Incadrarea in teritoriu Este asezata de-a curmezisul Carpatilor Rasariteni.

Se situeaza ntr-o mica depresiune, ingusta si lunga, marginita de inaltimi acoperite cu paduri de fag si brad , prin a carui vale trece Paraul Slanic,de la care i se trage si denumirea.Amplasata in partea de sud-vest a Judetului Bacau, statiunea se afl la sud de localitatile:Comanesti, Moinesti, Darmanesti si la sud-vest de localitatile: Targu Ocna, Onesti. Prezentarea geografica umana a orasului Slanic Moldova este motivata de particularitatile specifice unei asezari cu un profil functional complementar fata de celelalte orase trotusene si cu o capacite de polarizare a activitatilor tertiare in masura de a se situa in fruntea ariilor cu resurse naturale de acelasi gen. Daca in privinta altor ramuri ale activitatii umane ,omul devine din ce in ce mai putin dependent fata de conditiile naturale ,in cazul resurseloe balneo climaterice,este indicat ca aceste elemente sa fie valorificate pe aria lor de raspandire geografica ,sau in imedita lor vecinatate ,pentru a nu se degrada. Bazinul Trotusului se remarca printr o mare varietate de ape minerale ,prin asociatii vegetale si topoclimatice curative,elemnte favorabile pentru amenajarea unor obiective in scopuri terapeutice. Orasul Slanic-Moldova eate situat in partea sud vestica a judetului Bacau,pe valea raului Slanic,la o distanta de 18 km de Targu Ocna si de confluenta raurilor Slanic cu Trotusul,intr un cadru natural deosebit de pitoresc.Orasul-statiune Slanic-Moldova si a castigat un adevarat renume in constelatia celor mai frumoase statiuni balneoclimaterice ale tarii noastre. Valea Slanicului face parte din grupul vailor modelate in munceii Plaiurilor Trotusului,care nu au reusit sa traverseze aliniamentul crestelor inalte si nici sa deschida pasuri, predealuri la obarsiile lor .Este o vale infundata(barata) de masivul Sandru Mare (1639 m) si nivelul de eroziune Muntele Lung (1263 m). Raul Slanic si-a modelat un bazin superior intre raurile Dofteana si Oituz.In avale de confluenta cu pr.Pescarului a deschis o vale caracterizata printr o alternatie de sectoare stramte la traversarea stratelor formate de pe gresia de Kliwa si de largiri in zonele sisturilor marnogresoase.Largirea cea mai mare este atinsa in sectorul Cerdac Slanic,unde valea traverseaza fereastra tectonica.Calibrul de vale montana este reluat la traversarea panzei marginale paleogene dintre D.Magura(712 m) si Cosna(785 m),formata din gresia de Kliwa.In acest sector valea Slanicului are un aspect de defileu.

Orasul Slanic-Moldova are o pozitie centrala in zona muceilor Trotusului ,fiind marginit la nord de plaiurile:Puful(936 m),Petrarul(847 m),Ciresoaia(771 m) si la sud de Dobru(1139 m),Paltinis(1019 m),Cerbul(985 m),Cernica(954 m).Afluentii Slanicului au modelat inseuari cu poztii longitudinale care prezinta locuri de trecere pe directia nord sud inspre cele doua bazine hidrografice invecinate:Dofteana si Oituz.Peste una din aceste inseuari s-a construit drumul rutier care leaga Slanic Moldova cu valea Oituz(Poiana Sarata). Profilul longitudinal al vaii Slanic inscrie cateva rupturi de panta favorabile amenaarilor hidraulice.El atinge cote altitudinale de 710 m la conflueta cu pr.Pescarului ,490 510 m in vatra orasului Slanic Moldova si 257 m la confluenta cu Trotusul.

Resurse turistice cu atractivitate.Premise si factori ai amenajarii turistice Numit pe drept cuvant Perla Moldovei,Slanic-Moldova se ofera cu generozitate ,tot timpul anului,tutror amatorilor de frumos.Peisajul de o rara frumusete incese sa se contureze treptat de indata ce parasim orasul Targu Ocna.Soseaua,strabatand valea ingusta a piraului Slanic,este flancata de o parte si de alta de Culmi muntoase. Versantele,impadurite cu brad si fag,se impun privirii.Trecand prin comunele apartinatoare Ciresoaia si Cerdac-se ajunge in depresiunea adanca a Slanicului,la o altitudine de 530 m.Aici-scria Alexandru Vlahuta-Valea se inchide din toate partile;o hora de munti o prind de mijloc si apele clocota gramadite ca-ntr-o pilnie.Pe fundul vaii,de o parte si de alta a Slanicului,se inalta hoteluri mari,vile atragatoare rasar dintre copaci,drumuri albe,netede,se-ndoaie molatec peste tapsane verzi,carari pietruite se catara peste braiele magurilor,pe sub bolti de ramuri;chioscuri neasteptate-ti ies in cale;de sus te striga virfurile muntilor Cerbu,Pufu,sa-ti arate poienile lor inflorite si largile lor privelisti,peste clocotisul codrilor,inspre Poiana Sarata de la trecatoarea Oituzului si-nspre Poarta Vulturilorde la Nemira Mare. La adapost de curenti,pe versantul estic al Carpatilor Rasariteni,in grupa muntilor Nemirei,Slanic-Moldova beneficiaza de un climat de tranzitie intre climatul de dealuri si cel subalpin,cu veri un pera calduroase(17,8 C,media temperaturii in luna iulie)si ierni blande(-4 C media temperaturii lunii ianuarie),fiind avantajata fata de alte localitati climatice renumite situate in depresiunile Carpatilor. Aerul pur,puternic ionizat,bogat in aerosoli rasinosi si aromati,contribuie la renumele acestei statiuni. Dar faima Slanicului-Moldovei(atat in tara, cat si peste hotare)este conferita,mai ales,de prezenta celor peste 22 de izvoare de ape minerale,cu proprietati terapeutice deosebite.Dezvoltarea localitatii a fost si este strans legata de aceste izvoare. Prima mentiune documentara a aceptor locuri se face in 1757,in hrisovul dat de domnul Moldovei Constantin Cehan Racovita ,care daruieste Epitropiei Spitalului Sf.Spiridon din Iasi intreaga vale a Slanicului.Adevarata existenta a statiunii incese din 1801,odata cu descoperirea

primului izvor de apa minerala de catre serdarul Mihalache Spiridon,aflat la o vanatoare de cerbi in aceste locuri. Odata dovedite calitatile terapeutice ale apelor minerale si asemanarea lor cu cele ale unor vestite statiuni europene ale timpului:Vichy,Marienbad,Karlsbad,Aix-la-Chapelle etc.,statiunea,devine tot mai cunoscuta si mai frecventata.Se costruiesc vile confortabile,apar constructii noi ca hotelulRacovita,hotelurile Zimbru,Pufu,Cerbu,Nemira.Se construiesc un Casino cu Sali de teatru si concert,saloane de bal si jocuri,precum si Inhalatorul. La diferite expozitii internationale apele minerale de Slanic primesc medalii de aur. La sfarsitul veacului trecut,Slanic-Moldova era deja o statiune permanenta care putea sta alaturi de renumite statiuni din strainatate.De atunci dainuie pana in zilele noastre renumele de Perla a Moldovei. Numeroase personalitati din tara si de peste hotare,printre care Nicu Gane,Wilhelm de Kotzebue,consulul Rusiei in Moldova,.scriitori ca Alexandru Vlahuta,Ion Creanga si altii s-au bucurat de frumusetea aceptor locuri.Tot aici,la varsta de 8 ani,George Enescu a prezentat,in public,primul sau recital. Teatru de operatiuni militare in timpul primului razboi mundial,Slanic-Moldova are de suferit pierderi grele in amenajarile sale.Izvoarele sunt aproape distruse,multe vile si impunatorul hotelRacovita sunt aduse in stadiu de ruine.Reconstructia incese mai tarziu,dar abia dupa actul nationalizarii din 1948 statiunea se dezvolta cu adevarat.Vilele sunt reamenjate cu un grad sporit de confort.Se construiesc cladiri noi,se generalizeaza apa curenta si incalzirea centrala.Este infiintata o linie permanenta de autobuze intre orasele Targu Ocna si SlanicMoldova.In 1964,in vecinatate se monteaza releul de televiziune.Se mai contruiesc un complex alimentar,unul mestesugaresc,magazine.Se dezvolta Sanatoriul medical balnear,ia fiinta o policlica balneara.Zona izvoarelor se modernizeaza,iar un ultimii ani se contruiesc o mofeta moderna,camping,complex gospodaresc etc. Paralel cu cu dezvoltarea statiunii se sistematizeaza zona locuintelor personalului ce o deserveste.Blocuri noi cu o arhitectura moderna,ce reflecta specificul local,se contruiesc an de an,in local unor cladiri vechi,insalubre.Se extinde tratamentul la grota de la Salina Targu Ocna unde,in 1971,ia fiinta un sanatoriu subteran pentru tratarea pacientilor cu afectiuni respiratorii. Pe langa Casa de Cultura,cu biblioteca si club ia fiinta Teatrul Popular.Se amenajeaza terenuri de sport,o popicarie,parc de distractii pentru copii,Sali de jocuri mecanice. Transformari importante au loc si in existenta oamnilor aceptor locuri.Alaturi de indeletniciri traditionale apar meserii noi,corespunzatoare cu noua dezvoltare a orasului,legate direct sau indirect de turismul balnear.

Slanic-Moldova devine o statiune de tratament hidromineral cu caracter permanente care ajunge sa gaduiasca anual de la 75000 in anii 90 la peste 160000 de turisti si pacienti. Zacamintele de ape minerale sunt protejate prin masuri speciale pentru a nu se degrada si a asigura debite cu un continut chimic constant.S-au estimat rezervele de ape minerale si s-a fixat regimul de folosire.Sursele de ape minerale de la Slanic-Moldova se exploateaza pentru imbuteliere prin curgere libera sub actiunea presiunii gazelor din zacamant. Statiunea Moldova se situeaza in ierarhia statiunilor carpatice romanesti.Ea detine indicatorii maximi in atractivitate,dotare si rentabilitate. Materialele documentare fac precizarea ca primii bolnavi au venit la Slanic in 1812.Dupa aceasta data informatiile sunt rare,desi statiunea era solicitata de populatie si mentionata in diferite lucrari.In 1820 erau la Slanic Moldova vreo 40 de camere pentru bolnavi facute de serdarul Mihailuca . Orasul Slanic-Moldova asegura in mod continuu serviciile de tratament si serviciile turistice.In cursul anului se inregistreaza o afluenta mai mare in sezonul de vara si o scadere a numarului de vizitatori in sezonul de iarna.Variatiile lunare sunt conditionate de timpul liber(concedii,vacante). Se apreciaza ca aria de atractie s-a largit odata cu cunoasterea rezultatelor tratamentelor si cu ridicarea nivelului de trai. Statiunea stimuleaza dezvoltarea ariilor turistice din microregiunea urbana trotuseana si constituie punct de plecare pentru excursii la obiective turistice invecinate. Statiunea Slanic-Moldova se remarca prin particularitati balneo-climaterice deosebite si are mari posibilitati de dezvoltare. Astazi,cu cei peste 5200 de locuitori ai sai Slanic Moldova se prezinta ca un oras-statiune reprezentativ din punct de vedere edilitar-urbanistic si gospodaresc.Inaltele ordine si distinctii primite dovedesc potentialul de munca si daruire al oamenilor locului.Spatiile verzi,amenajate cu gust si pricepere,aranjamentele florale contribuie la destindere si buna dispozitie.

Componente si caracteristici ale amenajarii turistice Baza turistica Carpatii romanesti sunt neintrecuti prin marea variatate a peisajelor geografice ,o capodopera de arhiterctura ,mentiona N.Balcescu,unde sunt adunate si asezate cu mandrie toate frumusetile ce impodobesc celelalte tinuturi ale Europei.Valea Slanicului,cu izvoarele de ape minerale,cu topoclima si covorul vegetal,se inscrie printre obiectivele turistice de interes nacional si International,cu indicio ridicati de atractivitate,dotare si accesibilitate. La Slanic-Moldova se practica principalele tipuri de turism:turismul stationar balnear(tratament) si odihna,turismul de agrement si turismul de sfarsit de saptamana(weekend). Unitatile de cazare sunt repartizate dupa tipul de turism.Ponderea cea mai mare o detine turismul stationar,balnear(tratament si odihna),ponderea cea mai mica,turismul de agrement si de weekend.Pe langa capacitatile permanente exista si capacitati sezoniere,organizate in cantoane silvice,cabane de vanatoare.

Orasul Slanic-Moldova se caracterizeaza in principal din tipul de turismo stationar balnear-climateric (tratament,odihna,agrement),tipul de turismo itinerarant fiind complementar,el fiind practicat de un procent relativ mic de turisti,desi pozitia geografica si particularitatile cadrului natural invecinat sunt favorabile. Muntii si munceii Trotusului cuprinsi intre saua larga dintre Culmea Nascalatului(1566 m),extremitatea sudica a Masivului Haghimas(1433 m) la nord si culoarul transversal al Oituzului(865 m) la sud,Carpatii Curburii,se remarca prin prezenta unor suprafete de eroziune larg ondulate,in exteriorul aliniamentului crestelor inalte,prin interfluvii cu caderi in trepte,prin vai transversale si longitudinale ,prin sei ce deschid legaturi intre depresiunile intracarpatice:Tara Barsei,Ciuc,Darmanesti,Poiana Sarata. Relieful montan este imbracat cu o vegetatie variata de la pajistile alpine la molidisuri,bradete,fagete,pana la gorunete si culturi agricole. Liniile mari de relief cu energia intre 200-1000 m favorizeaza si dezvoltarea turismului itinerante,.cel rutier se realizeaza pe drumurile modernizate din bazinele Trotusului,Siretului si Oltului. Traseele turistice ce isi au punctul de plecare Slanic-Moldova se impart dupa durata parcursului:trasee scurte ce se parcurg intre 1-3 ore,trasee medii de 5-9 ore si trasee lungi de 2-3 zile,cu puncte de oprime in cabane,campinguri,moteluri,case de vanatoare,sate turistice,popasuri turistice Dintre traseele turistice studiate de Iulia Vacarasu si inscribe pe o harta expresiva si sugestiva s-au retinut traseele .cu fluxul cel mai intens:Slanic-Poiana Caprioarei(Keskes),Slanic-Poiana Sarata pe paraul Brezoaia,Slanic-Muntele Pufu,toate trasee scurte. Dintre traseele medii sunt mai frecventate:Slanic-masivele Nemira(1648 m),Sandru Mare(1639 m) si Poiana Uzului. Traseele lungi sunt amenajate pe Muntii Ciucului,Muntii Bretcu si Muntii Vrancei. In unele cazuri,turismul itinerante pe jos se intregeste cu mijloacele de transport auto sau feroviar. Desfasurarea turismului itinerant in aria de influienta a orasului Slanic-Moldova se realizeaza in conditii moderne datorita retelei de elemente de infrastructura(cai de acces) si de suprastructura:hoteluri la Bacau,Targu Ocna,Moinesti,complexe turistice la Poiana Uzului,in pasul Oituz,Poiana Sarata,Pietricica si numeroase cabane si popasuri turistice cu echipament adecvat. Nu putem spune insa ca am vizitat statiunea fara sa facem o plimbare pe valea izvoarelor.

Urmand parca indemnurile lui Eminescu: Hai in codrul cu verdeata, Und-izvoare plang in vale, Stanca sta sa se pravale In prapastia mareata, Intalnim, la capatul dinspre apus al strazii Nicolae Balcescu pe malul drept al Slanicului,primele izvoare de de apa minerala,la poalele unor stanci abrupte unele in echilibru aparent instabil,din crapaturile Carora se inalta spre cere coroanele arborilor.O plimbare dinspre oras,la izvoarele de apa minerala,este reconfortanta pe faleza marginita la stanga de peretele stancos,iar la drepta de cursul tumultos al Slanicului si versantul impadurit al muntelui Pufu,la poalele caruia serpuieste soseaua ce urca in amonte,paralel cu cursul apei.Aici natura este cel mai putin afectata de interventia omului.Totul este de o maretie fara seman,cumi impadurite,aglomerari de grohotisuri ce se intrezaresc printre palcurile copacilor,stanci masive,golase si intre ele zbaterea paraului ce-si sapa indaratnic albia din vremuri imemoriale. Este interesanta dispunerea,pe aceeasi zona restransa,a unui numar mare de izvoare,cu caractere fizicochimice si proprietati terapeutice diferite-o particularitate balneologica rar intalnita atat in tara,cat si peste hotare. Cercetatori de renume ca dr.G. Tudoran si dr.C.Baltaceanu remarcau,in anul 1924,dupa indelungate studii ,ca:Apele de la Slanic reprezinta o asociere fericita,pusa la indemana medicului pentru a trata mai toate bolile de stomac,intestine,ficat,boli de nutritie.,este un capriciu al naturii.,s-a expus ca la Slanic sa fie izvoare pentru toate bolile aparatului digestive,cum nu exista in nici o statiune din lume. Incepand cu izvorul slab mineralizat 300 de scari si continuand cu izvoarele8,1,10,1 bis,3,compozitia chimica si indicatiile de tratamnet variaza de la afectiuni ale aparatului reno-urinar pana la ulcere,gastrite,colite,ajungandu-se la izvorul 5,la indicatii de balneatie externa,aerosoli,inhalatii,irigatii etc. Intre izvorul 3 si 5,incastrata in peretele stancos,coborand vertical de pe platou in faleza,se afla cladirea mofetei,data in folosinta in anul 1986. Placata cu piatra ,conceputa functional,mofeta asigura tratamentul in unele afectiuni vasculare periferice,hipertensiune arteriala,in stadiul incipient etc.,pentru circa 30 de pacienti pe seria de tratament.Mai

departe sunt izvoarele 14 si 15 la care se ajunge dupa traversarea paraului pe podete de piatra si de beton.Fiind ape mai bogate in saruri minerale au indicatii ceva mai restranse in unele boli digestive si de nutritie . Dupa izvorul 15,traversand iar albia Slanicului,pe un podet ceva mai in amonte,vom gasi bazinele de salmonicultura ale Pastravariei.Mai departe,dup ace trecem un podet ce ne indrepta pasii din nou pe celalat mal,se ajunge la un platou situate la baza barajului de protectie,inalt de 30 m,in spatele caruia s-a format un lac de acumulare. Pe acest platou se afla un izvor cu debit mare,sonda 2,cu apa alcanina ,slab mineralizata,ce este mult cautata mai ales pentru tratamentul unor afectiuni hepato-biliare. Urcand mai intai treptele,apoi traversand barajul se ajunge din nou in sosea,la poalele muntelui Pufu.Urmand soaseua ce insoteste in amonte Slanicul,nu peste mult timp ,la 1,4 km de statiune,la o altitudine de 559 m vom intalni cascada.De pe un pod suspendat,putem admira,la picioarele noastre in adanca vale sapata intre peretii verticali de stanca,fierberea cascadei in lupta cu obstacolele de piatra. O excursie frumoasa se poate face de aici,dupa un parcurs de 1000 m prin defileul stancos al Slanicului pana la Camping,situate intr-o poiana larga,pe o suprafata de 3 ha,in fata careia se profileaza muntii Sandru Mare,iar la dreapta,culmea Nemirei.De aici pe un drum forestier ce serpuieste peste munti,se ajunge la Poiana Sarata,pe Valea Oituzului in drumul national.Aici,pe o partie de schi,iarna se desfasoara intreceri sportive. Dar amatorilor de drumetii li se deschid si alte perspective.De la izvorul 300 de scari pornesc grupuri de trepte,peste 300,care suie pe muntele Dobru.Mai departe prin padurea de brazi si fagi,printer tufe de fragi si zmeura,traversand frumoase poienite,se ajunge pe o poteca pana la cascada sau la camping. Alt traseu turistic duce pe muntele Pufu,pana la poienile Pufului,de unde se poate admira valea Slanicului pana spre izvoarele sale dinspre Sandru Mare. Un alt traseu mult solicitat porneste de pe strada Dobru si urca pe stanca Dobru,unde se gaseste o cabana ce se poate observa din statiune.De aici se poate admira intreaga panorama a statiunii .O frumoasa priveliste asupra statiunii se deschide si de pe muntele Cerbu,la 886 m altitudine ,unde se ajunge tot pe un traseu turistic. Se pot face si excursii mai lungi pe muntii Nemira,Tiganca si Sandru.In timpul verii pe potecile de munte,printer brazi si fagi,intalnim zmeurisuri,tufe de mure si afine ,ochiul delectandu-se cu minunate peisaje. Dar statiunea Slanic Moldova este frumoasa nu numai vara ,ci in toate anotimpurile.Climatul bland al statiunii se adauga celorlalti factori terapeutici contribuind la refacerea sanatatii.

Unitati de cazare Unitile de cazare din Slnic Moldova cuprind hoteluri, moteluri(n afara staiunii sau lng ostaie PECO), case de vacane,vile, cazri la particulari. Hotel Dobru -3 stele, este situat pe Str. Dobru, Nr. 1. Dispune de 43 camere cu paturi duble,unapartament prezidenial, capacitate de 88 persoane. Preul la camera dubl de la mansard 130lei/zi, camera dubl este de 150 lei/zi, apartamentul prezidenial este de 400 lei/zi; nu este inclusmicul dejun.Faciliti: nclzire proprie, ap cald, TV cablu, sal de fitness, restaurant vntoresc.Telefon: 0234 348475. Hotel Teleconstrucia -3 stele, este situat pe Str.Vasile Alecsandri, Nr.8. Dispune de 2 aparta-mente, 6 camere, 4 mini apartamente, 8 apartamente cu dou paturi. Preul pentru camera cu dou paturi este de 250 lei/zi, preul unui apartament este de 340 lei/zi, preul unui miniapartament estede 250 lei/zi. Faciliti: nclzire proprie, ap cald, TV cablu, sal de for, sal de conferine cu 30de locuri, piscin,saun, sal de sport cu teren de tenis, tenis de mas. Telefon: 0234 348296, Fax:0234 348304. Hotel Flora -2 stele, este situat n centrul staiunii, Str.M.Eminescu, Nr. 10. Dispune de 29 decamere cu dou paturi i apartamente, i are o capacitate de 62 de locuri.Preul este de 40 lei/loc.Faciliti: nclzire proprie, ap cald, TV cablu, sal de conferine, internet wireless, grup sanitar propriu.Telefon: 0234 348473, 0743601543; Fax: 0234 348053 Hotel Coroana Moldovei4 stele, este situat lng izvoarele cu ape minerale,Str.Porumbeilor,Nr.1. Preul camerei duble este de 200 lei/zi. Dispune de 15 camere cu dou paturi.Faciliti: nclzire proprie, ap cald, baie separat, saun, jacuzzi, internet wireless. Persoan decontact Dana Durdunescu, Tel.: 0234 348888, 0726276001, Fax: 0234 348888. Hotel Perla -2 stele, Str. V. Alecsandri, Nr. 34.Tel: 0234 348200, Fax: 0234 348157. Hotel Venus -2 stele, Str. M.Eminescu, Nr. 1.Dispune de 248 de camere i apartamente. Preul unei camere cu dou paturi este de 57 lei/zi, iar preul unui apartament este de 176 lei/zi. Faciliti:nclzire proprie, grup sanitar propriu, ap cald, saun, sal de conferine, restaurant unde se prepar produse tradiionale i internaionale, grdin de var, parcare, TV cablu, precum i oimportant baz de tratament cu 1192 de proceduri zilnic.Tel. 0234 34192, Fax 0234 348718 Hotel Complex Balnear Racovi -2 stele, Str. N. Blcescu, Nr. 16.Tel.:0234 348822, Fax: 0234 348014. Complex Hotelier Euro Vacana Slnic Moldova

-3stele,Str. V. Alecsandri, Nr. 4. Dispune de 57de camere i 2 apartamente i are o capacitate de 130 de persoane. Preul unei camere cu dou paturi este de 90 lei/zi.Faciliti: nclzire proprie, ap cald, sal polivalent, sal de for,complex conferine, internet wireless, TV cablu, piscin de dimensiuni semi-olimpice, restaurant cu130 de locuri, parcare.Tel.: 0234 348280, Fax: 0234 348280, www.hotelslnicmoldova.ro Pensiunile sunt la fel de numeroase. Vom enumera mai jos cteva pensiuni din aceast staiune. Casa Alex -se afl situat la intrarea n Slnic Moldova, Str. N. Blcescu, Nr.57. Dispune de 5dormitoare, 2 bi, buctrie, teras, parcare, parter cu mansard, living, i are o capacitate de cazarede 10 persoane.Dac pensiunea se nchiriaz n totalitate, preul este de 300 lei casa/ zi n timpulsptmnii iar smbta i duminica este de 400 lei casa/zi.Faciliti: central termic, ap cald,emineu, parcare, TV cablu, grtar, buctrie utilat. Persoan de contact Eva Fesan,Tel.:0746232214. Casa Dona-Byanca -3 margarete, Str.N.Blcescu Nr.54. Preurile sunt pentru vineri, smbt iduminic de 100 lei/zi la mansard, 120lei/zi camera dubl, 140 lei/zi camera tripl, fr mic-dejuninclus.Pachetul de var cuprinde trei nopi+1 gratuit,mic-dejun inclus de luni pn joi inclusiv cu preulde 500 lei/zi. Pachetul de toamn, adic septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie cuprinde3nopi +1gratuit, cu mic-dejun inclus, cu preul de 420 lei/zi.Faciliti: central termic, ap cald,TV cablu, saun, camer fitness, foior teras, restaurant. Persoan de contact Necula Petric. Tel.:0234 348509, Fax: 0234 348510, Mobil: 745599095. Vila Salina -4margarete, o vil mic cu 2 camere, adic 4 locuri.Preul este de 300-350lei/zi toatvila. Faciliti: central proprie, ap cald, foior cu grtar, garaj, locuri de parcare.Tel.:0744617253, 0234 312581. Casa Alb -3 margarete, Str. N.Blcescu, Nr.59. Dispune de 11 camere pentru 22 de persoane.Preurile sunt de 100 lei/zi camera. Faciliti: central proprie, ap cald, teras, interior rustic, parcare. Tel. 0234 348803, 0745177246. Casa La Brlogul Ursului , situat pe Str.N. Blcescu, Nr.1 dispune de 6 camere de cazare, unliving, 2 bi i buctrie utilat.Se nchiriaz integral la preul de 350 lei/zi. Dac se nchiriazcamera preul este de 60 lei/zi. Faciliti nclzire central, ap cald, TV, piscin, parcare, foior,grtar, teras. Tel. 0740161517. Poiana Verde ,Str.N.Blcescu, Nr.89, dispune de 7 camere i are o capacitate de 14 persoane.Preul unei camere este de 150 lei/zi. Faciliti central proprie, ap cald, baie proprie,acces buctrie.Tel. 0234 348444, Fax. 0234 348444, www.poiana-verde.ro. Vila Rica

-3 margarete, Str.V.Alexandri, Nr.4. Are 7 camere i un apartament. Preul este de 150 leicamera/zi, iar apartamentul de 250 lei/zi. Faciliti central proprie, ap cald, internet, decoraiunide lux, TV, telefon, baia separat. Tel. 0234 316702. Pensiunea Montana -4 margarete, este situat pe Str.N. Blcescu, Nr.2. Dispune de 13 camere i 5apartamente cu 2 i 3 camere. Preul unei camere este de 100 lei/zi, preul unui apartament este de150 lei/zi. Faciliti central proprie, ap cald, baie proprie, TV cablu, sal de conferine pentrumaxim 150 locuri, piscin, teren de tenis, saun, masaj, parcare- 30 locuri, restaurant cu produseautohtone. Pensiunea Cerbul -3 margarete, este situat pe Str. Crinului, Nr. 50.Tel. 0234 348089. Pensiunea Rodica -2 margarete, este situat pe Str. N. Blcescu Nr. 96. Tel. 0234 348420. Pensiunea Filip -este situat pe Str.Primverii, Nr.15. Dispune de 4 camere cu pat dublu, o camercu 3 paturi. Faciliti central proprie, ap cald, TV cablu, foior, grtar, emineu.Tel. 0744158113. Vila Pufu -2 margarete, situat pe Str. V.Alecsandri, Nr.1.Dispune de 20 camere i un apartament.Preul pentru camera cu dou paturi este de 80 lei/zi, pentru camera cu 3 paturi de 90 lei/zi, iar pentru apartament de 120 lei/zi. Faciliti central proprie, ap cald, TV cablu, baie proprie,restaurant. Tel 0234 348019, 0234 348080. Pensiunea Sara -situat pe Str. N.Blcescu, Nr. 92e, dispune de 6 camere i are o capacitate de10/16 locuri. Preul unei camere este de 100 lei/zi. Faciliti central proprie, ap cald, TV cablu.Persoan de contact Manea Rodica. Tel. 072294594. Vila Palas -este situat n centrul staiunii, Str. N. Blcescu, Nr10. Dispune de 23 camere cu dou paturi i are o capacitate de 46 locuri. Preul este de 100 lei/camer.Faciliti central proprie, apcald, TV cablu, grup sanitar propriu, restaurant, teras, club de noapte. Pensiunea Izvoare -3 margarete, Str. N.Blcescu, Nr2.Alte pensiuni Pensiunea Carmen, Complex Hotelier Euro Vacana, etc.n staiune turitii se mai pot caza i la apartamente, la particulari. Apartamentul cu 2 camere din bloc tip vil, adresa este Str. N.Blcescu. Preul este de 200lei /zi la apartament cu 3 camere, i de150lei /zi la apartament cu 2 camere. Persoan de contact Daniel. Tel 0757269470. Componenta curativa Clima

Clima este de tranzitie, o clima de zona dealuroasa i climat subalpin cu veri de 17,8C i cu ierni de 4.2C.Media anuala a temperaturii este de 7,1 C. Vara este un bun refugiu pentru turisti, mai ales pentru cei care nu suporta caldurile excesiv de mari. Luna iulie este cea mai calduroasa luna, insa incepand din luna august, temperaturile incep sa scada. Media temperaturilor din lunile de vara este de +17C. Apoi, spre septembrie,octombrie, incepe sa se raceasca, se instaleaz ploile si ceata care acopera muntii. Iernile se instaleaza incet,in Slanic ninge linistit si zspada imbraca intregul peisaj cu o haina de argint sclipitoare in bataia razelor de soare i a lunei pline, totul parand a fi uriasul asa cum scria prof. M. David n lucrarea Cateva date asupra vaii i bailor Slanic,1932.Presiunea atmosferica este de obicei scazuta, in medie de 750 mm. In lunile lunile aprilie-august presiunea atmosferica este de 718,1 mm, iar in septembrie-martie n general de 721,9 mm.Dac ne referim la nebulozitate n cursul unui an, aceasta nu scade sub 10 zile pe luna.Precipitatiile sunt abundente in lunile de primavara-vara de 75-100 litri/m2, iar din toamna pana in primavara cantitatea de precipitatii este de 25-50 litri/m2.Vantul nu este chiar asa de puternic intrucat statiunea fiind pozitionata in depresiune, padurile de pe culmile Suru i Secatura il opresc. Zilele linistite din an sunt cam in numar de 293,6 pe an.Umezeala din aer este de 69-72% n lunile calde, crescnd n lunile reci de 82%. Ce6ta i face aparitia mai mult inlunile reci si iarna. Ceea ce este caracteristic statiunilor de munte, este aerul proaspat cu miros de cetina si rasina si pentru care, turistii care iubesc muntele, isi pastreaz daca nu tot concediul, macar cateva zile sa si le petreac la munte.Ionii negativi de oxigen, aerul pur, dezvolt o vegetatie bogata. Localitatea fiind asezata intr-o vale stramta,incojurata de mundi mai inalti,este ferita de vanturi puternice.Vanturile dominante sunt cele de vest si sud-vest;primul,cu o frecventa de 33,9% al doilea cu 17,1%.Vantul de vest se amplifica in valea Slanicului,atingand o frecventa de 39% in Targu Ocna. Directia dominanta a circulatiei generale a aerului lai nivelul culmilor montane inalte este din vest si nord vest.Clima e moderata,orasul Slanic Moldova e ferit de vanturi din nord.Predomina zilele senine(216 zile) si fara vant.In zilele senine,mai ales vara,se face simtita briza de munte care ventileaza si improspateaza atmosfera. Apele minerale Pozitia geografica a bazinului Trotus in zona de tranzitie dintre Carpatii moldo-transilvani si Curburii ,a favorizat acumularea unor importante cantitati de ape minerale ce s-au ivit la zi in legatura cu accidentele tectonice.Apele subterane de la Slanic Moldova au concentratii variate,fiind in general carbogazoase,clorurobicarbonate-sodice slab sulfuroase.Pe teritoriul orasului Slanic Moldova se remarca apele clorurote specifice zonei ce bordeaza marginea flisului,aici fiind cantonate in fereastra tectonica,ape sulfatate,din mineralizatiile prin sisturile disodilice cu sulfati,ape sulfuroase din depozitele olicogene.

Apele carbogazoase sunt generate din raspandirea de CO2 mofetic ce a patruns in flis,Slanic Moldova fiind situat pe marginea estica a aureolei monetice e eruptivului Calimani-Harghita.Aria apelor minerale carbogazoase se intinde la est si vest de aliniamentul crestelor inalte ,de la Casin,Slanic Moldova si Oituz(Covasna).In zona anticlinalului Slanic,bioxidul de carbon iese la suprafata ,mineralzand si gazliftand apele clorosodice acumulate in fisurile si fracturile tectonice. Izvoarele de ape minerale in numar de 15 sunt grupote in defileu,in amonte de statiunea balneo-climaterica propriu zisa,intre cofluenta pr.Pufu si limita vestica a teraseiTrei fagi.Al 16 -lea izvor este pe valea Ciunget,de unde se transporta apa pentru cura balneara. Apele minerale au un continut complex de la oligominerale,la ape bicarbonatote,sulfuroase,clorosodice,unele continand iod si brom. La mineralizarea apei subterane concura urmatorii factori genetici:

Caractrul sulfatat este pus pe seama dizolvarii sulfatului de calciu aparut secundar pe fetele sisturilor disodilice iar cel sulfuros pe baza reactiilor pe baza reducerilor ce le sufera sulfatii in prezenta materiei organice existente in sisturile disodilice. Caracterul clorosodic nu poate fi pus pe seama unor ape de zacamant petrolifer,desi in ape sunt prezente bromul si iodul datorita absentei omologilor superiori ai metanului.Astfel acest caracter este atribuit levigarii acumularii de evaporite din formatiunile miocene,care in zona Slanic,se situeza sub formatiunile paleogene. Bioxidul de carbon este de origine mofetica,provenind din manifes6tarea cea mai estica a aureolei mofetice Harghita Calimani.

Proprietatile apelor minerale s-au experimentat multe decenii.Actiunea lor,indiferente de modul de administrare,este instransa legatura cu concentratia si continutul apelor in anumiti ioni,cu temperatura la care se ingera apa ,cu ritmul in care se bea apa atat in timpul unei zile ,cat si in timpul unei cure,cu distantele care despart mesele,de momentl apelor si in fine ,cu felul si stadiul clinic al bolii Studiile clinice si experimentale au stabilit cazurile in care se pot folosi in tratament apele minerale. Botezata "Perla Moldovei", Slanic Moldova asigura tratament pentru tulburari digestive (gastrite cronice hipo- si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, la un interval de cel putin 3 ani de la faza dureroasa, afectiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipatie cronica), boli hepatobiliare

(dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara calculi, stari postoperatorii n boli ale ficatului), boli metabolice si nutritionale (diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate), boli ale rinichiului si urinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglari renale). Cura externa cu apele minerale de la Slanic Moldova ajuta la tratamentul bolilor reumatismale degenerative si diartritice, al celor cardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor endocrine (stari prepubertale la copii hiperreactivi), al bolilor ginecologice (sindrom ovarian menopauzal) si al altor boli. Pentru cura interna cu apa minerala se recomanda izvoarele nr.l, nr.8 si 8 bis (aflate n acelasi pavilion) si izvoarele nr. 1 bis, nr.3 si nr. 10 (aflate ntr-un alt pavilion). Aici exista instalatii pentru bai calde n cada cu apa minerala, instalatii pentru terapie respiratorie (aerosoli si inhalatii), electroterapie si hidroterapie, bazine pentru kinetoterapie, mofete, instalatii pentru tratamentul anumitor boli vasculare periferice, si pentru gimnastica medicala. Pacientii pot ajunge cu autocarul la Trgu Ocna (18 km), unde exista un sanatoriu balnear subteran, cu un microclimat de salina. Statie de mbuteliere a apei minerale. Statiunea dispune de numeroase hoteluri si vile, de un complex sanatorial, etc. Izvorul 1 Caracterizare chimica: Apa sulfuroasa, sodica, clorurata, carbo-gazoasa, bicarbonatata, iodurata si hipotona. Indicatii terapeutice: Cura Interna Afectiuni gastrice: gstroduodenite cronice, ulcer, tratament de repaus functional al ficatului. Afectiuni hepatobiliare: colecistita cronica simpla sau litiaza, diskinezie biliara, pancreatita cronica. Boli metabolice: guta, obezitate, dislipidemii. Actiune antialergica: alergii alimentare,urticarii. Izvorul 1-bis Caracterizare chimica: Apa slab sulfuroasa, borica, carbo-gazoasa, bicarbonatata, iodurata si hipertona. Indicatii terapeutice: Cura interna Afectiuni gastrice, colecistita cronica, constipatii, ulcer gastric si duodenal, sechele dupa ficat operat (boala reziduala a tractului biliar), boli metabolice (diabet, guta), stari alergice. Izvorul 3 Caracterizare chimica: Apa iodurata, clorurata, sodica, carbo-gazoasa, bicarbonatata si hipertona Indicatii terapeutice: Cura interna Se recomanda prudenta terapeutica pentru: varstnici, denutriti, surmenati, hipertensivi.

Afectiuni ale tubului digestiv (gastrite, ulcere hiperacide, colecistite hipotone, constipatii rebele) Numit "Regele Izvoarelor Minerale" din Slanic Moldova. Izvorul 5 Caracterizare chimica: Apa oligominerala, feruginoasa, carbo-gazoasa si hipotona. Indicatii terapeutice: Cura externa Inflamatii cronice oculare sub forma de aerosoli, inhalatii, pulverizanti. Scrieti comentariu (0 Comentarii) Izvorul 6 Caracterizare chimica: Apa iodurata, sodica, clorurata, bicarbonatata si hipertona. Indicatii terapeutice: Cura Interna Concentratie foarte mare, trebuie folosit cu mare prudenta, dupa investigatii atente. Gastrite cronice, hipoacide, insotite de constipatie, constipatie obisnuita, boli de nutritie si metabolism, colecistite cronice, hipotone. Izvorul 8 Caracterizare chimica: Apa bicarbonatata, clorurata, sodica, carbo-gazoasa, slab sulfuroasa si hipotona. Indicatii terapeutice: Cura interna Mareste secretia gastrica dar nu modifica acidul clorhidric. Gastrite cronice, hipoacide, insotite de constipatie, constipatie obisnuita, boli de nutritie si metabolism, colecistite cronice, hipotone. Izvorul 10 Caracterizare chimica: Apa iodurata, sodica, clorurata, bicarbonatata si hipertona. Indicatii terapeutice: Cura interna

Concentratie foarte mare, trebuie folosit cu mare prudenta dupa investigatii atente. Gastrite cronice, hipoacide, insotite de constipatie, constipatie obisnuita, boli de nutritie si metabolism, colecistite cronice, hipotone. Izvorul 14 Caracterizare chimica: Apa bromurata, iodurata, contine fier, putin sulfuroasa. Indicatii terapeutice: Cura Interna Se recomanda prudenta terapeutica pentru: varstnici, denutriti, surmenati, hipertensivi. Afectiuni ale tubului digestiv (gastrite, ulcere hiperacide, colecistite hipotone, constipatii rebele). Se recomanda bolnavilor cu anemir feripriva si celor care nu suporta sulful. Izvorul 15 Caracterizare chimica: Apa cloruosodica, alcalina, iodurata, carbo-gazoasa, slab sulfuroasa. Indicatii terapeutice: Cura Interna Afectiuni gastrointestinale, mai ales cu spasme. Apa de electie pentru varstnici cu afectiuni gastroduodenale insotite de hiperaciditate si spasme digestive. Izvorul Ciuget Caracterizare chimica: Apa alcalina, slab clorurata, carbogazoasa si hipotona. Indicatii terapeutice: Cura Interna Apa unica in tara. Boli hepatobiliare (influenteaza caile biliare si functia ficatului), hepatice cronice (chiar lent evolutive), diabet, guta, litiaze renale. Izvorul Sonda 2 Caracterizare chimica:

Apa alcalina pura, bicarbonatata, de concentratie medie si hipotona. Indicatii terapeutice: Cura Interna Afectiuni renale si ale cailor renale, afectiuni digestive (ulcer, gastrite), afectiuni hepatice. Precautii terapeutice la: debilitati, nevrotici si la cei proaspat operati pe stomac si ficat. Baza agrementala si sportiva La capitolul agrement, statiunea dispune de un cochet parc in care simfonia pasarilor acompaniate de susurul apei si multitudinea culorilor pastelate, aranjate cu migala, fac din parc o adevarata oaza de verdeata si culoare menite a destinde turistul, clipe in sir. In parcul statiuni pentru persoanele mai active se afla mai multe terenuri de sport. Pentru cei veniti la tratament sau la odihna si simt nevoia completarii vindecari au posibilitatea sa apeleze la medicamentatia divina, in acest sens exista in parc o mica bisericuta. Nu, trebuie omis impresionatul Cazinou, emblema ahitectonica a statiuni, gazda manifestarilor cultural-artistice. In vecinatatea statiuni se afla punctul cunoscut "Izvorul 300 de scari", accesibil pe un drum care urca prin padure, format din 300 de trepte din piatra. Apa izvorului este rece, oligo-metalica si este recomandata in cura de diureza. O alta atractie o reprezinta Cascada Slanic - aflata la altitudinea de 599 m. La aproximativ 1 Km de Slanic se afla cunoscuta Pastravarie in care se servesc preparate din pastrav, dupa retete unicat. Pentru cei cu pofta de plimbare imprejurimile Slanicului sunt o oferta tentanta: potecile muntilor Cerbu, Pufu, asteptandu-si drumeti pentru a le impartasi din frumusetile sale; Barajul si Lacul Poiana Uzului. Din statiune se organizeaza plecari cu curse regulate catre Salina de la Targu Ocna - procedura recomandata de persoana este de 4-5 ore/costa 23 lei. La cerere se efectueaza si excursii pe trasee mai lungi, Manastirea Stefan cel Mare, Targu Ocna, Onesti, Moinesti, Bacau, Manastirea Magura, Casa memoriala George Enescu/Conacul de la Tescani, Biserica de la Borzesti, Manastirea Bogdana, Lacul Rosu, Cheile Bicazului, etc. Acces cu trenul pina la gara Salina (H. Saline) -Targu Ocna si de aici cu autobuze pana in statiune, care au intre ele freceventa de 60-90 min. Drumul pana in statiune este de 18 Km, este un exemplu de artera moderna specifica unei urbe care tinde sa devina europeana. In apropierea Slanicului se afla amplasata mina de sare Salina. Este situata in inima Moldovei, pe valea pitoreasca a Trotusului, in perimetrul orasului Targu Ocna din judetul Bacau, acces rutier pe DN12A. In paralel cu activitatea de exploatare si preparare a sarii, se desfasoara servicii de turism. Noua si moderna baza de agrement, amplasata in mina Salina, la 240 m adancime, ofera conditii optime pentru: relaxare, miscare, tratarea afectiunilor respiratorii, reculegere in lacasul sfant al bisericii ortodoxe "Sf. Varvara" dar se poate vizita si punctul turistic, ce cuprinde : "Muzeul sarii", terenuri de sport (baschet, mini-fotbal, tenis de camp, tenis de masa), spatii de joaca pentru copiii (dotate cu leagane, tobogane, masinute electrice), lac cu

apa sarata si cascada, bufet si terasa, magazin de suveniruri, cabinet medical si spatiu pentru gimnastica. In cadrul bazei de turism se trateaza eficient afectiuni respiratorii prin gimnastica si efort fizic usor.

Infrastuctura de comunicatie Spre destinatie Cai de acces catre statiunea balneoclimaterica " Slanic Moldova" Rutiere:

de la Onesti sau Miercurea-Ciuc pana la Targu Ocna pe DN 12A; de la Bacau spre Brasov pe DN 11 pana la Onesti, apoi Targu Ocna - Slanic-Moldova pe DN 12B

Feroviare:

gara Salina ( Targu Ocna), pe linia Adjud - Ciceu, apoi cursa auto pana in statiune

Aeriene:

curse Tarom, Bucuresti - Bacau, apoi curse auto pana in statiune

Lungimea total a strzilor oreneti (drumuri naionale, judeene i locale care fac legtura ntre pri ale oraului) din oraul Slnic Moldova este de 46 km. Dintre acetia, 40 de km de drum sunt modernizai, gradul de modernizare corespunztor fiind de 87%. n perioada 1990-2009, lungimea strzilor din ora a crescut cu 5 km. Gradul de modernizare al drumurilor s-a meninut n limita a 57-60% pn n anul 1999, dup care a sczut la 48,8%, pn n 2003. ncepnd cu anul 2004, gradul de modernizare al strzilor din oraul Slnic Moldova este de 87%. Gradul de modernizare al strzilor oreneti din Slnic Moldova s-a ncadrat n trendurile urbanului judeean n prima jumtate a perioadei 1990-2009. ncepnd cu anul 2004, ritmul de cretere al

procentului aferent oraului Slnic Moldova a fost mult mai ridicat fa de cel al mediului urban din jude, surclasndu-l cu circa 25 puncte procentuale. De altfel, gradul de modernizare al strzilor din Slnic Moldova influeneaz cu 1,7 pp. valoarea total a urbanului judeean. Densitatea strzilor din oraul Slnic Moldova este destul de ridicat, pe o suprafa de 1 km2 de intravilan aflndu-se n medie 11,76 km de osea. Comparativ, acelai indicator calculat pentru mediul urban din jude are o valoare de 6,8 km/km2. Gradul ridicat de modernizare al strzilor oreneti nu denot i o stare tehnic foarte bun a drumurilor. Totui, avnd n vedere c aproximativ jumtate din lungimea drumurilor au fost modernizate de mai puin de 10 ani, starea general a drumurilor din ora este bun. Exist, ns, zone n care apar probleme referitoare la infrastructura rutier. n interiorul localitilor, o parte dintre drumuri necesit reparaii i/sau modernizri. Principalele drumuri care asigur accesibilitatea oraului sunt DN12B Slnic Moldova Tg. Ocna i DJ116A Slnic Moldova. Starea tehnic precar a DJ116A l face greu accesibil, astfel c DN12B reprezint principala cale de acces a oraului. DJ116A este drum de clas tehnic IV, acoperit cu un strat provizoriu de balast, degradat periodic de apele care se scurg de pe versani. Drumul naional secundar DN12B se afl ntr-o stare tehnic general bun. Totui, sunt poriuni de drum pe care circulaia este ngreunat de alunecri de teren sau de degradri ale stratului asfaltic. Avnd n vedere condiiile actuale de trafic rutier, n special n sezon, i n perspectiva creterii numrului de turiti care vor ajunge n staiune cu autovehicule (n special autoturisme), apare necesitatea redimensionrii suprafeei carosabile a drumului. n plus, exist zone (zonele locuite din imediata apropiere a drumului, zonele n care se afl coli i grdinie etc.) n care circulaia pietonilor impune construirea unor variante de evitare a traversrii carosabilului n perioadele aglomerate. Drumul judeean DJ116A ncepe de la limita oraului i continu prin muni pn n comuna Oituz unde se intersecteaz cu DN11 Bacu-Oneti- Braov. Condiiile tehnice actuale ale drumului l fac impracticabil, dei poate asigura accesul direct al oraului spre Transilvania. Un posibil efect al operaionalizrii acestui drum ar fi creterea fluxului de turiti n staiune, avantajul fiind scurtarea cu aproximativ 40 de km a traseului Slnic Moldova Braov i evitarea traversrii unui numr nsemnat de localiti, printre care i dou orae (Oneti i Tg. Ocna). Dezavantajele utilizrii acestui drum pentru traficul larg deriv din poluarea creat de autovehicule i din aglomerarea traficului cauzat de circulaia de tranzit (oraul ar prelua tot traficul dinspre valea Trotuului spre Braov). Un argument foarte important mpotriva includerii proiectului de reabilitare a DJ116A n urmtoarea perioad de programare este costul extrem de ridicat al lucrrilor, generat de condiiile de relief, necesitatea desproprietririlor etc.

Amenajari in proximitatea statiunii Slanic Moldova In vecinatatea statiuni se afla punctul cunoscut "Izvorul 300 de scari", accesibil pe un drum care urca prin padure, format din 300 de trepte din piatra. Apa izvorului este rece, oligo-metalica si este recomandata in cura de diureza. O alta atractie o reprezinta Cascada Slanic - aflata la altitudinea de 599 m.

La aproximativ 1 Km de Slanic se afla cunoscuta Pastravarie in care se servesc preparate din pastrav, dupa retete unicat. Pentru cei cu pofta de plimbare imprejurimile Slanicului sunt o oferta tentanta: potecile muntilor Cerbu, Pufu, asteptandu-si drumeti pentru a le impartasi din frumusetile sale; Barajul si Lacul Poiana Uzului. Din statiune se organizeaza plecari cu curse regulate catre Salina de la Targu Ocna - procedura recomandata de persoana este de 4-5 ore/costa 23 lei. La cerere se efectueaza si excursii pe trasee mai lungi, Manastirea Stefan cel Mare, Targu Ocna, Onesti, Moinesti, Bacau, Manastirea Magura, Casa memoriala George Enescu/Conacul de la Tescani, Biserica de la Borzesti, Manastirea Bogdana, Lacul Rosu, Cheile Bicazului, etc. Acces cu trenul pina la gara Salina (H. Saline) -Targu Ocna si de aici cu autobuze pana in statiune, care au intre ele freceventa de 60-90 min. Drumul pana in statiune este de 18 Km, este un exemplu de artera moderna specifica unei urbe care tinde sa devina europeana. In apropierea Slanicului se afla amplasata mina de sare Salina. Este situata in inima Moldovei, pe valea pitoreasca a Trotusului, in perimetrul orasului Targu Ocna din judetul Bacau, acces rutier pe DN12A. In paralel cu activitatea de exploatare si preparare a sarii, se desfasoara servicii de turism. Noua si moderna baza de agrement, amplasata in mina Salina, la 240 m adancime, ofera conditii optime pentru: relaxare, miscare, tratarea afectiunilor respiratorii, reculegere in lacasul sfant al bisericii ortodoxe "Sf. Varvara" dar se poate vizita si punctul turistic, ce cuprinde : "Muzeul sarii", terenuri de sport (baschet, mini-fotbal, tenis de camp, tenis de masa), spatii de joaca pentru copiii (dotate cu leagane, tobogane, masinute electrice), lac cu apa sarata si cascada, bufet si terasa, magazin de suveniruri, cabinet medical si spatiu pentru gimnastica. In cadrul bazei de turism se trateaza eficient afectiuni respiratorii prin gimnastica si efort fizic usor. Consideratii cu privire la estetica si incadrarea in mediu Este o statiune oras,orasul datorandu-si existenta amenajarii ca statiune.Partea din amontele statiunii este una din zonele turistice de statiune amenaata pentru plimbari. De la nivelul raului ,staiunea apare strauita de o padure deasa de conifere.Aceata,vazuta din observatorul ce domina sttiunea,pare sa coboare in trepte,despicand verdele compact,in tente din ce in ce mai sterse,penru a se strange in parcul multicolor al statiunii.Datorita asezarii sale pitoresti si ambiantei deosebit de placute statiunea este denumita Perla Moldovei.In milocul acestei inflorescente crescute pe patura subtire de sol de pe stanci ranile gresiei de Kliwa cedeaza in 16 puncte seva pamantului datatoare de sanatate ,descoperita in vara anului 1800 de serdarul Mihaica Spiridon.

Proiecte de dezvoltare Programe si Proiecte Europene

Peste 200 de miliarde de lei sunt alocati reabilitarii paraului Slanic, lucrare executata prin intermediul Agentiei de Mediu. 6 milioane de euro pentru partia de ski si alte milioane pentru Complexul Sportiv. Un alt proiect ambitios este construirea unei baze sportive complexe, in locul cunoscut sub denumirea de Poiana Sineschi. Sala de sport moderna, teren de fotbal, un complex dotat complet pentru refacerea capacitatii dupa efort, terenuri de tenis.

Statiunea Slanic Moldova va deveni cea mai atractiva si moderna statiune din Romania. Are un potential extraordinar, de clima, dublata de alte conditii care influenteaza benefic psihicul.

Statiuni similare Statiunea Baile Bazna

Baile Bazna este situata in nordul judetului Sibiu, in apropierea limitei cu judetul Alba, langa comuna Bazna la altitudinea medie de 320 m; Factorii naturali de cura (apa minerala bogata in saruri, namol mineral si sarea de Bazna) au facut din aceasta statiune un nume in domeniul therapeutic. Statiunea Baile Felix Stuata in nord-vestul Romaniei, in Podisul Crisurilor; Satiune balneoclimaterica amplasata la o altitudine de 140 m; Se remarca prin bogatia de izvoare de ape minerale termale (20 - 48 grade Celsius), oligotermale, radioactive, continand sulf, calciu, sodiu, descoperite la inceputul mileniului;

BIBLIOGRAFIE Cianga N.,Turismul din Carpatii Orientali,studiu de geografie economica,Teza de doctorat,Iasi,1991; Ciang, Nicolae, Romnia. Geografia Turismului, Editura Presa Universitar Clujean, Cj-N, 2007; Pricjan Artemiu, Apele minerale i termale din Romnia, Editura Tehnic, Bucureti, 1972; Ciang Nicolae i Dezsi tefan, Amenajare Turistic, Editura Presa Universitar Clujean, Cj-N, 2007; Anghelus F.,Slanic Moldova,Editura Sport Turism,Bucuresti,1989; Sandru I.,Orasele Trotusene,studiu de geografie umana II,Bacau,1989; Cianga N.,Turismul in Muntii Moldovei; Strategia de dezvoltare a orasului Slanic Moldova perioda 2010 2012,Primaria orasului Slanic Moldova; http://ghid-slanicmoldova.viaromania.eu/ http://www.slanicmoldovalive.ro/index.php/izvoarele.html http://www.scribd.com/doc/32763354/slanic-moldova

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI FACULTATEA DE GEOGRAFIE MASTERAT AMENAJARE SI DEZVOLTARE TURISTICA

Disciplina:Modele de amenajare turistica

Amenajarea orasului-statiune Slanic-Moldova

Titular disciplina Prof.dr.Nicolae Cianga Masterand Chi Iulia-Delia