Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA “ DANUBIUS” GALAŢI

Facultatea de Ştiinţe Economice


Specializarea:Economia Comerţului, Serviciilor şi a Turismului

LUCRARE DE SEMESTRU

STUDIU DE EVALUARE A RESURSELOR


TURISTICE LOCALE – SLĂNIC MOLDOVA

Coordonator Ştiinţific:

Conf. Univ. Dr.


Anca Gabriela Turtureanu

Student:
Portase (Popa) Didina Carmen
Anul III, ID, Bârlad

- 2010-
CUPRINS

1. Etimologie, localizare, vechime, legendă, căi de acces a Staţiunii


Slănic Moldova
2. Relief, climă, apă, vegetaţie
3. Statistica Populaţiei Slănic Moldova
4. Obiective de interes turistic în localitate şi în afara localităţii
5. Meserii populare
6. Evenimente şi sărbători în localitate
7. Portul popular al zonei
8. Bucătăria locală
9. Unităţi de cazare şi agrement în staţiune
10. Analiza SWOT a localităţii Slănic Moldova
11. Bibliografie
STUDIU DE EVALUARE A RESURSELOR TURISTICE LOCALE
SLĂNIC MOLDOVA

1. Etimologie, localizare,vechime, legendă,


căi de acces a staţiunii Slănic Moldova

Aşezămintea s-a dezvoltat datorită numeroaselor izvoare de ape minerale cu compoziţii variate
din valea Pârâului Slănic. Pe o hartă tiparită la Viena în 1856 apare numele de Pârâul Slatini,
datorită faptului că străbate o regiune cu teren bogat în săruri solubile, o slatină sau sărătura. O
localitate asemănătoare, deasemenea staţiune balneo-climaterică din ţara noastră este Slănic
Prahova. Pentru a o deosebi de aceasta, localitatea a fost numită Slanic Moldova..
Denumirea veche a localităţii pe la anul 1810 era de Feredeielile (Băile) Slănicului. Pentru
prima dată staţiunea apare pe harta ţării sub această denumire, în Harta administrativă a Moldovei
1838-1840.La sfârşitul anilor 1888-1890, după captarea izvoarelor şi introducerea celor mai
moderne instalaţii de băi, inhalaţii si pulverizaţii de pe atunci, statţunea poartă denumirea de Băile
Slănic-Moldova, şi apoi, mai târziu, localitatea se numeşte Slănic Moldova.
Hrisovul dat de Constantin Cehan Racoviţă la 1 ianuarie 7265 (1757) pomeneşte pentru prima
dată de Valea Slănic care, împreună cu Salina de la Tg. Ocna, făcea parte din moşia acestui
domnitor care a ocupat scaunul moldovei. În anul1801, moşia a fost ţinută în arendă de de serdarul
Mihalache Spiridon, care era cămăraş , adică administrator de ocnă. În tim ce mergea la vânătoare
el a descoperit în 20 iulie 1801 primul izvor de apă minerală. Scriitorul Wilhelm de Kotzebue scrie
în lucrarea sa “Din Moldova. Descrieri şi schiţe”, Bucureşti 1884, că:
“ un vânător din cei cu adevărată patimă a vânatului , Serdarul Mihalachi Spiridon, cămăraşul
ocnelor de la Tg. Ocnei, gonea în anul 1801 un cerb prin valea Slănicului, nelocuită de nici un
suflet omenesc şi acoperită cu pădure seculară prin care abia-ţi puteai face drum. De-a împuşcat
vânatul sau nu ,puţin ne pasă ; el căzu ostenit pe o stâncă, la picioarele sale curgea apa Slănicului.
Deodată, vede ţâşnind un izvor din stâncă, apa lasă urmă gălbuie în calea sa cea scurtă până la râu.
Vânătorul gustă,dintrânsa cu luare-aminte, se întoarce peste câteva minute cu o butelcă la locul
descoperit pe care îl însemnează prin ramuri de copaci. Prietenii recunosc că apa este minerală şi că
în străinătate este întrebuinţată spre tămăduirea boalelor.“
Calitatea curativă a izvoarelor, precum şi participarea acestora la Expoziţia cooperativă din
Bucureşti şi la Expoziţia universală din Paris, în 1900, aduc Slănicului medalia de aur. Astfel,
Slănic Moldova străjuieşte ca staţiune balneoclimaterică modernă pentru acele vremuri şi de atunci
a fost supranumită "Perlă a Moldovei".
Etimologic vorbind, trebuie să ne referim la originea şi evoluţia în timp a unei forme
lingvistice: cuvânt, aspect sintactic sau morfologic.
Numele oraşului sugerează “sare” în limba slavonă, şi Moldova, de la zona Moldovei aşa cum
este şi Slănicul de Prahova, din Judeţul Prahova. Denumirea de Feredeielele Slănicului vine de la
“feredeie” care semnifică (băi) pentru bolnavi.
Staţiunea Slănic Moldova are următoarele coordonate geografice: 46° 12' 0" North, 26° 26' 0"
East, altitudine de 530m. Se află în Judeţul Bacău, Romania, Europa.
Căile de acces în staţiune sunt:
-cu trenul-se coboară la Târgu Ocna-Salină, de unde se iau microbuze spre staţiune pe distanţă de
18 km.
-de la Bucureşti la Tg. Ocna (297 km) sunt trenuri directe, altele au legătură prin Adjud,
-de la Bucureşti-Mărăşeşti-Suceava se ramifică la Adjud linia secundarăAdjud-Ciceu
(151km),
-de la Galaţi, 182 km, de la Bacău, 111 km, din Braşov ,Cluj,şi Tg. Mureş se ajunge la
Tg. Ocna –Salină prin Ciceu.
-pe şosea-localitatea este tranzitată de D.N.12 B- Tg. Ocna- Slănic până la camping, D.J.116A,
Slănic-Poiana Sărată, legătură cu D.N. 11.
Transportul în comun se realizează cu mijloace de transport ale Societăţii S.C. Perla Turism
S.R.L. ce efectuează traseele: Slănic Moldova-Bacău, Slăpnic Moldova-Tg.Neamţ, Slănic
Moldova-Iaşi. Legătura între staţiune şi camping se realizează cu minicare vara.
Nu trebuie să uităm că Bacăul dispune şi de aeroport, situat la 85 km de staţiune.

2. Relief, climă, ape, vegetaţie

Este aşezată de-a curmezişul Carpaţilor Rasariteni. Se situeaza într-o mica depresiune, îngusta si
lunga, marginita de înaltimi acoperite cu paduri de fag si brad , prin a carui vale trece Pârâul
Slanic,de la care i se trage si denumirea.
Amplasată în partea de sud-vest a Judeţului Bacău, staţiunea se află la sud de localităţile:
Comăneşti, Moineşti, Dărmăneşti şi la sud-vest de localităţile: Târgu Ocna, Oneşti.
Ca element de identificare în raport cu principalele forme de relief este Pârâul Slănic care se
formează din apele ce izvorăsc din Muntele Şandru Mare (1639 m), trece prin regiune muntoasă
acoperită cu păduri pe o distanţă de 25 km, după care se varsă în Trotuş.
În aval de staţiune valea pârâului este îngustă, şi, pe măsură ce valea se lărgeşte, apar la iveală
malurile abrupte din gresie masivă. La nord, Valea Slănicului este despărţită de Valea Doftanei de
către Piscurile: Dobru, Cerbu şi Pufu . La sud, Valea Slănicului este despărţită de Valea Oituzului
de aceleaşi piscuri.
8.La nord de staţiune, străjuieşte muntele Pufu de 936m , împrejmuit de un platou de 850 m, şi în
continuare înălţându-se culmea Zarea Cheşcheşului ce seuneşte apoi cu Valea Doftanei.
La nord-vest se întinde încă o culme ce face trecerea spre Munţii Şandru Mare şi Nemira.
Valea Slănicului are în parte stângă Coama Cheşcheşului care prin două mici platouri duce la
Muntele Şandru Mare, iar în partea dreaptă din dreptul Pârâului Pescarul apare Vârful Cernica de
955 m. Tot în partea dreaptă se ridică piscurile Şivie cu cel mai înalt vârf (Cerbu de 910 m),
Păltinişul de 1015 m, şi apoi platoul Dobrului (832m).
Urcuşul pe munte este cam dificil fiind foarte abrupt, dar de la 600-700 m în sus până la 1649m
(Nemira Mare) urcuşul este mai blând.
Studiile geologice făcute în Valea Slănicului, scot la iveală gresia de Kliva,Tiseşti care s-ar fi
fomat din cimentarea nisipurilor de la vechile plaje ale mării care se retrăgea în vremurile de
demult.Gresia are în componenţa ei: şisturi disodilice, substanţe organice, săruri, sulf, schelete şi
solzi de peşti. Cercetătorii susţin că aceste structuri precum şi cele bituminoase aparţin
Oligocenului (cu izvoare sărate şi pe bază de fier).
Dacă înaintăm spre izvoare, dăm peste un alt tip de gresie, de Uzu sau de Tarcău (asemănătoare cu
cea de Tarcău care este localizat mai sus de Bacău în drumul spre Piatra Neamţ.), cu straturi groase
şi dure ale Masivului Şandru Mare.
Apele Slănicului spală aceste straturi de gresie şi captează în compoziţia lor săruri. Tototdată în
drumul lor prin zona lanţului muntos al Carpaţilor Răsăriteni se îmbogăţesc cu bioxid de carbon.
Clima este de tranziţie, o climă de zonă dealuroasă şi climat subalpin cu veri de 17,8ºC şi cu ierni
de - 4.2ºC.
Media anuală a temperaturii este de 7,1º C. Vara este un bun refugiu pentru turişti, mai ales
pentru cei care nu suportă căldurile excesiv de mari. Luna iulie este cea mai călduroasă lună, însă
începând din luna august, temperaturile încep să scadă. Media temperaturilor din lunile de vară este
de +17ºC. Apoi, spre septembrie,octombie, începe să se răcească, se instalează ploile şi ceaţa care
acoperă munţii. Iernile se instalează încet,”în Slănic ninge liniştit şi zăpada îmbracă întregul peisaj
cu o haină de argint sclipitoare în bătaia razelor de soare şi a lunei pline, totul părând a fi uriaşul
aşa cum scria prof. M. David în lucrarea “Câteva date asupra văii şi băilor Slănic,1932”.
Presiunea atmosferică este de obicei scăzută, în medie de 750 mm. În lunile lunile aprilie-august
presiunea atmosferică este de 718,1 mm, iar în septembrie-martie în general de 721,9 mm.
Dacă ne referim la nebulozitate în cursul unui an, aceasta nu scade sub 10 zile pe lună.
Precipitaţiile sunt abundente în lunile de primăvară-vară de 75-100 litri/m2, iar din toamnă până
în primăvară cantitatea de precipitaţii este de 25-50 litri/m2.
Vântul nu este chiar aşa de puternic întrucât staţiunea fiind poziţionată în depresiune, pădurile de
pe culmile Suru şi Secătura îl opresc. Zilele liniştite din an sunt cam în număr de 293,6 pe an.
Umezeala din aer este de 69-72% în lunile calde, crescând în lunile reci de 82%. Ceaţa îşi face
apariţia mai mult înlunile reci şi iarna. Ceea ce este caracteristic staţiunilor de munte, este aerul
proaspăt cu miros de cetină şi răşină şi pentru care, turiştii care iubesc muntele, îşi păstrează dacă
nu tot concediul, măcar câteva zile să şi le petreacă la munte.
Ionii negativi de oxigen, aerul pur, dezvoltă o vegetaţie bogată.
Pârâul Slănic se adună din pârâiaşe ce izvorăsc din Muntele Şandru Mare (12 izvoare) este
confluent cu Trotuşul când ajunge la Muntele Măgura, la sud de Oraşul Târgu Ocna, având o
lungime de 25 km. Pârâul pare mic cu o albie mică, dar atunci când plouă sau se topesc zăpezile
devine impresionant, adunând în drumul său crengi, copaci. Cota în staţiune este de 488m. Pârâul
are următorii afluenţi: Cheşcheşul, Pufului, Sasului, Ignat, Piatra, Tudorache, de pe partea stângă a
staţiunii, şi Pescaru, Sărata, Dobru, Piscului, Cerbului, Şurei, pe partea dreaptă.
Pentru a împiedica revărsarea pârâului, s-a construit un mic baraj cu un mic lac de acumulare.
Staţiunea dispune de peste 20 de izvoare minerale ce izvorăsc, de la confluenţa Slănicului cu
Slănicelul (550 m altitudine) şi până la confluenţa Slănicului cu Scărişoara (480 m altitudine) “la
cele 300 de scări”, o distanţă de cam 2 km. Apele au fost supuse analizelor ani la rând:1852, 1953,
1957, 1965,1980, 1992, etc, de către Institutul de balneologie şi fizioterapie.Izvoarele importante
sunt:
-Sonda nr.2, o apă minerală bicarbonată, sodică, carbogazoasă care o găsim şi pe Valea
Doftăniţei, la 45 km de staţiune;
-“izvorul 300 de scări”- apă oligo-metalică, mineralizare 197.36 mg ‰ apă folosită în
diureză
-izvorul nr.1, mineralizare 8 613,55 mg ‰ apă clorurată bicarbonatată, sodică, carboga-
zoasă, slab sulfuroasă,hipertonă;
-izvorul nr.1 bis, mineralizare 14 391,12 mg ‰ apă clorurată bicarbonatată, sodică, carbo-
gazoasă, slab sulfuroasă,hipertonă;
-izvorul nr.3, mineralizare de 17 752,50 mg ‰ apă clorurată bicarbonatată, sodică, carbo-
gazoasă, slab sulfuroasă,hipertonă;
-izvorul nr.5,izvorăşte din Piciorul Boroişului, de la o altitudine de 518 m altitudine,minera-
lizare 2199,27 mg ‰, apă carbogazoasă, vitriolică, hipotonică, folosită numai în inhalaţii
şi local, interzis a se folosi în cură internă.
-izvorul nr.6, care izvorăşte din Muntele Pufu Mare,mineralizare de 19678,58 mg ‰, apă
clorurată, bicarbonată,sodică, foarte slab sulfuroasă, hipertonă, cu concentraţie foarte mare.
Se bea numai la indicaţia medicului.
-izvorul nr.8, mineralizare de 12 531,20 mg ‰ apă clorurată bicarbonatată, sodică, carbo-
gazoasă, hipertonă, a fost descoperit în 1882.
-izvorul nr.8 bis, mineralizare 2 491,56 mg ‰ apă vitriolică, feruginoasă, slab sulfurată,
carbogazoasă, hipotonă., descoperit în 1904.
-izvorul nr.10, mineralizare 12091,27 mg ‰ apă clorurată bicarbonatată, sodică, carbo-
gazoasă, slab sulfuroasă,hipotonă
-izvorul nr.15, mineralizare 10735,53 mg ‰ apă clorurată bicarbonatată, sodică, carbo-
gazoasă, sulfuroasă,hipertonă
-sonda nr.2 este izvor pur alcalin, mineralizare 4001,6 mg ‰
-izvorul nr.2, poreclit “clocotişul”, denumit astfel după zgomotul degajat.
-izvoarele nr.4 şi nr. 5 îşi adună apele într-un singur bazin.
-izvoarele nr.7,nr.9, nr.11, nr.12 se unesc în apropierea izvorului nr.6; sunt folosite în cură
externă.
Zona Slănicului este pitorească, mai ales datorită vegetaţiei bogate. Aici întâlnim păduri aşezate pe
etaje: păduri de fag şi de brad dar să nu uităm şi frumoasele pajişti de subalpine.Coniferele şi
mestecenii dau ochiului un contrast plăcut între verde închis şi albul metalic al frunzelor.
Atât pajiştile cât şi pădurile sunt împodobite primăvara cu: garofiţe, ciuboţica cucului, brânduşe,
toporaşi, viorele, clopoţei, ciuperci, papucul doamnei. Una dintre plantele ocrotite de lege, o plantă
rară cu flori albe, creşte pe stâncile zonei, sau în crăpături. Lumânărica creştre la marginile
pădurilor, săgeate-apei pe malul apei. La băile ce se fac în afecţiuni ale sistemului nervos se
folosesc tufele de izmă şi plantele medicinale aromatice.
Pădurile de conifere sunt formate din brad şi molid. La înălţimi mai mari de 1500m vegetaţia
este formată din plante târâtoare şi lemnoase, arbuşti: ienuperi, afine, merişori de munte.
Vieţuitoarele specifice zonei sunt urşi, lupi, vulpi, mistreţi, veveriţe, iar exemplar rar este râsul,
denumit şi “pantera Carpaţilor”, un animal ocrotit de lege. Muntele Cerbu îşi trage denumirea de la
cerbii care erau în zonă şi care sunt din ce în ce mai rari. Îi gasim în rezervaţia de la Scutaru, unde
este şi Mânăstirea Caşin.
Păsările înveselesc atmosfera. În păduri cresc cocoşul de munte, găinuşa de alun. În locurile umede
apar vipere, guşteri şi şopârle de munte. Apele sunt populate de păstrăvi, lipanul.

3. Statistica populaţiei Slănic Moldova

Numărul de locuitori ai Oraşului Slănic Moldova era înregistrat la data de 18.03.2002 de 4996
locuitori, din care 2543 populaţie masculină, aproximativ 50,9% din total şi 2453 femei, respsctic
49,1%. Distribuţia pe sexe şi localităţi:

2002 MASC. FEM.


Localităţi Nr. % Nr. % Nr. %
Slănic Moldova 1766 100 869 49,2 897 50,8
Cerdac 1324 100 669 50,5 655 49,5
Cireşoaia 1906 100 1005 52,7 901 47,3
Total 4996 100 2543 50,9 2453 49,1
Sursa: Site: Primăria Slănic Moldova-Strategie de Dezvoltare 2007-2013

Viitorul recensământ al populaţiei se va face în 2012. Evoluţia populaţiei pe perioada 1956-2002 se


caracterizează pe două perioade distincte: o perioadă cuprinsă între anii 1956-1992 în care se
înregistrează o creştere de 73,2% faţă de anul 1956 an de referinţă, şi o a doua etapă, caracterizată
printr-o scădere a populaţiei cu 101 persoane pentru localitatea Slănic Moldova.

1956 1966 1977 1992 2002 Evoluţia


Pop.1992-2002
Val %
Abs.
0 TOTAL 308 100 475 54, 473 - 533 12,7 4996 -6,4 -341 -6,4
2 % 7 3 4 0,5 7
1 Slănic 107 100 169 56, 165 - 186 12,7 1766 -5,4 -101 -5,4
Moldova 8 % 0 8 7 2,0 7
2 Cerdac 817 100 125 53, 124 - 141 14,0 1324 -6,7 -95 -6,4
% 6 7 5 0,9 9
3 Cireşoaia 118 100 181 52, 183 1,2 205 12,0 1906 -7,1 -145 -7,1
7 % 1 6 2 1
Sursa: Site: Primăria Slănic Moldova-Strategie de Dezvoltare 2007-2013

Prezentăm populaţia pe principalele grupe cincinale de vârstă şi sexe în tabelul următor:

Nr. Grupe de Total M F Total % M % F %


crt vârstă 1992 1992 1992 2002 2002 2002

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 0-4 353 197 156 293 5,9 136 5,3 157 6,4
2 5-9 368 194 174 313 6,3 175 6,9 138 5,6
3 10-14 651 332 319 452 9,0 248 9,8 204 8,3
4 15-19 430 219 211 379 7,6 198 7,8 181 7,4
5 20-24 546 285 261 381 7,6 216 8,5 165 6,7
6 25-29 331 191 140 361 7,2 180 7,1 181 7,4
7 30-34 356 171 185 451 9,0 243 9,6 208 8,5
8 35-39 424 214 210 344 6,9 187 7,4 157 6,4
9 40-44 315 150 165 327 6,5 160 6,3 167 6,8
10 45-49 293 162 131 345 6,9 164 6,4 181 7,4
11 50-54 322 143 179 284 5,7 133 5,2 151 6,2
12 55-59 299 134 165 250 5,0 132 5,2 118 4,8
13 60-64 250 129 121 256 5,1 104 4,1 152 6,2
14 65-69 167 68 89 228 4,6 102 4,0 126 5,1
15 70-74 64 28 36 168 3,4 87 3,4 81 3,3
16 75 168 70 98 158 3,2 66 2,6 92 3,8
TOTAL 5337 269 2640 4996 100% 254 245 100
Sursa: Site: Primăria Slănic Moldova-Strategie de Dezvoltare 2007-2013

Se constată: -grupa de 10-14 ani, 651 locuitori şi reprezintă 12,2%


-grupa de 20-24 ani, 546 locuitori şi reprezintă 10,2%
-grupa de 15-19 ani, 430 locuitori
-grupa de 35-39 ani, 424 locuitori.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă la recensământul din 18.03.2002,este mai echilibrat, nu sunt
grupe de vârstă care să depăşească10% din totalul populaţiei. Grupele de vârstă ocupă ponderi
însemnate în totalul populaţiei, acestea constituind resurse de muncă. Totalul femeilor este mai mic
cu 90 persoane decât cel al bărbaţilor.
Populaţia majoritară sunt români, şi din cea minoritară mai fac parte şi maghiari.Din punct de
vedere religios, predomină religia ortodoxă şi mai puţin religia catolică.

4. Obiective de interes turistic în localitate


şi în afara localităţii

În centrul staţiunii, , în parc, se află un obiectiv principal, biserica, ce aminteşte de 20 iulie 1800
când s-a descoperit primul izvor de apă minerală. Construită din piatră de Slănic şi cărămidă, bise-
rica a fost clădită pe locul fostei bisericuţe din lemn, clădită în1810 şi distrusă de bombardamente-
le artileriei germane din 1916. Fostul hotel “Racoviţă” adăpostea Sanatoriul medical-balnear.Lângă
sanatoriu se înalţă o altă clădire, în care era instalată Secţia de pneumoterapie numită şi azi “Inha-
latorul”.Un alt obiectiv important sunt izvoarele. Izvoarele vindecă bolile tubului digestiv şi
glandele anexe şi anume: gastrite, ulcer,enterocolite, dischinezii biliare, sechele după hepatită
epidemică, diabet zaharat, rinite, sinuzite cronice, bronşite, boală asmatică. Unicitatea izvoarelor 1,
3, şi 4 a făcut să se obţină medalia de argint la Expoziţia Internaţională din Viena în 1889 şi în 1900
la Expoziţia universală de la Paris medalia de aur.Acestea au o valoare inestimabilă. Nu putem
vorbi de gradul de conservare, căci acestor izvoare ar trebui să li se aloce mai multă atenţie şi
fonduri din partea consiliilor administrative judeţene. Drumul până la izvoare este uşor accesibil,
distanţa din centru staţiunii până la itvoare nu este foarte mare.Trebuie respectate cu stricteţe
indicaţiile date de medic, deoarece apa minerală este utilă numai în cantităţi precise, dar poate fi
nocivă atunci când nu este recomandată de medic.
Un al treilea obiectiv important este staţia de salmonicultură (păstrăvăria). Aceasta a fost înfiinţată
cu mai bine de 70 de ani în urmă de un fost proprietar al fabricii de cherestea de la Poiana Cheş-
Cheş. În bazine de beton puietul este hrănit după cele mai noi tehnologii, apa este împrospătată cu
jeturi puternice creind climatul de ape repezi curgătoare. Puietul este păstrăv indigen. S-a furnizat
puiet pentru de peşte şi pentru popularea lacului de la Bicaz. Staţiunea de păstrăvărie produce
păstrăv de consum, păstrăv curcubeu sau american care a fost adus la noi în ţară din Canada în anul
1928. Puietul este crescut cu granule de concentrate. În timpul iernii, puietul este crescut în“topliţă”
pe malul pârâului, în amonte, spre Poiana Căprioarelor.
Zona muntoasă Nemira-Şandru-Pasul Oituz este cunoscută în Transilvania de “Poarta Vânturilor”.
La 559m altitudine, şi 1,5 km de staţiune se află Cascada Slănic. După încă 500 de m adică la 2 km
de staţiune, se poate merge la Poiana Cheşcheş. În Amonte de Slănic, la 1,2 km se poate vizita
Valea Pârâului Puf şi Vârful lui Ignat, punct turistic ce descoperă priveliştea Slănicului.
Excursii scurte se pot face pe Muntele Cerbu, pe Muntele Dobru, la Hârja şi Poiana Sărată unde
există şi un izvor cald. Monumentul eroilor căzuţi în războiul din 1916-1918, de la Poiana Sărată.
Excursii mai lungi se fac la Târgu Ocna, la 18 km de Slănic Moldova, unde se pot vizita Salinele.
În Târgu Ocna se poate vizita Biserica Fortificată Răducanu, fosta Mânăstire întemeiată de Radu
Racoviţă la 1762, şi unde se află mormântul lui Costache Negri, Muzeul oraşului cu exponate
arheologice, Cultură Cucuteni, ceramică pictată cu reprezentări antropomorfe. În Saţiunea Balneo-
Climaterică Târgu-Ocna , pe Vârful Măgura, se află Mausoleul ostaşilor români căzuţi în primul
război mondial, unde se găseşte şi un schi, cu biserică (zidită de Domnitorul Constantin Racoviţă la
1756) şi chilii de zid. Mausolul din Vârful Cireşoaia închinat ostaşilor români ce şi-au jertfit viaţa
ţinând piept trupelor germane aliate cu cele austro-ungare ce voiau să treacă munţii, se poate
deasemenea vizita.La fel turiştii pot vizita Mânăstirea Casin, Rezervaţia de cervidee din Comuna
Scutaru. La Tescani se află “Aşezământul de cultură” George Enescu, o casă muzeu amenajată în
fostul parc (epilogul Operei Oedip a fost terminat la Tescani).

5. Meserii populare

Locurile de muncă fiind puţine, şi întrucât încep să vină din ce în ce mai mulţi turişti, localnicii s-au
orientat spre vechile îndeletniciri, confecţionarea de : cojoace, cergi,lăicere, scoarţe, ştergare mari,
ţesutul covoarelor din lână, ţesutul costumelor populare care sunt recunoscute în întreaga lume, feţe
de masă lucrate manual pe etamină, goblenuri, şi obiecte de artizanat. S-a moştenit de la bătrânii
satului prelucrarea pieilor, şi blănurilor. Lemnul este la mare cinste, confecţionându-se linguri
mari, polonice, dar şi fluiere, bastone, spate de ţesut, piepteni de scărmănat lână. Se fac ornamente
prin sculptare, încrustare, pirogravare, horjare, folosind motive geometrice ( rozeta) şi
vegetale(bradul diverse flori), acestea regăsindu-se la mobilierul vechi al casei. Se construiesc
tipare pentru caş, lingouri, instrumente muzicale.
Multe din instalaţiile de tehnică populară construite din lemn le regăsim în gospodăriile localni-
cilor: pive de bătut sumane, şteze, teascuri pentru extras uleiul, mori, carul ţărănesc cu roţile ce erau
scoase dintr-o bucată.
De Sfintele Paşti se încondeiază ouă. Cei care o fac pentru a câştiga un ban frumos din asta,
folosesc ouă de struţ, şi pictrază pe o parte Maica Domnului, iar pe cealaltă, Cina cea de Taină.
Ouăle se vând cu 3 milioane lei. Acestea se spală cu apă şi săpun de casă, se usucă, se şterg, se
goleşte oul cu o rozetă de metal cu care se înţeapă oul la cele două capete. Se fac două orificii
diametral opuse, sus şi jos, se amestecă cu o sârmă subţire în el, se suflă, şi se goleşte.Se începe
încondeierea cu ceară fierbinte, cu un condei, adică o bucată mică de lemn caun creion plat, cu un
orificiu, în care se introduce o pâlnie foarte mică de metal, subţire la vârf ca un ac, prin care se
scurge ceara spre ou.Lemnul este prins de metal printr-o sârmă de cupru care ajută la menţinerea
temperaturii cerii în timpul trasării. Se trasează desenul dorit pe oul alb, după care se cufundă în
culoarea pregătită dinainte. Dacă dorim ca oul să conţină mai multe culori, atunci se cufundă
succesiv în culori din ce în ce mai închise.Se pune oul aproape de o sursă de căldură, se şterge de
ceară şi se unge apoi cu grăsime pentru a-i da strălucire.
Un alt meşteşug păstrat din tată-n fiu este împletitul din nuiele a coşurilor şi coşărcilor. Pe lângă
toate acestea se mai confecţionează măşti populare, păpuşi, obiecte de cult, mărgele din lemn şi
piatră, mărţişoare, se încondeiază ouă. Afară de ceea ce moştenesc de la părinţi, localnicii îşi trimit
copiii la şcolile de la Bacău de unde vin specializaţi în diferite meserii. Aşa este Şcoala Populară de
Arte şi Meserii “Ion Irimescu” din Bacău unde 7 profesori talentaţi pregătesc tineretul în păstrarea
obiceiurilor zonei.
Casa ţărănească este din bârne, cu acoperiş din draniţă pe căpriori, în patru ape. Se compune din
camera pentru oaspeţi şi tinda la mijloc Mai apare cerdacul sau pridvorul, sprijinit oe stâlpă
sculptaţi şi cu balustrade de lemn.Camera de oaspeţi este împodobită cu ţesături de casă, lăzi de
zestre, pat acoperit cu covertură de lână, perne mari.Bucătăria are vartră cu cuptor, laviţe acoperite
cu lăvicere, blidar, cu obiecte din ceramică, pictate. În cui sunt agăţate traista, desagii cu motive
ornamentale. Ca ornament apare şi un ştergar popular, prins în perete. În Slănic Moldova întâlnim
şi meşteri ce lucrează în piatră. Se execută astfel restaurări de monumente, socluri, biserici, pietre
funerare. Un astfel de meşter este Paul Miler. Acesta este născut pe meleagurile Slănicului, La
Cireşoaia, dar de curând s-a retras în localitatea Cârja din Jud. Vaslui. Aduce piatra de la Slănic şi
lucrează diferite comenzi. Soclul de la Statuia Alexandru Ioan Cuza din centrul Bărladului este
făcut de acest meşter, iar blocul de piatră este adus de la Slănic Moldova..Meşterul îşi alege singur
blocurile de piatră, care nu trebuie să fie îngheţate căci se crapă, şi trebuie să lucreze cu grijă.
A lucra în piatră este greu, întrucât trebuie să manevrezi tone de piatră, se inhalează cantitate mare
de pulbere şi este risc de accidente în timpul lucrului. Totuşi, a lucra cu piatra este ecologic, dar în
lemn trebuie să tai copacul şi să aştepţi 10 ani ca să crească.

6. Evenimente şi sărbători în localitate

Dar localnicii merg la evenimente religioase, sau sărbătoresc în familie:Sfintele Paşti cu cozonac,
pască şi ouă. Prilej de sărbătoare sunt şi prima şi a doua zi de Rusalii, de Crăciun, 1şi 2 ianuarie de
Anul Nou. Să nu uităm şi zilele sfinţilor care sunt sărbători la fel de mari. Aceştia se îmbracă în
haine de sărbătoare şi merg la slujbă.Staţiuneafiind des vizitată de turişti, localnicii îşi expun
meşteşugurile pe tarabă, acolo unde este “vad”.Annual se organizează Festivalul Judeţean de
Folclor în datele de 21-23 iulie, iar Slănicul este parcă îmbrăcat în sărbătoare. În zonă se mai
desfăşoară Serbările Oituzului -“ Sântilie “, este un Festival de Folclor ce are loc între 19-21 iulie
la Poiana Sărată.-Oituz. La Slănic Moldova se organizează şi Tabăra Internaţională de Artă Naivă.
La sărbători se joacă “Capra(la anul nou), Calul, Cerbul, Ursul”
Găsim în această zonă un bogat folclor coregrafic, numărul jocurilor populare depăşind 200: “Hora,
Sârba, Floricica, Cărăşelul, Hangul “ iar “urâţii” poartă măşti şi joacă “Corăgheasca” şi “Hora pe
bătăi”. La sărbătorile de iarnă se joacă “Căluţul, Căiuţii”. Au loc serbări câmpeneşti unde se încing
grătarele, mai sus de izvoare, pe malul stâng.

7. Portul popular al zonei


Portul popular este specific zonei moldovei.Costumul popular al femeilor este format din cămaşă,
poale, fustă, fotă, şi are cu preponderenţă 3 culori: alb, negru, roşu. Cămaşa este tip tunică, din
pânză sau din bumbac. În zilele de sărbătoare se îmbracă cămaşa de borangic, sau din pânză de
casă. Gulerul este dreapt, mâneca largă, rombică, pană. Tăietura la gât este rotundă, sau pătrată,
împodobită cu broderie care formează pe piept trei, patru dungi verticale.
Cel mai răspândit tip este cămaşa încreţită la gât. Mâneca este încreţită. Porţiunea ornamentată prin
cusătura de formă pătrată sau dreptunghiulară în partea de sus a mânecii se numeşte altiţă. Catrinţa
are contururi precise şi sobre, lucrate la stative cu ornamente simple în fâşii verticale. Catrinţa de
sărbătoare are două- trei culori şi se împarte în două părţi: partea superioară şi partea inferioară.
Fusta este cu patru sau opt clini strânsă în talie, cu panglici din catifea sau mătase colorate, cusute
pe poale (la fetele logodite). Brâul este ţesut cu compoziţii ornamentale. La miri, mireasa trebuie
să ţese un brâu roşu.
Brâiele femeieşti sunt împodobite mai bogat ornamental decât cele bărbăteşti.Unele seamănă cu
cele ale desenului de covor moldovenesc.Năframa este un văl lung până la 2 metri, din pânză de
bumbac sau mătase.La zilele de sărbătoare, nunţi, serbări câmpeneşti, biserică, horă, se poartă
năframa cu fir de aur sau de argint. Este de culoare albă sau gălbuie.Ornamentele sunt geometrice,
ori ghirlande cu flori. Pieptarul este di lână albă. Fondul alb al pieptarului se ornamentează cu
găitan de culoare neagră. Sumanul este haina pentru femei în anotimpul rece. Se confecţionează din
postav, de culoare albă, sură, sau cafenie. Este în chisă la un singur rând de nasturi, cu croială tip
tunică. Podoabele sunt: cerceii, inele, verighete, brăţări (1-3) şiraguri de mărgele.
Bărbaţii au costumul format din :cămaşă albă, din pânză de casă, care se poartă deasupra pantalo-
nului cu două brâie încins, unul peste altul. Cămăşile sunt tip tunică, cu platcă, cu dreptunghi pe
umări. Cămăşile pentru sărbătoare şi cele de nuntă sunttunică, bogat ornamentate cu ornament ţesut
şi horboţică. Pantalonii sunt confecţionaţi din pânză sau lână(pentru iarnă) şi se numesc bernevici
sau nădrag. Iţarii formează pe picior încreţituri şi au un clin la încheietura cracilor. Brâul are
lăţimea mai mare ca cel de la brâul femeilor de 25 cm şi lungime de 2 metri.Este de o singură
culoare: roşie, albastră,verde, albă. Ciobanii poartă brâie late de piele (chimir) la care îşi prind
cuţitul. Acoperământul capului este din căciuli şi pălării înalte sau scunde. La vârf au moţ
semirotund, rotund, sau retezat, făcute din blană tăbăcită de miel. Sunt de culoare negre, cafenii şi
brumării. Pălăria este cu borul mic şi calotă semisferică (mocănească), sau model orăşenesc,
obişnuit. Culoarea preponderentă este neagră, brună, cenuşie şi uneori verde închis. La sărbători se
poartă la pălărie fixate pe calotă pene de păun, flori sau spice de grâu.
Opinca este cu cusătură la mijloc, dintr-o bucată dreptungiulară, din piele de porc, sau de
bou.Opincile au nojiţe. Nojiţele femeieşti sunt din păr împletit, cele bărbăteşti din cureluşe subţiri
de piele.Pieptănătura fetelor este cu codiţe împletite şi făcute coc la ceafă. Pieptănătura cu gâte ,pe
care miresele pun gâtarul din păr acoperit cu panglică roşie şi un gherdan de mărgele, este pentru
nunţi. După nuntă mireasa pune “cârpa”, baticul.

8. Bucătăria locală

Mâncărurile specifice zonei : ciorbă de burtă, ciorbă de văcuţă ,păstrăv în cetină de brad, păstrăv
afumat, saramură de păstrăv cu mămăliguţă, (deoarece în zonă este vechea crescătorie de păstrăvi),
pârjoale moldoveneşti, pastramă de oaie, sărmăluţe modoveneşti în frunze de viţă de vie,sau în
frunze de tei (primăvara)cu mămăliguţă şi smântână, iahnie de fasole, musaca, ghiveci, poale-n
brâu, colţunaşi, plăcintă cu brânză,sau cu mere.
Păstrăvii în cetină de brad (formă de cobză), se prepară astfel: se ţin păstrăvii în saramură 12 ore,
se afumă la foc mic făcut din conuri de brad, timp de 3 ore, se face o cobză din nuiele de răchită. Pe
unul din pereţii cobzei se pun mai multe crengi de brad, păstrăvul se aşează pe cetină, iar deasupra
se pun alte multe crengi de brad, se aşează al doilea perete şi se încheie cu curele de răchită.
Dar, ce este specific zonei, sunt murăturile, care se pun cu apă de izvor sărată, un anumit izvor
ştiut de localnici. Nu se mai pune sare. Aceste murături sunt foarte bune şi fiind o zonă mai rece se
păstrează în beciuri până vara.
Ca băuturi au ţuica tradiţională şi diferite licori făcute din conuri de brad.
Mirodenii folosite sunt cimbrul, piper, boia, salvie, ardei iute, mărar, pătrunjel, leuştean, măghir-
an.

9. Unităţi de cazare şi agrement în staţiune

Unităţile de cazare din Slănic Moldova cuprind hoteluri, moteluri(în afara staţiunii sau lângă o
staţie PECO), case de vacanţe,vile, cazări la particulari.
Hotel Dobru-3 stele, este situat pe Str. Dobru, Nr. 1. Dispune de 43 camere cu paturi duble,un
apartament prezidenţial, capacitate de 88 persoane. Preţul la camera dublă de la mansardă 130
lei/zi, camera dublă este de 150 lei/zi, apartamentul prezidenţial este de 400 lei/zi; nu este inclus
micul dejun.Facilităţi: încălzire proprie, apă caldă, TV cablu, sală de fitness, restaurant vânătoresc.
Telefon: 0234 348475.
Hotel Teleconstrucţia-3 stele, este situat pe Str.Vasile Alecsandri, Nr.8. Dispune de 2 aparta-
mente, 6 camere, 4 mini apartamente, 8 apartamente cu două paturi. Preţul pentru camera cu două
paturi este de 250 lei/zi, preţul unui apartament este de 340 lei/zi, preţul unui miniapartament este
de 250 lei/zi. Facilităţi: încălzire proprie, apă caldă, TV cablu, sală de forţă, sală de conferinţe cu 30
de locuri, piscină,saună, sală de sport cu teren de tenis, tenis de masă. Telefon: 0234 348296, Fax:
0234 348304.
Hotel Flora-2 stele, este situat în centrul staţiunii, Str.M.Eminescu, Nr. 10. Dispune de 29 de
camere cu două paturi şi apartamente, şi are o capacitate de 62 de locuri.Preţul este de 40 lei/loc.
Facilităţi: încălzire proprie, apă caldă, TV cablu, sală de conferinţe, internet wireless, grup sanitar
propriu.
Telefon: 0234 348473, 0743601543; Fax: 0234 348053.
Hotel Coroana Moldovei-4 stele, este situat lângă izvoarele cu ape minerale,
Str.Porumbeilor,Nr.1. Preţul camerei duble este de 200 lei/zi. Dispune de 15 camere cu două paturi.
Facilităţi: încălzire proprie, apă caldă, baie separat, saună, jacuzzi, internet wireless. Persoană de
contact Dana Durdunescu, Tel.: 0234 348888, 0726276001, Fax: 0234 348888.
Hotel Perla-2 stele, Str. V. Alecsandri, Nr. 34.
Tel: 0234 348200, Fax: 0234 348157.
Hotel Venus-2 stele, Str. M.Eminescu, Nr. 1.Dispune de 248 de camere şi apartamente. Preţul unei
camere cu două paturi este de 57 lei/zi, iar preţul unui apartament este de 176 lei/zi. Facilităţi:
încălzire proprie, grup sanitar propriu, apă caldă, saună, sală de conferinţe, restaurant unde se
prepară produse tradiţionale şi internaţionale, grădină de vară, parcare, TV cablu, precum şi o
importantă bază de tratament cu 1192 de proceduri zilnic.Tel. 0234 34192, Fax 0234 348718.
Hotel Complex Balnear Racoviţă-2 stele, Str. N. Bălcescu, Nr. 16.
Tel.:0234 348822, Fax: 0234 348014.
Complex Hotelier Euro Vacanţa Slănic Moldova-3stele,Str. V. Alecsandri, Nr. 4. Dispune de 57
de camere şi 2 apartamente şi are o capacitate de 130 de persoane. Preţul unei camere cu două
paturi este de 90 lei/zi.Facilităţi: încălzire proprie, apă caldă, sală polivalentă, sală de forţă,
complex conferinţe, internet wireless, TV cablu, piscină de dimensiuni semi-olimpice, restaurant cu
130 de locuri, parcare.Tel.: 0234 348280, Fax: 0234 348280, www.hotelslănicmoldova.ro
Pensiunile sunt la fel de numeroase. Vom enumera mai jos câteva pensiuni din această staţiune.
Casa Alex-se află situată la intrarea în Slănic Moldova, Str. N. Bălcescu, Nr.57. Dispune de 5
dormitoare, 2 băi, bucătărie, terasă, parcare, parter cu mansardă, living, şi are o capacitate de cazare
de 10 persoane.Dacă pensiunea se închiriază în totalitate, preţul este de 300 lei casa/ zi în timpul
săptămânii iar sâmbăta şi duminica este de 400 lei casa/zi.Facilităţi: centrală termică, apă caldă,
şemineu, parcare, TV cablu, grătar, bucătărie utilată. Persoană de contact Eva Fesan,
Tel.:0746232214.
Casa Dona-Byanca-3 margarete, Str.N.Bălcescu Nr.54. Preţurile sunt pentru vineri, sâmbătă şi
duminică de 100 lei/zi la mansardă, 120lei/zi camera dublă, 140 lei/zi camera triplă, fără mic-dejun
inclus.
Pachetul de vară cuprinde trei nopţi+1 gratuit,mic-dejun inclus de luni până joi inclusiv cu preţul
de 500 lei/zi. Pachetul de toamnă, adică septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie cuprinde
3nopţi +1gratuit, cu mic-dejun inclus, cu preţul de 420 lei/zi.Facilităţi: centrală termică, apă caldă,
TV cablu, saună, cameră fitness, foişor terasă, restaurant. Persoană de contact Necula Petrică.
Tel.:0234 348509, Fax: 0234 348510, Mobil: 745599095.
Vila Salina-4margarete, o vilă mică cu 2 camere, adică 4 locuri.Preţul este de 300-350lei/zi toată
vila. Facilităţi: centrală proprie, apă caldă, foişor cu grătar, garaj, locuri de parcare.
Tel.:0744617253, 0234 312581.
Casa Albă-3 margarete, Str. N.Bălcescu, Nr.59. Dispune de 11 camere pentru 22 de
persoane.Preţurile sunt de 100 lei/zi camera. Facilităţi: centrală proprie, apă caldă, terasă, interior
rustic, parcare. Tel. 0234 348803, 0745177246.
Casa La Bârlogul Ursului, situată pe Str.N. Bălcescu, Nr.1 dispune de 6 camere de cazare, un
living, 2 băi şi bucătărie utilată.Se închiriază integral la preţul de 350 lei/zi. Dacă se închiriază
camera preţul este de 60 lei/zi. Facilităţi încălzire centrală, apă caldă, TV, piscină, parcare, foişor,
grătar, terasă. Tel. 0740161517.
Poiana Verde,Str.N.Bălcescu, Nr.89, dispune de 7 camere şi are o capacitate de 14 persoane.
Preţul unei camere este de 150 lei/zi. Facilităţi centrală proprie, apă caldă, baie proprie,acces
bucătărie.Tel. 0234 348444, Fax. 0234 348444, www.poiana-verde.ro.
Vila Rica-3 margarete, Str.V.Alexandri, Nr.4. Are 7 camere şi un apartament. Preţul este de 150 lei
camera/zi, iar apartamentul de 250 lei/zi. Facilităţi centrală proprie, apă caldă, internet, decoraţiuni
de lux, TV, telefon, baia separat. Tel. 0234 316702.
Pensiunea Montana-4 margarete, este situată pe Str.N. Bălcescu, Nr.2. Dispune de 13 camere şi 5
apartamente cu 2 şi 3 camere. Preţul unei camere este de 100 lei/zi, preţul unui apartament este de
150 lei/zi. Facilităţi centrală proprie, apă caldă, baie proprie, TV cablu, sală de conferinţe pentru
maxim 150 locuri, piscină, teren de tenis, saună, masaj, parcare- 30 locuri, restaurant cu produse
autohtone.
Pensiunea Cerbul-3 margarete, este situată pe Str. Crinului, Nr. 50.Tel. 0234 348089.
Pensiunea Rodica-2 margarete, este situată pe Str. N. Bălcescu Nr. 96. Tel. 0234 348420.
Pensiunea Filip-este situată pe Str.Primăverii, Nr.15. Dispune de 4 camere cu pat dublu, o cameră
cu 3 paturi. Facilităţi centrală proprie, apă caldă, TV cablu, foişor, grătar, şemineu.
Tel. 0744158113.
Vila Pufu-2 margarete, situată pe Str. V.Alecsandri, Nr.1.Dispune de 20 camere şi un apartament.
Preţul pentru camera cu două paturi este de 80 lei/zi, pentru camera cu 3 paturi de 90 lei/zi, iar
pentru apartament de 120 lei/zi. Facilităţi centrală proprie, apă caldă, TV cablu, baie proprie,
restaurant. Tel 0234 348019, 0234 348080.
Pensiunea Sara-situată pe Str. N.Bălcescu, Nr. 92e, dispune de 6 camere şi are o capacitate de
10/16 locuri. Preţul unei camere este de 100 lei/zi. Facilităţi centrală proprie, apă caldă, TV cablu.
Persoană de contact Manea Rodica. Tel. 072294594.
Vila Palas-este situată în centrul staţiunii, Str. N. Bălcescu, Nr10. Dispune de 23 camere cu două
paturi şi are o capacitate de 46 locuri. Preţul este de 100 lei/cameră.Facilităţi centrală proprie, apă
caldă, TV cablu, grup sanitar propriu, restaurant, terasă, club de noapte.
Pensiunea Izvoare-3 margarete, Str. N.Bălcescu, Nr2.
Alte pensiuni Pensiunea Carmen, Complex Hotelier Euro Vacanţa, etc.
În staţiune turiştii se mai pot caza şi la apartamente, la particulari. Apartamentul cu 2 camere din
bloc tip vilă, adresa este Str. N.Bălcescu. Preţul este de 200lei /zi la apartament cu 3 camere, şi de
150lei /zi la apartament cu 2 camere. Persoană de contact Daniel. Tel 0757269470.

10. Creionarea unui traseu turistic

Pliant%20Tg%20Ocna%202[1].lnk

11. Analiza SWOT a localităţii Slănic Moldova

Dacă creionăm Analiza SWOT a localităţii Slănic Moldova, trebuie să identificăm punctele tari şi
punctele slabe, oportunităţile, şi riscurile astfel:

Punctele tari se referă la: Oportunităţi:


-Existenţa frumuseţilor naturale: păduri, pământ -Să se atragă noi investitori,
fertil, pajişti, minerale neferoase, izvoare cu apă -Crearea şi definitivarea pârtiei de schi,
minerală folosite la tratarea bolilor resurse -Atragerea turiştilor printr-o creştere a calităţii
folosite în fabricarea materialelor de construcţii, serviciilor,
care nu sunt etalate suficient, -Calitatea serviciilor să se reflecte şi prin
-Dezvoltarea pomiculturii şi a pisciculturii în mărirea perioadei de şedere a turiştilor,
ajutor venind reţeaua hidrografică, -Atragerea forţei de muncă tinere,
-Dezvoltarea sectorului de creştere a animalelor, -Alocarea de fonduri europene pentru
zona dispunând de pajişti, şi fâneţe, dezvoltarea regională,
-Resurse hidroenergetice, -Alocarea de fonduri pentru dezvoltarea
-Existenţa unui număr mare de structuri de structurii de transport,
cazare, -Strategia folosită pentru dezvoltarea rurală,
-Personalul calificat în servicii turistice este este pune pe primul loc turismul,
în număr mare, -Se pune accentul pe produsele tradiţionale şi
-Localitatea este dotată cu personal calificat în naturale,
servicii turistice, -Restructurarea şi dezvoltarea fermelor,
-Drumul european E85, -Universitate virtuală pentru viitor în staţiune,
-Localitatea Bacău este dotată cu aeroport -Localităţile din jur: Tg. Ocna, Poiana Sărată,
internaţional, (Aeroportul Internaţional se află la Oituz, dezvoltate,
86 km de Slănic Moldova), -Restaurarea mănăstirilor, a patrimoniului
-Infrastructura rutieră este bună, orăşenesc, a monumentelor,
-Jud. Bacău se află la intersecţia drumurilor care -Dezvoltarea unei agriculturi ecologice,
asigură legătura dintre Moldova şi Ardeal, -Utilizarea Fondurilor UE pentru menţinerea
-Autorităţile luptă pentru atragerea de fonduri standardelor de mediu,
europene pentru infrastructură, -Proiectul “Eco Valea Muntelui” este destinat
-Reabilitare forestieră prin împăduriri, investiţiilor de infrastructură şi mediu şi
-Bacăul este un izvor de personal calificat în arte include10 localităţi printre care şi Slănic
şi meserii, în pregătirea superioară a forţei de Moldova.
muncă, -Rampa Ecologică Oneşti trebuie terminată în
-Consiliul Local Bacău are în plan realizarea 2013.
unei Pârtii de Schi la Slănic Moldova,
documentaţia tehnică deja existând,
-Peisajele zonei sunt atractive din punct de
vedere turistic,
-existenţa izvoarelor minerale, a rezervaţiilor din
zonă,
-turismul este atractiv atât iarna cât şi vara şi ân
tot timpul anului,
-vestigiile istorice sunt un punct forte pentru
turism, Clădirea Epitropiei Romanului,
Complexul Emil Racoviţă şi Inhalatorul,
-Un număr tot mai mare de pensiuni, hoteluri,
moteluri care au apărut în zonă crescând
capacitatea de cazare în zonă,
-Ospitalitatea personalului din turism,
-Înfrăţirea Consiliului Local Slănic Moldova cu
alte oraşe din Spania, Bruxelles, Luxemburg,
-Ţinerea sub control şi o bună gestionare a
deşeurilor pentru protecţia mediului,
- Existenţa unor localităţi cu profil agro-
turistic:Cerdac şi Cireşoaia.

Punctele slabe se referă la: Riscuri:


-Nu sunt puse în valoare suficient zonele de -Oferta de turism a staţiunii nu este diversificată,
agrement ale staţiunii, -Locurile de muncă sunt din ce în ce mai puţine,
-Există porţiuni afectate de alunecări de teren, -Rata şomajului este în creştere.
-Există porţiuni afectate de inundaţii, -Nu există suficientă colaborare între
-Există porţiuni unde s-au defrişat pădurile, administraţiile publice locale, judeţene,
-Este nevoie de strategii de dezvoltare naţionale,
-În prezent oferta turistică este doar pentru o -orientările politice dau naştere la conflicte de
componentă (de balneo-), interese în procesul decizional la toate nivelurile
-Sistemul de alimentare cu apă potabilă este (naţional,judeţea, local),
învechit, iar în unele localităţi nu există -muncitorii specializaţi migrează,
(Cerdac, Cireşoaia), -Întrucât deşeurile se depozitează necontrolat,
-Domeniile de sănătate şi educaţie sunt creşte poluarea,
învechite, -Îmbătrânirea populaţiei din staţiune,
-Traseele turistice nu sunt semnalizate, -Migrarea populaţiei în alte judeţe,
-Nu este modernizată infrastructura rutieră, -Deteriorarea monumentelor,
-Criza locurilor de muncă, -Condiţiile climatice: verile reci, iernile cu
-Investitorii români sunt în număr mic în zăpezi şi precipitaţii,
staţiune, deoarece distanţa până la municipiul -nu există o concordanţă între dezvoltarea
Bacău este destul de mare, economică şi protejarea mediului,
-Sunt multe terenuri degradate(fosta zonă -Există zone cu alunecări de teren şi care pot fi
minieră Dobru), foarte uşor inundate,
-Lipsa unor centre de consultanţă pentru -Fondurile alocate pentru întreţinerea mediului
localnicii,persoanele care vor să desfăşoare sunt puţine,
activităţi agricole, -Tinerii nu mai sunt interesaţi de cultură.
-Decalajul dintre calificările cerute personalului
şi cele oferite de acesta,
-Nivelul de şcolarizare al personalului este din
ce în ce mai scăzut,
-Piaţa muncii oferă puţine locuri de muncă,
exemplu edificator, la personalul cu studii
superioare
-Lipsa publicităţii care trebuie făcută în zonă şi
în ţară, (prin centre de informare, broşuri oferite
gratuit, lipsa ghidurilor culturale),
-Nu sunt promovate tradiţiile şi obiceiurile
regiunii,
-Nu sunt întreţinute monumentele,
-Agenţii economici nu au pus accent pe
practicarea sporturilor, precum şi de alocarea de
fonduri pentru echipamente de recreere,
-Lipsa centrelor de consultanţă pentru
persoanele ce vor să investescă în turism în
zonă,
-Inundaţiile din ultimii ani au devastat terenuri
în zonă,
-Folosirea haotică a pietrei de gresie în
construcţii provoacă alunecări de teren, şi o
deteriorare a infrastructurii rutiere.
-Şoseaua Slănic Moldova-Poiana Sărată nu este
modernizată,
-Tinerii nu se implică în dezvoltarea
comunităţii,
-Pe plan cultural, există o sală de spactacole
modernă.

Concluzii
Salvarea zonei nu s-ar putea realiza decât prin promovarea turismului.Fondurile care vor fi alocate
în anii următori şi pentru care s-au facut atâtea strategii şi proiecte în care s-au implicat
administraţiile locale, judeţene etc. trebuie dirijate numai în turism. Faptul că activitatea minieră a
fost oprită şi s-au disponibilizat mulţi localnici, este nevoie de ocupare a forţei de muncă.Trebuie
dezvoltată infrastructura: sistemele de canalizare, apă, electricitate, gazul, internetul. Drumurile şi
traseele turistice trebuiesc întreţinute, refăcute şoselele, şi mai ales curăţarea zonei izvoarelor de
gunoaie, o educare a localnicilor şi turiştilor în acest spirit de “menţinere a curăţeniei”.
Veniturile populaţiei sunt mici, ba chiar sunt multe familii care sunt şomeri şi trăiesc numai din
închirierea de camere. Neajunsurile produc migrarea populaţiei în alte zone ale ţării sau chiar
plecarea peste hotare şi chiar destrămarea familiilor.
BIBLIOGRAFIE

C. Brânduş, C.Grasu Valea Moldovei


Bucureşti, Editura pentru Turism, 1991

Iolanda Ionescu Slănic Moldova


Bucureşti, Editura Meridiane, 1969

Yolanda Nicoară, Dr. R.Busnea Mic îndreptar turistic, Slănic Moldova


Bucureşti, Editura Sport- Turism, 1981

Dr. Pintilie Rusu, Stelian Nanianu Bacău, Monografie


Bucureşti, Editura Sport- Turism, 1980

Conf. Univ.Dr.Anca Gabriela Ecoturism şi turism rural, Note de curs


Turtureanu Galaţi, Universitatea Danubius, 2009