisajele minunate etc.
Pe măsură ce va fi dezvoltată infrastructura de agrement şi de sporturi de iarnă,
mesajul transmis va fi distracţie în orice sezon. În acest mod se va contribui la animarea
staţiunii Slănic Moldova, atrăgând un segment mai tânăr de populaţie dar şi unul care

30
cheltuieşte mai mult pentru serviciile turistice. Astfel, va creşte cererea pentru serviciile
hoteliere, pentru serviciile de alimentaţie, pentru serviciile de parcare etc. Atractivitatea
generală a staţiunii va creşte iar, ca rezultate, va creşte şi numărul de turişti iar sezonalitatea
din activitatea turistică va dispărea.
Pe baza datelor referitoare la numărul de turişti din anii precedenţi, vom estima numărului
de turişti pentru următorii doi ani.
Numărul de turişti care au vizitat staţiunea Slănic Moldova în perioada 2002-2011 se
prezintă astfel:
(mii turisti)
Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Nr.turisti 60,1 62 63,5 65,7 71,5 73,7 75 78 80 81,5

(Mii turisti)
An Nr turisti(y¡) x¡ x¡² x¡y¡
2002 60,1 0 0 0
2003 62 1 1 62
2004 63,5 2 4 127
2005 65,7 3 9 197,1
2006 71,5 4 16 286
2007 73,7 5 25 368,5
2008 75 6 36 450
2009 78 7 49 546
2010 80 8 64 640
2011 81,5 9 81 733,5
Total 711 45 285 3410,1

y₁₀ = a +b x₁₀

b= = = 0,26

a=y ₁₀- b x ₁₀
a=79,16
Pentru anul 2014 nr total de turisti va fi urmatorul:

31
y ₁₁= a +b x₁₁
x₁₁= 10
y₁₁= 79,16 + 0,26* 10= 81,76
Pentru anul 2015 nr total de turisti va fie urmatorul:
y ₁₂= a +b x₁₂
x₁₂ =11
y₁₂= 79,16+ 0,26* 11= 82.02

In elaborarea stretegiei de promovare a statiunii turistice “Slanic Moldova” am


plecat de la urmatoarele ipoteze:
1. Modalitatile de tratare a bolilor prezente in acesta statiune vor atrage un numar mare de
turisti daca acestea vor fi promovate corespunzator.
2. Odata ce au vizitat si cunoscut statiunea, turisti vor reveni
3. Cele 7 tipuri de turism vor atrage cate o categorie diferita de turisti,contribuind astefle
la cresterea per total a numarului de turisti
Rezultă că numărul de turişti pentru anii 2014 şi 2015 va creşte faţă de anul 2013.
Activitatea turistică se desfăşoară în anumite condiţii care alcătuiesc, în ansamblu,
mediul său economico-social. În formularea unei strategii realiste, trebuie să se ţină cont de
fizionomia mediului, de tendinţele şi modul în care evoluează componentele sale.
Modul de desfăşurare a activităţii turistice este condiţionat atât de variabilele
endogene, pe care firma le poate manipula şi controla, cât şi de variabilele exogene, a căror
acţiune nu poate fi controlabilă, dar care au un impact puternic asupra strategiei firmei,
vizându-se atenuarea şi fructificarea sezonalităţii cererii turistice.
Dintre variabilele exogene care determină orientarea strategică o influenţă puternică
au următoarele:
1. programarea concediilor şi vacanţelor şcolare, prin care este determinată perioada din
timpul anului calendaristic în care se pot efectua deplasări în scop turistic.
2. prestaţiile de servicii de la locul de sejur, prin intermediul cărora sunt satisfăcute nevoi
diverse ale turiştilor şi de care depinde, indirect, calitatea actului turistic. În rândul
acestor prestaţii se pot înscrie cele din domeniul culturii, sportului, artelor, poşta şi

32
telecomunicaţii etc., iar absenţa lor în perioadele de extrasezon poate constitui un motiv
de necumparare a unui produs turistic;
3. activitatea comercială de pe raza localităţii în care se află turiştii poate, prin reţeaua
comercială şi un program adecvat de funcţionare, să influenţeze cererea pentru un
produs turistic, datorită faptului că poate răspunde unor nevoi, de natură turistică sau
non-turistica;
4. măsurile autorităţilor publice locale şi centrale vizând promovarea turismului şi nivelul
fiscalităţii în extrasezon.
Slănic Moldova fiind un oras montan cu unităţi de cazare ce funcţionează întreg
anul, cu unităţi comerciale deschise zilnic este mai puţin afectat de aspectul sezonalităţii.
Această staţiune este ideală pentru petrecerea unui weekend relaxant după o săptămână de
muncă.
Staţiunea are o reţea vastă de unităţi de cazare, cuprinzând hoteluri de 2, 3 sau 4
stele, pensiuni şi vile.
Obiectivul principal îl constituie creşterea numărului de turişti care vizitează anual
staţiunea. În medie 70-80 de mii de turişti vizitează anual staţiunea. Previziunile indică
pentru următorii doi ani un număr cu puţin peste 80.000. Obiectivul principal al acestei
campanii este ca numărul de turişti să depasesca 100.000.
Alte obiective :
 Creşterea numărului de zile de cazare
 Informarea potenţialilor turişti despre particularităţile staţiunii Slănic Moldova
 Consolidarea imaginii statiuniii în rândul diferitelor tipuri de turişti.
 Creşterea notorietăţii prin identificarea şi valorificarea unor resurse importante:
izvoarele de apă, posibilatile de tratament pentru diferite afecţiuni.
 Întrucât este o zonă montană sunt condiţii favorabile desfăşurării activitatiilor de
team building.
Pentru îndeplinirea obiectivelor s-au stabilit următoarele activităţi:
 Editarea unor broşuri informative care să prezinte în detaliu particularităţile
staţiunii: istoric precum şi efectele curative ale apelor
 Dezvoltarea unor pachete turistice specifice fiecărui tip de turism din această
staţiune

33
 Publicitate la locul vânzării: material de promovare în agenţiile de turism: pliante,
afişe
 Participarea la cele 2 târguri de turism anuale
 Articole în reviste de specialitate
 Apariţii în cataloage de turism cu oferte interne
 Promovare online: bannere pe internet şi site web
 Organizarea unui eveniment cultural în Slănic Moldova : un festival care să ducă la
creşterea notorietăţii staţiunii
 Trimiterea către companiile naţionale şi multinaţionale CD-uri de promovare şi
oferte de team building
 Înfiinţarea unor abonamente cu reduceri pentru turişti
Obiectivul strategic general îl reprezintă crearea şi promovarea unei imagini
pozitive a staţiunii bazată pe atracţiile existente, atragerea unui numat cât mai mare de
turişti şi investitori în această regiune.
Planificarea promovării pachetelor de produse turistice integrate configurate şi a
componentelor acestora se va realiza astfel:
1. Lansarea iniţiativei la nivelul publicului şi a zonelor de referinţă, prin
intermediul unei varietăţi de mijloace şi tehnici promoţionale: publicitate online, construire
şi actualizare blog, forumuri, site, activarea de conturi pe grupuri de socializare de tipul
facebook, flickr, twitter, publicitate prin cataloage, broşuri, cataloage, pliante sub forma
invitaţiilor, publicitate prin utilizarea mijloacelor mass-media, invitaţii la emisiuni
televizate sau radiofonice, montarea de bannere în judeţe, colarea autobuzelor în interiorul
şi exteriorul acestora, organizarea de concursuri în Arena Mall Bacău, marele premiu fiind
o excursie de 5 zile în această staţiune.
2. Dezvoltarea efectivă a programului de promovare, prin folosirea tehnicilor
promoţionale ce presupun comunicarea interpersonală şi impersonală: crearea şi
dinamizarea continuă a site-ului, blogului, forumurilor, publicitatea media şi extramedia
etc.
3. Monitorizarea permanentă a rezultatelor, atât înaintea implementării acţiunilor
preconizate, cât şi după implementare
Strategii pentru implementarea obiectivelor generale de marketing

34
Obiectivul strategic general îl reprezintă crearea şi promovarea unei imagini
competitive a României bazată pe atracţiile existente, atragerea unui numat cât mai mare de
concurenţi, turişti şi investitori în tara noastră.
Planificarea promovării pachetelor de produse turistice integrate configurate şi a
componentelor acestora se va realiza astfel:
1. Lansarea iniţiativei la nivelul publicului şi a zonelor de referinţă, prin intermediul unei
varietăţi de mijloace şi tehnici promoţionale: publicitate online, construire şi actualizare
blog, forumuri, site, activarea de conturi pe grupuri de socializare de tipul facebook, flickr,
twitter, publicitate prin cataloage, broşuri, cataloage, pliante sub forma invitaţiilor,
publicitate prin utilizarea mijloacelor mass-media, invitaţii la emisiuni televizate sau
radiofonice, reportaje şi articole leagate de desfăşurarea evenimentului, montarea de
bannere în judeţe, colarea autobuzelor în interiorul şi exteriorul acestora.
2. Dezvoltarea efectivă a programului de promovare, prin folosirea tehnicilor
promoţionale ce presupun comunicarea interpersonală şi impersonală: crearea şi
dinamizarea continuă a site-ului, blogului, forumurilor, publicitatea media şi extramedia
etc.
3. Monitorizarea permanentă a rezultatelor, atât înaintea implementării acţiunilor
preconizate, cât şi după implementare

Activitatea desfasurata Perioada


Realizarea unei identitati a 1 iulie-1 august
statiunii Slanic Moldova
(slogan, sigla, prezentare)
Concurs la Arena City Mall 1 august – 15 august
Editarea si distribuirea unor 1 august – 1 septembrie
brosuri informative
Articole in reviste de 1 august-1 octombrie
specialitate
Prezenta unor standuri la
targul de turism
Promovarea on-line 1 august- 1 octombrie
Cd de promovare si oferte 1 august- 1 septembrie

35
de team-building
Aparitii in cataloage de 1 august- 1 octombrie
turism
Cercetare in randul turistilor Decembrie 2013

Activitatiile promotionale se vor desfasura in perioada 1 iulie 2013 – 1 septembrie


2013 pentru a cuprinde si perioada in care se desfasoara si targul de turism. Anumite
activitati vor fi desfasurate pe parcursul primei luni, iar restul care depind si de alti factori:
(targul de turism sau data aparitiei revistelor de specialitate) cuprind intrega perioada.
Cercetarea se va efectua dupa ce campania a laut sfarsit si primele rezultate vor fi vizibile.
In primul rand se va realiza o identitate a statiunii Slanic Moldova care va consta
intr-un slogan, o sigla si o prezentare. Acestea se vor efectua inaintea inceperii campaniei
propriu-zise. Dupa aceea se va trece la editarea unor brosuri care sa contina informatii
despre tipurile de turism si efectele curative ale apelor.
La inceputul lunii martie se va organiza un concurs in incinta Arena City Mall,
marele premiu constant intr-o excursie de 5 zile in aceasta statiune pentru 2 persoane.
Revistele de specialitate vor publica articole despre statiunea Slanic Moldova.
Statiunea va fi prezenta si la targul de turism, iar pentru trei zile in cadrul acestui
eveniment municpalitatea va plati suma de 10.000 Ron.
Companiile din Romania vor primi CD-uri si oferte pentru activitatiile de team-
building care sunt in plina ascensiune in ziua de azi si pot contribui la cresterea numarului
de turisti din aceasta statiune.
In ceea ce priveste promovarea on-line va fi creat un site Web precum si conturi pe
retelele de socializare : hi5, facebook. De asemenea vor fi exista si bannere, precum si
reclame pe site-urile de agentiilor de voiaj.
Ulterior receptionarii mediaplanului, a planului de promovare prin mijloace
extramedia si a machetelor materialelor de promovare a pachetelor turistice integrate
(inclusiv macheta site web), vor demara procedurile de contractare a realizarii efective a
materialelor publicitare. Astefel se vor comanda 10 bannere, 100 de cataloage, 500 de
flyere- invitatii, se vor cola doar pe interior cate 3 autobuze de pe fiecare segment de linie
din toate orasele din tara.

36
Programul de marketing contine si o cercetare care va evalua urmarile campaniei de
promovare. Se va face o cercetare cantitativa care are ca scop aflarea gradului de
satisfactitie al turistilor.
Pentru derularea unei asemenea campanii de promovare, care sa include strategiile
mentionate este de nevoie de un buget de aproximativ 29.000 Ron echivalentul a
290.000.000 de lei vechi.
Activitatea desfasurata Bugetul
Realizarea unei identitati a 3000 RON
statiunii Slanic Moldova
(slogan, sigla, prezentare)
Concurs la Arena City Mall 2000 RON
Editarea si distribuirea unor 500 RON
brosuri informative
Articole in reviste de 200 RON
specialitate
Prezenta unor standuri la 10.000 RON
targul de turism
Promovarea on-line 3000 RON
Cd de promovare si oferte 500 RON
de team-building
Aparitii in cataloage de 100 RON
turism
Cercetare in randul turistilor 10.000 RON
Total 29.300 RON

Pentru a evalua rezultatele camapaniei este implementata o cercetare cantitativa in


randul potentialilor si actualilor turisti. Se doreste aflarea modului in care campania de
promovare a influentat perceptia publicului despre statiune.

Concluzii
Ca o concluzie , putem spune despre statiunea Slănic Moldova că deşi a fost
declarată o statiune de interes international, şi ca dispune de un potential natural ridicat, de
resurse şi de o asezare geografică bună, aceste elemente nu au fost şi nu sunt exploatate la
capacitatea lor maximă.
Deşi în trecut staţiunea era cunoscută mai mult ca fiind Perla Moldovei, încet încet
în prezent aceasta a inceput să-şi piardă meritul acestui nume. De ce? Răspunsul la această

37
întrebare se află în promovarea deficitară din prezent a zonei şi în slaba valorificare a
potenţialului turistic de care dispune.
Strategia de promovare are in vedere o relansarea a activităţii turistice prin
valorificarea superioară, intensiv calitativă a resurselor naturale şi reabilitarea bazei tehnico
– materiale. Oportunitatile se leaga de crearea unor noi obiective turistice, atragerea de noi
investitii, cresterea calitaţii serviciilor turistice de unde va rezulta o crestere a numarului de
nopti/turist fapt ce va duce automat la o crestere a economiei acesteia.
Pe viitor, statiunea Slănic Moldova ar putea să reprezinte elementul cheie ce ar
putea duce la o dezvoltarea a zonei dar si a Judetului Bacău, si să-şi recapete statutul de
Perlă a Moldovei!

38
Bibliografie:

1. Stăncioiu, A., F., - Strategii de marketing în turism, Editura Economică, Bucureşti,


2002;
2. Epuran, Gh., - Ghid orientativ de realizare a planului de marketing -, Braşov, 2010
3. Glavan V., Turismul în Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000;
4. www.slanic-moldova.info
5. www.cjalba.ro/studiul_turism
6. http://www.primaria slanicmoldova.ro

39