POTEN TIALUL TURISTIC AL STA TIUNII

BALNEOCLIMATERICE SL

ANIC MOLDOVA
1. INTRODUCERE
1.1. Sl anic Moldova sta tiune balneoclimateric a si centru turistic
La nceputul secolului al XIX-lea, prin codrii seculari ai Sl anicului se avntau doar cetele de vn atori.
Serdarul Mihalache Spiridon descoper a ntr-o vale ngust a, aproape
de gura prului Pufu, izvoare cu ap a puternic mineralizat a.
B anuind calit atile terapeutice ale acestora, serdarul deschide cale de acces pn a la ele si astfel numele
lui va r amne n documentele vremii strns legat de descoperirea acestor izvoare d at atoare de s an atate.
Microclimatul blnd, aerul puternic ozonat, frumusetea si lini stea acestor locuri i-au atras de-
a lungul timpului pe multi dintre boierii vremii s a viziteze si s a petreac a aici clipe de odi-
hn a. Unii dintre ei si-au ridicat case la Sl anic sau la Tg. Ocna, la ctiva kilometri de-
p artare. Printre ei se remarc a cteva personalit ati ale acelor timpuri: poetul Costachi Conachi,
Costache Negri, Radu Rosetti, mitropolitul Veniamin Costachi si, mai trziu, Nicu Gane.
n a doua jum atate a secolului al XIX-lea, apar primele feredeie (local public pentru f a-
cut baie), se organizeaz a excursii la Hrja, la Poiana S arat a, pe valea Oituzului.
n ultimii ani ai vietii si Ion Creang a si-a alinat suferintele la Sl anic Moldova, n mai multe rnduri.
De la ace sti vizitatori au r amas multe nsemn ari, ns a din literatura romn a de c al atorii se remarc a
dou a nume sonore: Alexandru Vlahut a si Nicolae Iorga. Ace stia si-au purtat pa sii pe valea Sl anicu-
lui, pn a n granita veche cu Ardealul, la sfr situl secolului al XIX-lea si nceputul celui de-al XX-
lea. Din detaliile oferite de c atre cei doi scriitori se desprinde faptul c a Sl anic Moldova cuno stea
n perioada respectiv a clipe de prosperitate, num arul vizitatorilor era n cre stere, la fel si amena-
j arile specice unei statiuni balneare. Ace stia au r amas extaziati de cadrul natural dominat de un
circ de munti nve smntati de la poale si pn a-n vrf n catifeaua vechilor p aduri. Pe fundul aces-
tei plnii se n altau hoteluri si vile atr ag atoare, unele ascunse chiar prin p adure, chio scuri, bazare, de
unde vilegiaturi stii cump arau suveniruri f acute la ocn a, c arti, ziare, sculpturi ale me sterilor italieni.
C ar arile si drumurile pietruite erau mpodobite cu b anci, cu piete de tenis luminate.
Nu lipseau balurile, concertele, reprezentatiile de teatru, muzica de promenad a.
Vlahut a nume ste aceast a a sezare Sinaia Moldovei, ns a Iorga e mai retinut deoarece lipsea
viata ocial a, prezenta liderilor politici ai vremii. Marele istoric admite c a Sl anic-Moldova e o minune
lecuitoare, mp ac atoare, nt aritoare si fermec atoare, un zmbet n mijlocul p adurilor unde poposesc nu
numai cei care caut a t am aduire, ci si cei s an ato si care se simt mai bine aici dect acas a la dn sii.
Prin calitatea exceptional a a apelor sale, aate la concurent a cu cele de la Karlovy
Vary, Vichy, Baden-Baden, Aix-les-Bains, statiunea Sl anic a c ap atat si denumirea de Perla Moldovei.
1
Avntul balneoclimateric si turistic de la nceputul secolului al XX-lea a fost ntrerupt n anii
primului r azboi mondial (196-1918), zona ind teatrul unor crncene b at alii (Oituz, Cire soaia etc.). Efor-
turile de r azboi ale populatiei si distrugerile produse au ruinat statiunea. Cu timpul, a ren ascut din pro-
pria cenu s a si s-a dezvoltat continuu, extinzndu- si si intensicndu- si activit atile balneare si turistice.
Statiunea are prestigiu si renume international. O parte din drumurile de acces s-au
modernizat. Peste cumpenele de ape cu valea Oituzului si valea Dofteanei se pot efectua deplas ari cu
mijloace auto, pe toat a durata anului. Aceste c ai de acces deservesc n primul rnd activit atile industriale
specice extractiei de petrol din zon a, dar ele sunt utilizate si pentru nceputul unor trasee turistice.
Statiunea Sl anic-Moldova are valente balneoclimaterice si turistice.
1.2. Pozi tia geograc a
Statiunea Sl anic-Moldova, veche de cca. 200 de ani, este situat a n partea central-estic a
a Romniei, n Carpatii Orientali, pe valea rului Sl anic, auent al Trotu sului, pe cursul s au mijlociu.
Bazinul hidrograc al Sl anicului dreneaz a versantul sud-estic al Muntilor Nemira. n literatura de spe-
cialitate, muntii cuprin si ntre v aile Uzului si Oituzului, drenati spre est de Dofteana, Sl anic si auentii
lor, au fost cunoscuti sub denumiri diferite : Muntii Trotu s Oituz, Muntii Trotu sului, Muntii Nemira.
Valea
Sl anicului, lung a de 28 km, traverseaz a mai multe culmi muntoase, de aceea este ngust a, cu multe delee
si portiuni u sor l argite, formate din eroziune diferentiat a n rocile si structurile complexe ale i sului.
Una din aceste depresiuni este situat a la cca. 10 km de la izvoare
si la 18 km distant a de conuenta cu Trotu sul. Este depresiunea ocupat a de ora sul Sl anic Moldova.
Din punct de vedere matematic, aceast a a sezare urban a este situat a la 26

30 long. E si 46

14
lat. N. Este o a sezare de tip n sirat, mai mult sau mai putin liniar. Extremit atile sud-vest si nord-est
ale ora sului au pozitii exprimate prin urm atoarele cu : 26

26 E - 26

34 E si 46

12 N - 46

15 N.
n ceea ce prive ste altitudinea,
exist a multe diferentieri. Centrul civic propriu-zis, Prim aria si Parcul Central, este situat la cca. 530
m, lateral, pe versanti, cotele cresc rapid. Altitudinile cursului Sl anic variaz a ntre 600 m n partea din
amonte a statiunii si peste 300 m n avalul acesteia, respectiv, limita satului Cerdac care apartine ora sului.
n nord, se limiteaz a cu com. Dofteana, la vest, cu judetul Covasna, iar la sud cu bazinul
hidrograc Oituz, respectiv com. Oituz. n sud-est, la v arsare, intr a n contact cu ora sul Tg. Ocna.
C ai de acces sunt spre Tg. Ocna, spre localit atile Hrja si Poiana S arat a, peste culmea Dobru P altini s.
Pentru interese strict turistice sau balneo-
climaterice, au fost elaborate monograile : Sl anic Moldova mic ndreptar turistic (Y. Nicoar a si
R. Busnea, 1981) si Muntii Nemira ghid turistic (M. Albot a, 1983) n care se ntlnesc multe infor-
matii privind geograa zic a si economic a si informatii privind evolutia statiunii de-a lungul timpului.
2
PARTEA I. ELEMENTELE CADRULUI NATURAL
Pentru studierea
cadrului natural al ora sului Sl anic-Moldova este important s a stabilim mai nti zona pe care o lu am n
considerare n acest scop. Ora sul n sine cuprinde doar o suprafat a redus a n lungul rului cu acela si
nume, ori elementele cadrului natural prezint a interferente pe arii mult mai largi. n plus, dac a avem
n vedere si potentialul turistic al arealului Sl anic-Moldova, aceste extinderi sunt cu att mai necesare.
Consider am c a pentru o bun a cunoa stere geograc a a regiunii trebuie
s a ne referim cu analizele cel putin pentru bazinul hidrograc al rului Sl anic, cu extinderi, n unele
situatii, la ntregul masiv muntos al Nemirei, pentru c a aici se desf a soar a majoritatea traseelor turistice.
Justicarea arealului ales const a n aceea c a n afara aspectelor geologice care se
ncadreaz a ntr-un context mai larg, celelalte elemente ale cadrului natural (relief, clim a, hidrograe, veg-
etatie, faun a, soluri, resurse economice etc.) pot analizate ntr-un context mai restrns. Astfel, ziono-
mia reliefului este determinat a de conditiile strict locale de modelare (roci, structur a, altitudine, frag-
mentare, pante etc.), clima este supus a unor zonalit ati altitudinale riguroase, expozitiei versantilor si par-
ticularit atilor de relief si vegetatie, reteaua hidrogarc a se refer a la un bazin bine individualizat, iar ora,
fauna si solurile prezint a caracteristicile locale, azonale, distincte, pe un fond de zonalitate mai larg a.
3
2. GEOLGIA REGIUNII SL

ANIC MOLDOVA
2.1. Alc atuire geologic a
Din puncte de vedere geologic, bazinul hidrograc al
ora sului Sl anic este situat la contactul dintre i sul intern si cel extern. Spre albia rului se resimte u sor in-
uenta tranzitiei la unitatea cristalino-mezozoic a din Muntii Ciucului, aici scufundat a si invadat a de i s.
2.1.1. Pnza de Ceahl au
Limita estic a a acestei pnze trece prin apropierea izvoarelor Uzulului si practic se situeaz a putin
mai la vest de obr sia Sl anicului. Fruntea acestei pnze reprezint a abruptul culmii principale a Nemirei,
cu semnicatie turistic a deosebit a pentru Sl anic Moldova si, din acest motiv, o prezent am pe scurt.
Principalele
depozite care alc atuiesc aceast a pnz a apartin Neocomianului, Barremianului, Aptianului si Albianului.
4
a. Neocomianul este reprezentat prin stratele de Sinaia,
alc atuite dintr-un i s gresos, n care M. S andulescu si J. D andulescu (1964) au separat trei orizonturi :
- orizontul
inferior: sisturi argiloase si marnoase cenu sii sau m aslinii cu rare intercalatii de gresii calcaroase subtiri;
- orizontul mediu: marnocalcare
si calcare ne, cenu sii, dispuse uneori n pachete groase de pn a la 2-3 m si gresii calcaroase masive;
- orizon-
tul superior sistos-gresos: o alternant a ritmic a de gresii calcaroase negricioase, n diaclazate, cu unele
fragmente de brecii calcaroase si clorito- sisturi, semn al apropierii de unitatea cristalino-mezozoic a.
b. Barremian Aptian
Apare
n Depresiunea Ciuc, la vest de zona Sl anic, sub forma a dou a orizonturi gresoase (Stratele de Bistra).
- orizontul inferior,
al stratelor de Bistra (gresii calcaroase micacee n bancuri de 20 50 cm, marne si marnocalcare;
- orizontul superior, lipsit de marnocalcare, dar cu gresii mai masive si mai grosiere.
Stratele de
Bistra urmeaz a n continuare cu roci sedimentare peste cele de Sinaia, avnd vrsta barremian-aptian a.
c. Barremian-Albian
Aceste strate apar mai la vest, n zona Snmartin, si ies cu mult din zona studiat a de
noi. n principiu, este vorba de serii de i s sistos si i s gresos cu sare, f ar a intercalatii de marno-calcare.
2.1.2. Pnza i sului curbicortical
Apartine cretacicului inferior si superior.
a. Neocomian-Aptian
Include sisturile negre si stratele
de Toroclaj si ocup a suprafete ntinse n partea superioar a a bazinului rului Sl anic si la vest de acesta.
- sisturile negre, din baza Neocomianului, sunt alc atuite din sisturi
siltitice si argiloase negre, cu multe intercalatii de gresii calcaroase diaclazate si de calcare sideritice.
- stratele de Toroclaj, separate si denumite astfel de J. Gherman si M. Solcanu
(1959), au fost apoi descrise de mai multi actori ( St. Albu, D. Turtureanu, I. Bucur, M. S andulescu si J.
D andulescu), si cuprind sisturi siltitice, sisturi marnoase verzi si gresii curbicorticale groase de 3-10 cm.
b. Albian-Vraconian
Urmeaz a n continuitate
peste stratele de Toroclaj si reprezint a seria i sului curbicortical. A fost cercetat de Gh. Macovei si I.
Atanasiu (1923), M. Filipescu (1955), I. Atanasiu si M. S andulescu (1958), J. D andulescu (1964) etc.
Fli sul curbicortical din bazinul Trotu sului se compune din trei complexe u sor diferentiate:
5
- complexul sistos-inferior: a alternat a ritmic a de gresii calcaroase sau marnoase curbicorticale, n
muscoritice n strate de 2-10 cm si marne verzui-cenu sii, sistoase, sf armicioase n pachete de 5-20 cm.
- complexul gresos (gresia de Cotumba); i s gresos, alc atuit din
bancuri groase de 0,5 2 m de gresii granulare, granoclasate muscoritice, cu inercalatii conglomeratice.
- complexul sistos-gresos superior: i s sistos curbicortical cu intercalatii de
gresii masive de tipul celor de Cotumba si marnocalcare sideritice numeroase. Local, n bazinul Uzului
si Sl anicului, apare un depozit mai gros de gresii numite gresie de Ciughe s (M. S andulescu, 1962).
c. Cernomanianul
Reprezentat printr-un pachet subtire
de marne si argile ro sii cu intercalatii verzi, are o repartitie discontinu a si, mai ales, la nord de rul Uz.
d. Pnza sisturilor negre (Audia)
Aceast a pnz a ocup a suprafete
reduse si este reprezentat a numai prin seria sisturilor negre (de Audia) de vrst a neocomian a-albian a.
e. Pnza de Tarc au
Aceast a pnz a care contine depozite cretacice si paleogene ocup a suprafete destul de mari.
2.2. Tectonica si structura geologic a
n ansamblul s au, masivul Nemira apartine muntilor i sului a c aror structur a geologic a
este reprezentat a prin pnze de sariaj, care se dispun de la vest c atre est, suprapuse unele peste altele.
a. Pnza de Ceahl au (I. Dumitrescu si al., 1962), numit a
de alti autori pnza intern a superioar a (M. Filipescu) sau unitatea vest intern a (I. B ancil a) este cea mai
vestic a. Trece pe la vest de zona de care ne ocup am, reprezentnd aliniamentul celor mai nalte culmi.
b. Pnza i sului curbicortical (I.Dumitrescu si al., 1962) numit a
si pnza intern a inferioar a (M. Filipescu), sau unitatea est intern a (I. B ancil a), este nc alecat a la vest de
pnza de Ceahl au, iar spre est aceasta ncalec a peste pnza de Audia (a sisturilor negre). Fruntea acestei
pnze, mai bine evidentiate, se nsinueaz a pe la valea Uzului si trece spre nord, spre valea Trotu sului.
c. Pnza sisturilor negre (Audia) numit a (n acela si context
ca mai sus) zon a de solzi sau unitatea mediointern a, iese de sub i sul curbicortical si ncalec a spre est
pnza de Tarc au. Caracterul tectonic deosebit este evidentiat prin plierea pn a la solzi a depozitelor.
d. Pnza de Tarc au are o extindere mai mare n zona noastr a.
Fruntea ei se poate urm ari bine de la izvoarele Tazl aului S arat, pe la est de Muntii Berzunt, la vest de Tg.
Ocna, pn a la valea Oituzului, unde face un feston larg n jurul semiferestrei Oituz-Sl anic, apoi pn a la
Soveja. Aceast a pnz a acoper a unitatea extern a a i sului care apare numai n semifereastra mentionat a.
2.3. EVOLU TIA PALEOGEOGRAFIC

A
Evolutia paleogeograc a a bazinului hidrograc al rului Sl anic, integrat a n
evolutia general a a Carpatilor Orientali, respectiv a muntilor i sului din care face parte masivul Nemira,
6
este legat a de fenomenele tectonice care au avut loc la contactul dintre Platforma Moesic a, pe de o
parte si aria geosinclinal a foarte ntins a n care aveau s a se formeze n etape succesive Muntii Carpati.
Dup a Gr. Posea
si col. (1974), n aceast a evolutie se cuprind mai multe epoci care la rndul lor sunt mp artite n etape.
Astfel, n epoca precarpatic a, n etapa precambrian a
s-au des avr sit fundamentele celor dou a arii mari de platform a (moldoveneasc a si moesic a), n timp ce
teritoriul Carpatilor apartinea domeniului marin. La mijlocul epocii precarpatice, n etapa caledonic a
(paleozoic inferior, pn a n devonian) au fost afectate de cut ari regiuni din Dobrogea de nord si probabil
la bordura de vest a Platformei moldovene sti. Au fost puse n loc sisturi verzi, ale c aror elemente,
reluate n cut ari ulterioare, se ntlnesc n rocile din unitatea marginal a a i sului si n Subcarpati.
La sfr situl Paleozoicului (Carbonifer-Permian) are loc o nou a faz a de cutare,
numit a hercinic a. n Carpatii Orientali s-au produs fenomene orogenetice si magmatice prin care s-au
format sisturile cristaline din partea lor central a. La periferia de est a sisturilor cristaline se schiteaz a De-
presiunea Precarpatic a. Catenele hercinice, cu prelungiri pn a n Dobrogea de nord au fost ulterior mod-
elate de c atre eroziune. Se p astreaz a n Carpatii Orientali resturi, n Muntii Rodnei si Muntii Bistritei.
Etapa hercinic a ncheie epoca precarpatic a.
La sfr situl
Paleozoicului si nceputul Mezozoicului ncepe o nou a epoc a, numit a carpatic a, cu mai multe etape.
Urmeaz a etapa carpatic a veche.
Etapa neocarpatic a nseamn a, pentru zona montan a, reducerea cut arilor si inten-
sicarea proceselor de n altare dup a unele oscilatii pe vertical a, care au accentuat unele falii mai vechi.
Etapa neocarpatic a este ultima mare verig a
din lantul ciclurilor evolutive si se refer a la Subcarpati. Pentru zona i sului, aceast a etap a prezint a im-
portant a pentru mi scarea pe vertical a si n principal pentru n altarea general a a ntregului sistem montan.
Pentru
formele actuale de relief, cea mai mare important a a avut-o evolutia cuaternar a n conditii periglaciare.
Au ap arut formele caracteristice de modelare: interuvii ascutite sau mai rotunjite, versanti n general
abrupti pe care se dezvolt a si n prezent procese geomorfologice actuale. Modelarea cuaternar a a condus
la formarea actualelor v ai, multe dintre ele avnd terase. n aceast a evolutie roca si structura, ca factori
pasivi, au avut o important a deosebit a. Au ap arut numeroase forme de relief structural si petrograc.
Dup a Gr. Posea si col. (1974), evolutia reliefului din Carpatii Orientali spre formele actuale
de relief este mai bine evidentiat a ncepnd cu epoca morfostructural a carpatic a. Caracterul principal
al acestei epoci l constituie faptul c a modelarea se produce pe fondul construirii lantului muntos.
Perioada cuaternar a este mai important a pentru zionomia actual a a re-
liefului. Acum s-au adncit v aile si s-au format terasele n conditii climatice periglaciare si postglaciare.
n functie de tectonic a, structur a si litologie, valea
7
Sl anicului s-a adncit mult, avnd ntre izvoare (1480 m) si conuenta sa cu Trotu sul (250 m), o diferent a
de altitudine de peste 1200 m. Local, energia de relief are valori de peste 450-500 m, iar c atre partea
superioar a a bazinului hidrograc de 700-800 m (calculat a ntre cump ana de ape si albia rului Sl anic).
3. RELIEFUL
3.1. Morfograa
Bazinul hidrogarc al rului Sl anic dreneaz a versantul de est, orientat c atre Trotu s, al Muntilor Nemira.
Sculptati prin procese denudationale si eroziune uviatil a deosebit
de active, Muntii Nemira, n ansamblul lor, se prezint a ca un masiv de n altime medie, cu culmile cele
mai nalte situate n partea lui central a, la peste 1600 m, din care se desprind spre nord, est si sud culmi
secundare cu altitudini tot mai coborte spre v aile Uzului, Dofteanei, Trotu sului, Sl anicului si Oituzului.
Altitudinile cele mai mari (Nemira Mare 1649 m, situat putin mai la nord de obr sia
Sl anicului si Sandru Mare (1639 m) situat chiar la izvoarele acestui ru si ale auentului s au Che sche su),
apartin domeniului gresiei eocene de Tarc au, mai dur a si constituie culmile principale ale Nemirei.
Pe latura r as aritean a, care ne intereseaz a, n bazinul Sl anicului, numai
Sandru Mare este mai nalt, n rest, ntreaga cump an a de ape care l desparte de Dofteana si de Oituz
nu trece dect n mod exceptional de 1300 m. Aceast a situatie se ntlne ste numai n partea superioar a,
la vest de Sandru Mare, si se pune n evident a prin vrfurile Ceang au (1397 m) si Ghepar (1303).
Versantii situati pe de o parte si de alta
a v aii Sl anicului reprezint a culmi prelungi cu interuvii ascutite n cursul superior si cel strict inferior,
abrupturi accentuate spre cursul rului si sunt fragmentate adnc si ngust de auenti. Interuviul stng
8
porne ste din Sandru Mare si se continu a spre nord-est printr-un aliniament de creste dominate local de
unele vrfuri a c aror n altime scade mereu c atre conuenta cu Trotu sul (Cire sul 1050 m, Tega 870
m, Pantru 650 m, Cire soaia 764 m, Dl. Titirez 720 m, Dl. M agura 500 m). n dealul Cire soaia
reapar gresiile de Tarc au care se ntind si peste Trotu s n acest sector a fost sculptat de delelul de
la Cire soaia. Aceste vrfuri se desprind de pe aliniamentul descendent al liniei cumpenei de ap a.
Auentii de stnga ai Sl anicului fragmenteaz a
acest versant prin v ai nguste si adnci, care cuprind ntre ele culmi joase, frecvent desp adurite spre
aval si puternic afectate de procese geomorfologice actuale foarte intense (eroziuni plane si torentiale si,
uneori, chiar alunec ari). ntre aceste culmi mntion am Dl. Zarea Che sche su, Dl. Pufu, Dl. Pantru etc.,
separate de Sl anicul Superior, p. Che sche sului, p. lui Ignat, p. Pufului, p. Piatra, p. L,ui Tudorache.
Versantul
drept se aseam an a mult cu cel stng, ind sculptat n acela si complex litologic. Si acest versant, la nivelul
cumpenei de ape, coboar a spre nord-est, n lungul Sl anicului, dup a o linie pe care se n siruie vrfuri mai
nalte, hogbackuri, sculptate n roci mai dure, aate n boltele unor anticlinale locale. Aceste vrfuri
pleac a din vf. Ghepar (1303 m) si se continu a cu Chisop (1268 m), Cernica (995 m), P altini s (1015
m), Sarasa (700 m), Ungurului (771 m), Iordogatului (740 m), Co sna (783 m), Chil aului (527 m).
Se poate observa c a acest versant
este putin mai nalt dect cel stng, deoarece este mai aproape de partea central a a Masivului Nemira.
Este interesant de observat c a att interuviul stng ct si cel drept prezint a cte un sector mai cobort n
partea cutat a. Pe stnga, n seuarea Pantru din dealul Pantru este mai joas a dect culmile vecine (Tega
si Cire soaia), iar pe dreapta, acest sector este cuprins ntre vrfurile P altini s si Ungurului si se poate
constata c a ele sunt n continuare. Aici este o zon a mai larg a n care disodilele iau locul gresiei de Tarc au
sau de Tise sti, aate la extremit ati, unde mentin cotele cele mai mari, rezultate prin eroziune diferentiat a.
Si versantul drept este puternic
fragmentat de auentii mici ai Sl anicului (p. Pescaru, p. S arata, p. Dobru, p. Piscului, p. Cerbului,
p. Surei), care separ a ntre ele culmile nguste cu versanti abrupti - Dobru, Derbului, Cerbu, Sivie.
n caracterizarea morfologic a a cumpenelor de ap a si a interuviilor
mention am c a fondul general de semetie si tinerete evident a este ntrerupt local de sectoare n care ace stia
apar mai largi, mai domoli si cu pante mai reduse sub forma unor plaiuri. A sa este capul dealurilor dintre
praiele Che sche sului si Piatra si dealul Pantru pe partea stng a, dealul Dobrului si dealul Cerbului,
pe dreapta. Peste dealul Dobrului trece si drumul de exploatare si turistic care leag a valea Sl anicului
de valea Oituzului, repectiv ora sul Sl anic Moldova cu localit atile Hrja si Poiana S arat a. Pe ceilalti
auenti, nainteaz a numai local drumuri de exploatare forestiere sau petroliere, dar acestea nu trec peste
cump ana de ape dect n zona mai joas a din dealul Pantru, peste care se face leg atura ce valea Dofteanei.
Versan tii
Dup a cum am ar atat, cu cteva exceptii, versantii v aii rului Sl anic si ai auentilor acestuia sunt
abrupti. Gradul lor de mp adurire este mai mare c atre partea superioar a a bazinului hidrograc si mai
9
redus pe sectorul mijlociu si inferior, unde procesele geomorfologice actuale sunt deosebit de active.
Modelarea interuviilor si a versantilor s-a desf a surat n timp, dar cu inten-
sit ati diferite, determinate de mi sc arile tectonice n contrapondere si de oscilatiile climatice. La nivelul
culmilor si al interuviilor, geograi au identicat suprafete de nivelare situate la altitudini diferite.
n zonele n care, n
litologie predomin a roci mai moi (disodile, marne, argile) versantii sunt mai domoli, iar pantele mai putin
abrupte. Astfel de situatii se ntlnesc pe sectorul mijlociu al v aii Sl anicului si au fost mentionate mai sus.
V aile rurilor
Reteaua hidrograc a este
reprezentat a prin valea Sl anicului si v aile auentilor s ai, cu directii n general perpendiculare pe acesta.
Obr sia rului Sl anic se a a sub culmile
situate imediat la vest de vrful Sandru Mare, respectiv vrfurile Ceang au si Ghepar. De sub vrful
Sandru Mare izvor a ste un auent de stnga al Sl anicului (cel mai important) care se nume ste Che sche su.
Valea Sl anicului, orientat a sud-vest nord-est,
cu o lungime de aproape 30 km, se prezint a ca ind n general ngust a, cu u soare schimb ari locale de
directie si cu putine portiuni mai l argite sub forma unor microdepresiuni, acolo unde rocile sunt mai moi
sau n preajma travers arii unor bare mai dure. Astfel de sectoare mai largi sunt ocupate de p artile centrale
ale ora sului Sl anic Moldova si a localit atilor apartin atoare: Cerdac si Biserica Sl anic (azi Cire soaia).
ntre aceste microdepresiuni, valea este mai ngust a si exist a chiar unele sectoare cu aspect de deleu.
ngustimea v aii
a impus popularea acesteia numai pe un singur aliniament de case, pe aproape toat a lungimea sa. Din
aceast a cauz a, ora sul Sl anic Moldova, modest ca populatie, se ntinde pe o lungime de cca. 15 km.
Pe fundul v aii, rul Sl anic prezint a o albie tipic de munte, cu numeroase praguri si repezi suri. Albia
major a este alc atuit a din bolov ani suri, prundi suri si pietri suri, mai rar nisipuri, si are o l atime redus a.
Terasele Sl anicului
Se p astreaz a mai putin
evident n relief din cauza evolutiei active a versantilor n conditiile unei adnciri rapide a albiei rului.
Cel mai bine reprezentate si n special pe cursul mijlociu si inferior sunt terasele de lunc a cu altitudini
de 1-2 m si 3-5 m, care se racordeaz a cu versantii cu glacisuri de racord. Aceste terase sunt holocene.
Tearsele superioare apar fragmentar. Unele dintre acestea au altitudini relative cuprinse ntre 7 si 25 m
si sunt de vrst a Wurmian a, iar altele, cele mai nalte (30-70 m), apartin tot Pleistocenului, dar nu pot
diferentiate n mod corespunz ator, dup a I. Ichim Muntii Stni soarei Ed. Academic a Romn a, 1978.
n cuprinsul microdepresiunilor Cerdac si Biserica Sl anic, pe fondul unor roci friabile, evolutia
v aii pare mult mai avansat a, peisajul ind aproape deluros. n apropiere de conuenta cu Trotu sul, ntre
Muntii M agura (pe stnga) si Chil aului-Tise sti (pe dreapta), rul Sl anic str abate din nou un sector ngust,
10
aproape n deleu. La nord, peste dealul M agura, si rul Trotu s str abate n acela si complex de roci
de la deleul Cire soaia, foarte ngust, n care, pentru calea ferat a, a fost necesar a s aparea unui tunel.
3.2. Morfometria
Caracteristicile morfometrice ale teritoriului ora sului Sl anic Moldova, respectiv a
bazinului hidrograc al rului Sl anic, pe care l ocup a aproape n totalitate, pun n evident a stadiul actual
de evolutie a reliefului n context paleogeograc si sub impactul activit atilor antropice (n special de-
sp aduririle). Diferentele care se constat a ntre valorile indicilor morfometrici (hipsometrie, densitatea si
adncimea fragment arii reliefului, pantele etc.) sunt foarte variate si complexe si acestea rezult a din poz-
itia geograc a de ansamblu a zonei, la periferia muntilor i sului din grupa central a a Carpatilor Orientali.
Teritoriul propriu-zis al
ora sului Sl anic-Moldova are altitudinea minim a de 300 m, iar cea a statiunii balneoclimaterice de 500 m.
3.2.1. Adncimea fragment arii reliefului ( Energia de relief )
Avnd n vedere specicul montan al regiunii, cu v ai adnci si energie de re-
lief mare, au fost diferentiate urm atoarele categorii de adncimi ale fragment arii:
a. Energii de relief mai mici de 150 m se ntlnesc pe suprafete reduse, pe cur-
sul inferior al Sl anicului, n sectorul conuentei cu Trotu sul ( pe lunca comun a
a celor dou a ruri ) si n n seuarea mai joas a de la sud de dealul Pantru.
b. Energii de relief de 150 200 m ocup a suprafete mai extinse la sud de dealul Pantru, apoi
n plaiul Pufului, dealul Sarasa si microdepresiunile Cerdac si Biserica Sl anic. Relieful este mai do-
mol, cu altitudini de 600 800 m, iar rocile mai friabile au permis o nivelare mai bun a a formelor.
c. Energii de relief de 200 250 m au o r aspndire fragmentar a tot pe formele mai joase de re-
lief: la sud de dealul Pantru, la est de dealul Ungurului, n dealul Sarasa, pe versantul de sud-vest
al dealul Tega, n Muntele Dobru si n subbazinele hidrograce ale praielor Pufu si Che sche s.
d. Energii de 250 300 m ( de relief ) apar tot fragmentar n deleul de la v arsarea Sl anicu-
lui ( n dealul M agura n nord si Chil aului n sud ), apoi n bazinul mijlociu al Sl anicu-
lui ( n dealul Ungurului si Cerbului ), n cel superior ( pe versantul nordic al Muntelui Cer-
nica ) si c atre obr sia Sl anicului. n litologie, locul disodilelor este luat de gresia de Kliwa
Tise sti ( n dealul M agura si la Tise sti ) si de gresia de Tarc au, n bazinul superior.
e. Energii de relief de 300 400 m se a a n cea mai mare parte a bazinului strict supe-
rior al Sl anicului si n petice reduse, n Muntele Chil aului, dealul Ungurului si Muntele P altini s.
f. Energii mai mari de 400 m sunt reprezentate prin suprafete discon-
tinui pe versantul de sud-est al Muntelui Sandru Mare, precum si n Muntii
Ceang au si Ghepar, toate n zona de obr sie a Sl anicului si a Cherche sului.
3.2.2. Densitatea fragment arii reliefului
Densitatea fragment arii reliefului n bazinul hidrograc al rului Sl anic, exprimat a prin lungimea retelei
hidrograce raportat a la unitatea de suprafat a, prezint a variatii att n functie de altitudinea reliefului ct
11
si de litologie si de gradul de mp adurire. Un rol important l are si masivitatea formelor de relief. A sa se
explic a faptul c a n bazinul superior Sl anic Che sche s Pufu se ntlnesc, pe subbazine, densit ati foarte
diferite n acelea si conditii de altitudine, litologie si vegetatie. Astfel, subbazinul superior al Sl anicului,
pn a la conuenta cu Che sche su are densitatea de 1,3 km / kmp, n timp ce Pufu are numai 0,7 km / kmp.
n sectorul mijlociu si inferior al bazinului, n special pe partea stng a a v aii, se ntlnesc
subbazine cu retea scurt a de cursuri de ap a sau foarte rar a, dar aici situatia este determinat a
de existenta unei scoarte de alterare mai groas a, care permite inltratii substantiale n substrat.
Este evident c a pe aceste cumpene de ape mai joase (500 700m) si cantit atile de precipi-
tatii sunt mai reduse dect pe culmile nalte, de peste 1200 1300 m, din zona de obr sie.
Pe ansamblul bazinului hidrograc al rului Sl anic, densitatea
fragment arii reliefului este cuprins a ntre 0,9 km / kmp.
3.2.3. Pantele
nscriindu-se pe adncimi mari ale fragment arii reliefului, determinate de potentialul morfogenetic de-
osebit de activ al rurilor din bazinul hidrograc Sl anic, pantele au, la rndul lor, valori crescute.
Valorile reduse, mai mici de 10

ocup a numai dou a areale, reduse ca suprafat a: unul n

sectorul conuentei cu Trotu sul, iar al doilea pe versantul domol al dealului Pantru.
O repartitie mai larg a, ocup a pantele de 10

15

si cele de 15

20

. Aces-
tea se ntlnesc aproape pe ntreaga suprafat a a bazinului mijlociu si inferior ( cu un-
ele exceptii locale n M agura, Chil au Tise sti si Ungurului), n subbazinul Pufu-
lui ( Poiana Pufului ) si n zona de conuent a a Sl anicului cu prul Che sche sului.
Pantele de 20

30

si 30

40

sunt frecvente n sectorul deleului de pe cursul infe-

rior al Sl anicului ( M agura Tise sti ), precum si pe mai multe areale din dealul Unguru-
lui, Muntii Dobru P altini s, subbazinele superioare ale prurilor Piatra, Che sche s si Sl anic,
inclusiv o mare parte a versantului de est al Muntilor Sandru Ceang au Ghepar.
Ct prive ste pantele mai mari de 40

, acestea au o repartitie redus a, ntr-

un sector foarte fragmentat, situat ntre prul Che sche s si Sl anicul superior.
Pante mari, de peste 30

40

se mai ntlnesc strict local pe unii versanti foarte

abrupti, n care valea Sl anicului este foarte ngust a si cu aspect de deleu.
3.3. Procese geomorfologice actuale
Fiind o regiune cu o morfogenez a deosebit de activ a, bazinul hidrograc al ru-
lui Sl anic cunoa ste n prezent o serie de procese geomorfologice actuale specice.
n primul rnd este vorba despre fenomene de tip periglaciar caracteristice zonelor mai nalte,
cu altitudini de peste 1000 1200 m. n cadrul acestora mention am n primul rnd
soliuxiunile care se dezvolt a pe culmile cele mai nalte din partea superioar a a bazinu-
lui hidrograc ( Sandru Mare, Ceang au, Ghepar ), si conditiile existentei unor paji sti sub-
alpine destul de ntinse. Al aturi de soliuxiuni, tot aici se ntlnesc mu suroaie nierbate.
12
Procesele de dezagregare au pus n loc unele aglomer ari de grohoti suri, numite aici stnc arii.
De asemenea, mai sunt specice si alte procese de crionivatie si de morfogenez a eolian a.
Al aturi de procesele periglaciare, pe culmile cele mai nalte actioneaz a si
apa provenit a din precipitatii, completnd procesele de pluviodenudatie.
n restul bazinului hidrograc Sl anic, procesele de crionivatie tipic periglaciare scad n intensitate,
dar nu lipsesc cu des avr sire. n schimb, restul actiunilor morfogenetice de pluviodenudatie se in-
tensic a, ind favorizate de rocile mai putin dure, de pantele si de energiile mari ale reliefului si
de lipsa local a a vegetatiei arborescente ( din cauza desp aduririlor ). Pe aceste areale se intensi-
c a eroziuni areolare si torentiale, uneori si alunec ari de teren care actioneaz a n contextul nghetu-
lui si dezghetului, al dezagreg arii si alter arii rocilor superciale. Procesele de pluviodenudatie prez-
int a intensit atile cele mai mari n partea mijlocie a bazinului hidrograc, pe interuvii si pe ver-
santi, care au contribuit aici la formarea unei scoarte de alterare destul de importante ca grosime.
Multi dintre auentii Sl anicului, cu regim puternic torential, etaleaz a la conuent a conuri de de-
jectie de diferite dimensiuni dar mici. De asemenea, din scurgeri areolare la baza pantelor
accentuate, desp adurite, se formeaz a glacisuri coluviale de racord, iar atunci cnd, la aparitia
lor, contribuie si unii torenti mici ( foarte scurti ), aceste glacisuri devin proluvio-coluviale.
4. CLIMA
4.1. Aspecte generale
Pozitia geograc a a bazinului hidrograc al rului Sl anic pe versantul de est al
Carpatilor Orientali, unde altitudinea reliefului coboar a n trepte c atre periferia
acestora, prezint a o important a deosebit a pentru regimul elementelor climatice.
n primul rnd trebuie mentionat faptul c a, prin pozitia si orientarea lor, Carpatii Orientali
reprezint a o barier a n calea circulatiei maselor de aer din vest si din nord-vest, predomi-
nante ca frecvent a, dar mai umede si mai moderate. Din aceast a cauz a, versantul lor es-
tic prezint a unele nuante de continentalism, mascate n bun a parte de caracterul montan al
climei. Aici amplitudinile termice sunt mai mari, iar precipitatiile mai reduse dect frontul
de vest, care prime ste n plin masele de aer de origine oceanic a. Se excepteaz a depresiu-
nile largi ale Giurgeului si Ciucului, care au climate specice datorate inuentelor locale.
n al doilea rnd, la coborrea versantului estic de la cota de 1600 1700
m pn a la munceii jo si si Subcarpati, masele de aer din vest sufer a un pro-
ces de foehnizare, care diminueaz a ntr-o anumit a m asur a umiditatea lor.
n al treilea rnd, n plan local se poate vorbi de o etajare evident a a conditiilor de clim a
peste care se suprapune inuenta fragment arii reliefului, orientarea diferit a a culmilor mon-
tane si a retelei de v ai, expunerea versantilor, gradul de acoperire cu vegetatie etc. n felul
acesta, pe fondul climatic tipic muntilor mijlocii si jo si apar numeroase nuante locale.
13
Climatul temperat montan, cu nuante u soare de continentalism, reprezint a un tip de tranz-
itie ntre clima muntilor mai nalti din vest si cea specic a Subcarpatilor si, n continuare,
spre est, Podi sului Moldovei, unde nuantele de continentalism devin moderate si accentuate.
Valea Sl anicului are o orientare general a SV NE, dar ind ngust a si u sor n-
tortocheat a, favorizeaz a mai putin circulatia maselor de aer dinspre SV, mai ales
c a, dinspre aceast a directie, exist a si o nchidere prin forme de relief mai nalt.
n ansamblu, pe o suit a de microdepresiuni si ngust ari ale v aii Sl anicului, se creeaz a anumite microcli-
mate locale, cu unele nuante de ad apostire, dar si cu frecvente inversiuni termice care favorizeaz a produc-
erea unor temperaturi sc azute. n lipsa unor date meteorologice nregistrate n plan local, aceste inversiuni
si temperaturi mai sc azute se pun bine n evident a prin prezenta mesteac anului n multe sectoare de v ai.
Analiza regimului elementelor climatice se face pe baza datelor nregistrate la statia meteorologic a
Tg.Ocna, situat a la extremitatea din aval a v aii Sl anicului ( la conuenta cu Trotu sul ) si care poate
considerat a ca reprezentativ a pentru nuantele de ad apostire din microdepresiunile din lungul v aii.
4.2. Factorii genetici ai climei
4.2.1. Factorii radiativi
Radiatia solar a care constituie principala surs a de nc alzire a scoartei terestre si, de aici, a at-
mosferei, variaz a n timpul unui an, ind mult mai mic a iarna dect n perioada de var a.
Odat a cu ridicarea soarelui deasupra orizontului, radiatia solar a direct a cre ste trep-
tat pn a n lunile iunie iulie, cnd atinge maximul, apoi scade din nou.
n afar a de radiatia solar a direct a, la nc alzirea atmosferei mai contribuie si radiatia difuz a care
este n strns a leg atur a cu plafonul de nori. n variatia sa diurn a, valorile cele mai mari se n-
registreaz a spre amiaz a, cnd se formeaz a ecranul de nori, apoi scade seara si spre dimineat a.
4.2.2. Factorii dinamici
n zona Sl anic Moldova, circulatia local a a atmosferei rezult a din modic arile de al-
titudine, de orientarea si fragmentarea principalelor unit ati de relief asupra maselor
de aer aate n deplasare. n ansamblu, predomin a mase de aer de natur a nord-
atlantic a ( cu frecventa cea mai mare ), dar si eurasiatice ( mai ales iarna ).
Orientarea principalelor v ai ( Trotu sul si auentii s ai, printre care si Sl anicul ), destul de variat a n lun-
gul acestora, canalizeaz a masele de aer pe directii locale diferite. n plus, aliniamentele de culmi mai
nalte din vest constituie o barier a n calea circulatiei predominante, iar coborrea n trepte tot mai joase
spre est, permite foehnizarea maselor de aer si p atrunderea unor inuente continentale dinspre est.
4.2.3 Factorii locali
Din cele relatate mai sus rezult a si inuenta destul de mare ( uneori predominant a ) a factorilor lo-
cali asupra climei n ansamblul s au. Relieful mai nalt din vest, directia general a a v aii rului Sl anic
( SV NE ), existenta unei alternante de microdepresiuni si sectoare nguste de vale, diversele orien-
t ari ale culmilor secundare, diferenta mare de altitudine dintre obr sia v aii ( 1639 m ) si conuenta cu
14
Trotu sul ( 300 m ) si alte elemente locale, introduc numeroase modic ari n regimul climatic zonal.
Se realizeaz a astfel o suit a de topoclimate n lungul rului si altele gen-
erate de altitudinea si expozitia versantilor si a cumpenelor de ap a.
4.3 Varia tia si repartitia elementelor climatice
4.3.1. Temperatura aerului
Variatia temperaturii aerului ( diurn a, lunar a, sezonier a anual a si multianu-
al a ) se nscrie n contextul conditiilor de foehnizare si de continentalism
slab moderat, rezultate din pozitia geograc a a zonei Sl anic Moldova.
Pentru o caracterizare mai bun a a regimului termic, vom utiliza date de la statia meteorologic a Tg.
Ocna, pe o perioad a lung a de timp. Valorile termice caracteristice se prezint a n tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1
VARIA TIA TEMPERATURII AERULUI LA
STA TIA METEOROLOGIC

A TG. OCNA
Statia meteo TG.OCNA ( 2007 )
Luni I F M A M I I A S O N
Temp. medie 5,4 1,6 6,6 10,3 18,3 21,7 24,1 21,6 14,7 10,1 2,5
Temp. max. 17 17,9 23,6 23,2 31,9 37,2 39,7 37,9 27,6 23,6 14,5 11,7
Temp. minim a -10,8 -13,4 -3,4 0,2 3,2 11,8 12 11,7 5,3 0,2 -8,1 -14,3
Amplitudine 27,8 31,3 27 23 28,7 25,4 27,7 26,2 22,3 23,8 22,6
Variatiile termice diurne se nscriu n coordonatele generale ale climatului temperat montan, cu nuante
de continentalism. n mersul zilnic al temperaturii aerului, dependent de mi scarea aparent a a soare-
lui si de nclinarea eclipticii, se constat a cre steri pn a la orele 13 14, apoi sc aderi pn a spre orele
diminetii ( orele 7 8, iarna si orele 5 6, vara ). Valorile maxime sunt determinate de pozitia zen-
ital a a soarelui, la care se adaug a inertia de nc alzire provenit a din iradierile n atmosfer a a reexiilor
de la suprafata scoartei terestre. Valorile minime provin din aceea si iradiere de la suprafata solului,
n conditiile n care soarele se a a dincolo de linia orizontului. Aceast a iradiere se continu a nc a 1
2 ore dup a r as aritul soarelui si astfel se explic a ntrzierea momentului producerii minimei zilnice.
Regimul termic diurn este inuentat ns a de circulatia general a si local a a maselor de aer, de prezenta
15
inversiunilor termice, a diferentelor de umiditate si nebulozitate si de frecventa mare a cetii.
n leg atur a cu regimul termic diurn, prezint a important a meteorologic a si practic a num arul total de
zile cu temperaturi medii mai mari de 0

C, care nseamn a lipsa nghetului. La Tg. Ocna, num arul

acestor zile este de 291 pe an si este de presupus c a pe valea Sl anicului acest num ar scade.
O anumit a important a o are si num arul de zile cu temperaturi mai mari de 10

C, dar aici neind zon a

agricol a, efectele binef ac atoare se resimt numai n vegetatia spontan a si n starea de confort a locuitorilor.
n analiza diurn a a temperaturii aerului, mai scoatem n evident a si faptul c a n decursul unui an,
la Tg. Ocna, num arul lunilor n care nu au ap arut temperaturi negative este de 6 (mai, iunie,
iulie, august, septembrie, octombrie), n timp ce pe vrful Nemira Mare, acest risc exist a permanent.
Deci, pe culmile cele mai nalte, nghetul sau cel putin bruma pot ap area pe toat a durata anului.
Un alt fenomen legat de temperatura aerului l constituie inversiunile termice. n conditiile locale de en-
ergie a reliefului, de orientare a v ailor si de existenta unor microdepresiuni n lungul acestora, prezenta in-
versiunilor termice este un fenomen frecvent. Ele se formeaz a cel mai adesea n anotimpurile de tranzitie,
prim avara si toamna, cnd au loc schimb ari frecvente n circulatia si temperatura maselor de aer. De ex-
emplu, o invazie de aer mai cald din vest peste temperaturi mai sc azute aici, trece la nceput peste culmile
mai nalte, iar aerul mai rece din depresiuni mai persist a nc a. De asemenea, foehnizarea unor mase de aer
odat a cu coborrea versantului estic al Carpatilor Orientali, afecteaz a mai nti culmile mai nalte, n timp
ce depresiunile si v aile r amn pentru o anumit a perioad a mai reci ( n situatia de inversiune termic a ).
Exist a adesea si situatii de calm relativ n care aerul mai rece si mai greu se acumuleaz a
pe fundul v ailor. De si valea rului Sl anic este destul de ngust a, pot mentionati to-
tu si unii curenti de deal-vale sau de vale-deal, sub forma unor brize montane slabe.
Valorile medii lunare pe anul 2007 se prezint a :
Tabelul nr. 2
VALORILE MEDII LUNARE ALE UMIDIT

A TII ( 2007)
Luna I F M A M I I A S O N
U 80 1 3 1 3 3 8 7
U 30 4 1 13 10 4 21 4 3
Ceata 1
Neb.
zecimi din
bolta
cereasc a
5,9 5,8 5,4 4,6 4,6 4,5 2,7 5 4,5 4,3 4,8
16
Soare (h) 116,1 108,1 189,8 236 281,1 321,5 374,3 235,7 208,3 147,2 99,8
4.3.2. Umezeala relativ a a aerului
Umiditatea aerului depinde de caracteristicile maselor de aer aate n tranzit, de sursele
de evaporare, de dinamic a etc. n strns a corelatie cu temperatura aerului, umezeala aces-
tuia variaz a permanent si poate analizat a diurn, lunar, anotimpual, anual si multianual.
Valorile umezelii relative a aerului au o mare important a n reglarea proce-
selor de evaporatie, dezvoltarea vegetatiei, n formarea cetii si a norilor.
La Tg. Ocna, valoarea medie a umidit atii aerului este de 79%.
Pe parcursul unui an, umezeala aerului la Tg. Ocna este mai mare iarna
si toamna ( 80-82% ) si mai mic a prim avara si vara ( 74-78% ).
n regimul diurn, umezeala aerului variaz a n raport invers cu temperatura sa, ind mai mare
dimineata si mai mic a la primele ore ale dup a-amiezii, dar sensibilitatea acestui element este de-
osebit de mare. Valoarea instantanee cea mai mic a s-a nregistrat n luna mai 1992 ( 15% ).
De asemenea, n decurs de un an, se constat a unele perioade cu umiditate mare
( octombrie noiembrie decembrie ) si altele mai uscate ( august, mai si iulie ).
Pe anotimpuri, valorile medii de la Tg. Ocna se prezint a ast-
fel: iarna 82%, prim avara 78%, vara 78%, toamna 82%.
n regim multianual se constat a ani cu valori medii mari ale umidit atii ( 1985,
1991 83%, 2005 85 % ), ani cu umiditate situat a n jurul valorii medii
multianuale si ani cu umiditate mic a ( 1990 75%, 1993 76% ).
Se poate constata c a la Tg. Ocna exist a putine zile cu umiditate foarte sc azut a, fapt ce conduce la
concluzia c a si fenomenele de secet a sunt mai putin frecvente. Se poate spune ns a c a pe valea rului
Sl anic, pe m asur a ce se p atrunde n interiorul sistemului montan, umezeala atmosferei este tot mai mare.
Cea ta
Legat de umezeala aerului, de variatiile termice, inclusiv de fenomenele de inversiune, ceata este un
fenomen meteorologic destul de frecvent pe valea rului Sl anic. Num arul total de zile cu ceat a vari-
az a de la 50, la Tg. Ocna, pn a la 257 pe vrful Toaca. Aceast a diferent a deosebit de mare, cu valori
foarte mari caracteristice pentru zonele nalte, presupune c a n zona ora sului Sl anic Moldova, cu un
relief att de variat ca altitudine, orientare, expozitie, fragmentare etc., exist a o multitudine de situ-
atii care se refer a la prezenta cetii. Mai sunt resimtite si inuentele introduse de circulatia local a a
aerului, care disipeaz a pe alocuri fenomenul. n v aile att de ntortocheate ale rului Sl anic, a au-
entilor si microdepresiunilor situate n lungul lor, prezenta cetii este un fenomen destul de frecvent.
4.3.3. Nebulozitatea
17
Regimul nebulozit atii prezint a important a pentru caracterizarea climat-
ului unui anumit teritoriu, de acesta ind legate precipitatiile.
Pe ani, cele mai multe zile senine s-au nregistrat n 1985 si 1986 ( 57
de zile ), 1990 ( 47 de zile ), 1992 si 1993 ( 46 de zile ) etc.
Tot n leg atur a cu regimul nebulozit atii, prezint a important a si frecventa zilelor pe grade de nnourare si
ncadrarea lor pe sezoane. Se constat a c a num arul de zile considerate senine se nregistreaz a vara ( 50
60 % din num arul total al zilelor ), n timp ce iarna predomin a num arul de zile cu cer considerat acoperit.
Ciclul anual al nebulozit atii prezint a un mers dependent de cel al
umezelii aerului si ambele conditioneaz a regimul precipitatiilor.
Referindu-ne la teritoriul ora sului Sl anic Moldova, putem spune c a datele privind nebulozitatea sunt
oarecum diferite fat a de Tg.Ocna ( cu un climat ad apostit ), dar nu sunt statii meteo situate n apropiere.
Este de presupus c a diferentele de altitudine si zionomia de am anunt a reliefului introduc multe modi-
c ari locale.
4.3.4. Durata de str alucire a soarelui
O inuent a deosebit a asupra radiatiei solare directe, dar si a celorlalte tipuri
de radiatie ( difuz a, global a ), prezint a durata de str alucire a soarelui.
Mediile anotimpuale se prezint a astfel:
- La Tg.Ocna: prim avara 40,5 %, vara 52,8 %, toamna 14,2 %, iarna 28,2 %.
Durata mai mare de str alucire a soarelui din perioada de var a este benec a pentru dez-
voltarea vegetatiei montane si pentru starea de s an atate a localnicilor sau a turi stilor veniti
la odihn a sau la tratament. La Sl anic Moldova sunt organizate si numeroase can-
tonamente pentru sportivi, pentru care razele soarelui sunt de asemenea binef ac atoare.
* Albedoul
n raporturile dintre durata de str alucire a soarelui si nc alzirea atmosferei, o important a deosebit a
o prezint a albedoul, care nsemn a capacitatea scoartei terestre de a reecta radiatiile solare. Avnd
n vedere faptul c a n arealul de care ne ocup am, p adurile ocup a o proportie nsemnat a ( 70% ),
albedoul are valori mici pe fondul de culoare nchis a al acestora. Terenurile desp adurite, n bun a
parte afectate de eroziuni torentiale si areolare, sunt mai deschise la culoare datorit a rocilor si aici
albedoul poate avea ( strict local ) unele valori mai mari. n privinta spatiului cl adit, nici n acest
caz nu sunt suprafete extinse, n cea mai mare parte, casele si vilele se pierd printre arborii p a-
durilor. O oarecare inuent a, dar putin semnicativ a, ar putea exercita partea central a a ora su-
lui, dar, pe fondul general, aceasta nu se resimte practic n modic ari ale st arilor de vreme.
4.3.5. Precipita tiile
Precipitatiile atmosferice reprezint a un element meteorologic foarte important pen-
tru procesele de modelare, de pluviodenudatie, ntretinerea scurgerii apei direct
18
sau prin intermediul resurselor subterane pe care le alimenteaz a etc. Cantit atile
de precipitatii variaz a cu umiditatea maselor de aer si cu altitudinea reliefului.
Pentru perioada de var a, mai prezint a important a n producerea unor cantit ati mai mari de precipitatii si
existenta unor situatii sinoptice deosebite, care evolueaz a deasupra M arii Negre si n regiunea de sud-
est a Carpatilor. Se creeaz a suite de arii ciclonale cu circulatie retrograd a, care se mentin cte 2-3 zile
pe acest spatiu, ele ind ab atute spre est de lantul carpatic, iar dup a ce ajung deasupra Basarabiei si a
Ucrainei, unde presiunea atmosferic a este mai mare, are loc o nou a abatere spre vest. n felul acesta,
masele de aer umede, aate ntr-o circulatie invers a acelor de ceasornic, genereaz a cantit ati mari de
precipitatii si inunda sii n Podi sul Moldovei si mai ales n Subcarpati ( exemplu n anii 1991 si 2005).
Dac a analiz am caracteristicile climatice din punctul de vedere al precipitatiilor, nuantele de continen-
talism ies si mai bine n evident a. Astfel, ntre lunile de var a si cele de iarn a apar diferente im-
portante care se pot exprima prin coecienti de raport de 2,5 3. De exemplu, la Tg. Ocna, ra-
portul dintre cantit atile lunare minime si maxime este de 3,6, iar la Sl anic putin mai sc azut. Se
poate spune c a n zonele mai nalte, caracterul de torentialitate al precipitatiilor este mai redus.
La periferia Carpatilor si n Subcarpati, torentialitatea precipitatiilor cre ste foarte
mult. Uneori, ntr-o singur a zi, cad cantit ati care dep a sesc cu mult valorile lunare.
A sa, de exemplu, n noaptea de 28 29 iulie 1991, au c azut n Subcarpatii Ta-
zl aului si pe Valea Trotu sului inferior urm atoarele cantit ati de precipitatii, n l/mp:
- Or a sa Livezi: 186,2;
- Solont: 193,6;
Aceste precipitatii au produs inundatii deosebit de grave pe rul Tazl au, soldate cu ruperea
barajului Belci, distrugerea a numeroase locuinte si, ceea ce este mai grav, pierderea a nu-
meroase vieti omene sti. La Sl anic nu s-au produs fenomene deosebite la acea dat a.
4.3.6. Regimul eolian
n circulatia aerului se resimte inuenta local a a liniilor principale de relief, prin dirijarea directi-
ilor dominante din vest, nord-vest si nord, pe culoarele nguste ale v ailor si, n acest caz, sunt de-
osebiri importante ntre v aile rurilor, pe de o parte, si interuvii si versanti, pe de alt a parte.
Trebuie avut n vedere faptul c a, pe v aile Sl anicului si ale auentilor s ai, situatiile morfomet-
rice locale sunt mult mai complicate dect cele de la statia meteorologic a Tg. Ocna. La rn-
dul s au, valea Trotu sului, pe care este amplasat a statia meteo Tg.Ocna, este larg a si reprez-
int a un adev arat culoar de canalizare a circulatiei atmosferice. n cazul v aii Sl anicului, avem
de-a face cu o multitudine de directii si orient ari care introduc modic ari locale sensibile.
n ceea ce prive ste situatiile de calm atmosferic, acestea detin o pondere de 45,7% n repar-
titia frecventelor. Dac a analiz am repartitia calmului atmosferic pe anotimpuri, se constat a c a val-
orile cele mai mici se produc prim avara si iarna, iar cele mai mari, vara si n prima parte
a toamnei. Spre sfr situl toamnei, starea de instabilitate a atmosferei cre ste din nou, ca ur-
mare a schimb arilor n circulatia general a a maselor de aer la trecerea de la sezonul cald la cel
19
rece. Este posibil ca si desfrunzirea p adurilor de foioase si lipsa general a a vegetatiei ierboase
s a prezinte o anumit a important a, prin rezistenta mai sc azut a care se opune circulatiei aerului.
Tabelul nr. 3
Viteza vntului la statia meteo Tg.Ocna
Lunile I. F. M. A. M. I. I. A. S. O. N.
Media
(m/s)
4 2,8 2,7 3,1 3 2,9 3,4 2,7 2,3 2,3 2,5
Rafale
(m/s)
17 14 12 24
Dup a cum am mai ar atat atunci cnd am analizat diferentierile termice dintre v ai si interuvii, pe valea
Sl anicului se poate vorbi despre u soare efecte de briz a de munte n circulatia local a a atmosferei.
4.3.7. Topoclimate
De si cu o suprafat a destul de mic a
n cadrul statiunii Sl anic Moldova, pot deosebite din punct de vedere climatic, n functie de altitu-
dine, orientarea versantilor, particularit atile morfometrice de am anunt ale v aii, mai multe topoclimate :
1. Topoclimatul de vale ocup a culoarul propriu-zis al v aii rului Sl anic si
prezint a nuante evidente de ad apostire, cu temperaturi medii multianuale cuprinse ntre 7

C, n amonte de
izvoare si 8,5

C 9

C la limita din aval a teritoriului ora sului. Precipitatiile se apropie de 600 l / mp, iar
vnturile sunt mai reduse ca intensitate. Se produc adesea inversiuni termice, unele nsotite si de ceat a.
2. Topoclimatul culmilor joase si mijlocii temperatura
aerului scade odat a cu altitudinea. La nivelul interuviilor mijlocii ( 800 m 1000 m ), temperatura
medie ajunge pn a la 4

C 5

C. Cantit atile de precipitatii cresc pn a la 700 l / mp, iar vnturile

prezint a intensit ati mai mari. Directiile se mentin diferite n functie de orientarea v aii si a culmilor.
3. Topoclimatul culmilor nalte se ntlne ste numai la obr sia Sl anicului, n vf. Sandru
Mare, la altitudini de peste 1200 m. Temperaturile medii scad pn a la 1-2

C, precipitatiile cresc la peste

750 800 l / mp anual. Vnturile dominante se integreaz a n circulatia de la nivelul crestelor carpatice
nalte, nemaiind inuentate de interuviile locale. Etajul p adurilor de amestec si de conifere, specic
celorlalte dou a microclimate, face loc p a sunilor subalpine renumite n Muntii Nemira ( la peste 1400 m ).
20
5. HIDROGRAFIA
5.1. Apele subterane
Bog atia n ape subterane a teritoriului este dat a de posibilit atile de ali-
mentare, respectiv cantit atile de precipitatii c azute si de cele de cantonare n
depozitele geologice, respectiv de permeabilitatea si de porozitatea rocilor.
Dup a cum am ar atat mai sus, cantit atile de precipitatii sunt bogate n bazinul hidrograc al ru-
lui Siret si pot asigura o alimentare bun a pnzelor de ap a subteran a. n privinta rocilor ns a, pre-
domin a tipurile dure si, adesea, impermeabile. Dar majoritatea acestor roci este mult diminuat a
de diaclaze, de existenta a numeroase suri si cr ap aturi, precum si de pnzele unei scoarte de al-
terare destul de dezvoltate. Disodilele, la rndul lor, sunt mai putin compacte si permit o oare-
care inltrare a apei, constituind pnze subterane freatice ( de suprafat a ) sau de adncime.
Apele freatice se ntlnesc si pe versanti, sub scoarta de alterare, dar
ele nu sunt cantonate, mai ales n lunca rului Sl anic, n conurile prolu-
viale ale auentilor si n glacisul proluviocoluvial de la baza versantilor.
Aceste ape apartin tipurilor specice muntilor i sului, care difer a n functie de rocile predominante.
Astfel, o prim a categorie de ape subterane corespunde rocilor i sului pnzei de Ceahl au, care se
ntlne ste practic la vest de obr sia Sl anicelului, dar cu care are leg atur a prin circulatie. Aici,
prezenta unor roci conglomeratice, poroase, permite retinerea unor cantit ati mai importante de ape.
Pe teritoriul hidrograc al rului Sl anic ntlnim urm atoarele categorii de ape subterane :
a. Ape subterane cantonate n rocile pnzei de Tarc au
Predominarea gresiei eocene din zona izvoarelor Sl anicului permite acumularea unor rezerve destul
de bogate de ape subterane datorit a numeroaselor diaclaze si goluri pe care le contin aceste strate.
Gresia de Tarc au se prezint a sub form a de pachete cu multe intercalatii de nisipuri, marne si argile.
21
Natura calcaroas a a cimentului conduce la o cre stere a alcalinit atii acestor ape. Din pnzele de
sub pachetele de gresii se alimenteaz a rul Sl anic pe cursul s au superior, n zona izvoarelor.
b. Ape subterane cantonate n disodile
Rocile disodilice sunt mai slab coezive si permit inltr ari ale apelor din precipitatii. Ca urmare, au-
entii Sl anicului, n cea mai mare parte din suprafata bazinului s au hidrograc, au o alimentare bo-
gat a. Debitele acestor pnze freatice sunt cuprinse ntre 0,4 0,7 l / kmp. Din punct de vedere
chimic, continutul acestor ape reect a marea varietate de roci ntre care exist a si unele ce contin sulf
( bituminoase ). P atrunse n adncime, aceste ape sulfuroase ntlnesc emanatii carbogazoase, m-
preun a cu care formeaz a ape minerale de Sl anic, att de variate si de c autate. Prezenta hidrogenu-
lui sulfurat n aceste ape este legat a de existenta sulfurilor de er diseminate n masa disodilelor.
c. Ape subterane cantonate n gresii oligocene
Aceste gresii silicioase sunt mai compacte si mai dure dect cele de la Tarc au. Continutul de
ape subterane este mai redus. Acest fapt se observ a si n alimnetarea retelei hidrograce de suprafat a. Pe
harta hidrograc a, auentii din cursul inferior al Sl anicelului, alimentati din aceste ape, seac a frecvent.
O important a deosebit a n cadrul resurselor subterane o prezint a apele mineralizate. Acestea
sunt r aspndite n special la baza versantului drept, pe un front lung de cca. 2 km, cuprins ntre conu-
entele prului Sl anic cu prul Sl anicelu (cca. 550 m altitudine) si cu prul Sc ari soara. Versantul care
domin a acest front de izvoare minerale de pe dreapta rului Sl anic apartine muntelui P altini s (1015 m).
Izvoarele care apar pe stnga Sl anicului sunt situate putin
mai n amonte si sunt dominate de culmea Che sche sului (1010 m). ntre aceste culmi (Che sche su spre
nord si P altini s spre sud) a fost descoperit de-a lungul timpului un num ar mare de izvoare. (peste 20).
La gura prului Sc ari soara, valea
Sl anicului se ngusteaz a mai mult, ntr-un sector scurt de chei numite La 300 sc ari. n sectoarele unde
se ivesc la zi, izvoare minerale apar grupate cte 3-4, singulare, la intervale de cte 50-150 m distant a.
Asupra calit atilor zico-
chimice ale acestor izvoare s-au f acut multe cercet ari si analize, nc a din a doua jum atate a secolului
trecut, de c atre medici, chimi sti si geologi. Printre ace stia amintim pe dr. D. Hurmuzescu, dr. E. Severin,
dr. A. Teohari, dr. Gh. Tudoran, dr. C. B alt aceanu, dr. C. Sumuleanu, geologul St. Cantuniari etc.
O prim a etap a a acestor analize
s-a desf a surat dup a 1852, apoi acestea au fost reluate n anii 1953, 1957, 1965 si se continu a periodic.
Principalele calit ati zico-chimice ale acestor ape minerale provin din continutul
de s aruri dizolvate din rocile disodilice de c atre apele de inltratie cu un aport de CO2, provenit din
fenomene postvulcanice legate de periferia de sud-est fragmentat a tectonic a lantului muntos vulcanic.
Actiunea terapeutic a a apelor minerale de la Sl anic Moldova este
favorizat a att de calit atile sale zice (radioactivitate temperatur a, osmoz a, stare coloidal a, ionizare etc),
ct si de cele chimice, ntr-o mare diversitate de tipuri si utiliz ari. Aproape ecare izvor are particularit ati
22
specice si un domeniu strict de folosire. n principal, a sa cum arat a Gh. Tudoran, apele minerale de la
Sl anic sunt utilizate n diferite afectiuni ale organelor digestive (stomac, intestine, cat), boli de nutritie.
Unele izvoare contin
mult hidrogen sulfurat sau siliciu, cum sunt de exemplu izvoarele de la Cascada Sl anic si sunt folosite
pentru tratarea bolilor din spectrul celor otorinolaringologice sau a unor afectiuni bronhice si pulmonare.
n ultimii ani, prin foraje, au fost captate izvoare noi, dintre care unul (sonda nr.2, I.B.C.) contine ape
asem an atoare cu cele ce apar mai la nord, n valea Dofteanei, la Ciunget. Aceast a ap a mineral a este din
categoria bicarbonatat a, sodic a, carbogazoas a, asem an atoare renumitelor ape din celebra statiune Vichy.
Pentru uz curativ, izvoarele
sunt captate si aduse n sisteme de canalizare n locuri special amenajate cu buvete si u sor accesibile
pentru suferinzi. Principalele izvoare utilizate, prin continutul lor chimic si importanta terapeutic a sunt :
1. Izvorul 300 sc ari (480 m altitudine)
Contine o ap a oligo-metalic a (cu minerale
metalice diferite), cu o mineralizare de cca. 197 mg/l (redus a) si este utilizat a n curele diuretice ;
2. Izvorul nr. 1 (488 m altitudine)
Izbucne ste de la Piciorul Boroi sului, din cr ap aturile unei stnci
de gresie, situat a pe malul drept al Sl anicului, la cca. 1 km amonte de statiune. Contine ap a clorurat a,
carbogazoas a, bicarbonatat a, sodic a, slab sulfuroas a. Mineralizarea acestui izvor este de 8.614 mg/l
3. Izvorul nr. 1 bis (450 m altitudine)
La o mineralizare total a de 14.391
mg/l, acest izvor are ap a hiperton a, clorurat a, bicarbonatat a, sodic a, carbogazoas a, slab sulfuroas a ;
4. Izvorul nr. 3
Contine
ap a clorurat a, bicarbonatat a, sodic a, carbogazoas a, slab sulfuroas a, hiperton a, ca si izvorul nr. 1 bis ;
5. Izvorul nr. 5 (518 m altitudine)
Este printre cele mai vechi izvoare descoperite (1804-1807)
si izvor a ste din Piciorul Boroi sului, cu o mineralizare de aproape 2 200 mg/l. Are o ap a carbogazoas a,
vitriolic a, hipoton a, care nu se utilizeaz a n cure interne, ci numai pentru inhalatii si extern local ;
6. Izvorul nr.6
Situat pe stnga Sl anicului, iese la zi
de sub muntele Pufu Mare, cu o mineralizare total a de 19 679 mg/l. Apa sa este clorurat a, bicarbonatat a,
sodic a, foarte slab sulfuroas a, hiperton a, foarte concentrat a. Se consum a numai cu avizul medicului ;
7. Izvorul nr. 8
A fost descoperit n 1882.
Are o mineralizare de 2 492 mg/l si o ap a vitriolic a, feruginoas a, slab sulfurat a, carbogazoas a, hipoton a ;
23
8. Izvorul nr. 10
Contine ap a clorurat a,
bicarbonatat a, sodic a, carbogazoas a, slab sulfuroas a, hiperton a, la o mineralizare total a de 12 091 mg/l ;
9. Izvorul Nr. 15
Este situat pe malul drept a rului Sl anic, cu o mineralizare
total a de 10 736 mg/l. Apa sa este cloruro-bicarbonatat a, sodic a carbogazoas a, sulfuroas a, hiperton a ;
10. Sonda nr. 2
Acest izvor, descoperit
recent, este alcalin pur si are o mineralizare total a de 4 002 mg/l. Contine o ap a de tip Vichy (Celestin)
asem an atoare si cu cea de la izvorul Ciunget, de pe Doftenita. Debitul s au este foarte mare (31 l/s) ;
11. Izvorul nr. 2 (Clocoti sul)
Acest izvor este numit astfel din cauza continutului mare de bioxid de carbon, care-l face s a ias a de
sub munte bolborosind, cu degajarea unei mari cantit ati de gaze. Se a a la cca. 50 m de izvorul nr. 1 ;
12. Alte izvoare
n afar a de izvoarele mentionate
mai sus, care sunt si cele mai importante si valoricate, n aceea si zon a mai apar si altele, cum ar :
- izvorul de la cascad a, cu mineralizarea total a de 7 743 mg/l ;
- izvorul de la Sub trei fagi de la Botul Che sche sului.
Acestea sunt mai putin folosite n cura balnear a.
- izvorul nr. 4. si 5, situat la 14-15 m dep artare unul de altul.
Ambele ies de sub Piciorul Boroi sului, la o altitudine de 518 m si si adun a ape ntr-un singur bazin.
-
izvoarele 7, 9, 11 si 12 sunt situate n apropierea izvorului nr. 6 si sunt utilizate mai ales n curele externe.
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData
5.2. Apele de suprafa t a
5.2.1. Re teaua hidrograc a
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData
24
Bazinul hidrograc al
rului Sl anic, cu o suprafat a de 126 kmp si o altitudine medie de 755 m, reprezint a suprafata de pe care
acesta, cu un debit mediu multianual de 1,25 m
3
, se alimenteaz a din surse pluviale, nivale si subterane.
Asupra cumpenelor de ape, ca forme de relief, am f acut referiri la capitolul respectiv.
Linia cumpenei de ape desparte acest bazin hidrograc de alte bazine, dup a cum urmeaz a : Dofteana n
nord, Uzul prin auentul s au Ro su n nord-vest, Rul Negru auent al Oltului n vest si Oituzul n sud.
Rul Sl anic,
situat ntr-o zon a montan a cu altitudine mijlocie si cu precipitatii care la nivelul bazinului dep a sesc 700-
25
800 l/mp anual, are mai multi auenti att pe dreapta, ct si pe stnga. Dintre ace stia, numai o parte
sunt codicati n Atlasul cadastrului apelor din Romnia (cei cu o suprafat a de bazin de peste 10 km).
n tabelul de mai jos prezent am elementele morfometrice ale rului Sl anic si a principalilor s ai auenti.
Rul Auent L Altitudinea Panta
Supraf.
Baz.
Altitudine
Supraf. P ad. Coef
Imp.
de : km Izvor Con. o/oo kmp m kmp %
Sl anic d 28 1480 248 44 126 775 89,2 70
am Che sche su
10 1480 540 94 29 973 25,6 88
Che sche su s 6 1460 540 153 12 923 11,5 96
am Pufu 11 1480 535 86 44 895 37,5 85
Pufu s 4 900 535 91 9,5 720 9,3 98
am Dobru 12 1480 530 79 58 820 51,3 88
Dobru d 3,5 820 530 82 6,5 735 6,2 95
am Piatra 15 1480 450 69 74 807 67 90
Piatra s 3 610 450 53 4,5 585 3,3 73
Am S arata 19 1480 360 59 95 790 77,5 82
S arata s 2,5 500 360 56 3 430 1,2 40
Statia hidro-
metric a
Cire soaia
20 1480 320 58 100 775 79 79
26
Limita - ora s 25 1480 300 47 122 760 86 70
Conuent a
Trotu s
28 1480 248 44 126 755 89,2 70
Rul Sl anic si adun a apele prin conuenta succesiv a a 12 praie mici, care izvor asc de pe versantul
sudic al muntilor Sandru Mare, Ceang au si, dup a un traseu de cca. 28 km, se vars a n Trotu s, la Tg.
Ocna, la poalele dealului M agura. Pe cursul superior si mijlociu, valea este ngust a, cu portiuni n chei,
iar albia minor a prezint a numeroase praguri, repezi suri si cascade. Cea mai semnicativ a este Cascada
Sl anicului, situat a putin n amonte de statiune. Abia pe ultima treime a cursului s au inferior pantele se mai
domolesc, valea devine putin mai larg a n depresiunea eroziv a Biserica Sl anic si apoi se termin a cu un nou
deleu sculptat n gresii de Tise sti (Kliwa), n dreptul dealului M agura, care domin a valea Trotu sului.
Lungimea
rului Sl anic este de 27 km, iar l atimea medie a bazinului de 4,7 km; l atimea maxim a este de 8 km.
Pe
toat a lungimea, dar mai ales pe cursul superior si mijlociu, rul Sl anic prime ste mai multi auenti, att pe
dreapta ct si pe stnga. Ace stia dreneaz a culmile muntoase laterale care constituie cumpenele de ap a cu
bazinul Dofteana la nord, cu bazinul superior al Uzului la nord-vest si vest si cu bazinul Oituzului la sud.
Pentru c a ns a si valea Sl anicului este ngust a, auentii s ai
sunt scurti si au pante deosebit de mari. Pe stnga, seria auentilor mai importanti ncepe cu Che sche su,
care izvor a ste chiar de sub Vf. Sandru Mare. Acesta are o directie aproximativ a spre sud si conueaz a
cu Sl anicul n amonte de statiune, la cota de 500 m. Valea Che sche sului desparte culmile secundare ale
Che sche sului pe stnga si Pufului pe dreapta, care nainteaz a pn a lng a albia Sl anicului si o domin a clar.
Prul Pufu
izvor a ste de sub Vf. Cire sul, traverseaz a poienile Pufului si conueaz a cu Sl anicul, n statiunea balnear a.
Tot pe stnga, spre aval, urmeaz a
auentii Piatra, S arata si Prul lui Tudorache care sunt mai scurti, dreneaz a munti mai putin nalti si au
n sectoarele superioare sau pe toat a lungimea lor scurgere intermitent a sau torential a (seac a uneori).
Pe dreapta, toti auentii sunt mai scurti, deoarece acest versant este mai
ngust, dar si mai abrupt n cea mai mare parte. Principalii auenti pe aceast a parte sunt praiele Pescaru,
Dobrului, Piscului, Cerbului si Suru. Auentii din aval de prul Dobrului prezint a fenomene de secare.
5.2.2. Regimul aluviunilor
Scurgerea aluviunilor (n suspensie
si trte) exprim a potentialul morfogenetic al unui bazin hidrograc. Regimul aluviunilor este ns a mult
mai variabil n timp si spatiu dect cel al scurgerii lichide. Aici, n afara factorilor care determin a variabil-
itatea scurgerii apei si care se mentin si n cazul aluviunilor, se mai adaug a multe elemente de inuent a
27
si, toate, la rndul lor sunt variabile. Astfel conteaz a foarte mult tipurile litologice de roci, duritatea,
structura si rezistenta lor la eroziune, gradul lor de acoperire cu vegetatie, intensitatea precipitatiilor,
perioada din an cnd se produc viiturile, respectiv starea fenologic a a vegetatiei, gradul de interventie
antropic a n albii si n bazinul hidrograc. Chiar si pantele care au o anumit a inuent a asupra scurgerii
apei, prezint a n cazul aluviunilor, conotatii mult mai pregnante si mai complexe, deoarece, de m arimea
lor, depinde intensitatea proceselor geomorfologice actuale pe arealele surs a de materiale solide.
n bazinul hidrograc
al rului Sl anic nu se efectueaz a m asur atori asupra aluviunilor, deci lipsesc siruri de valori n acest sens.
5.2.3. Regimul termic si al fenomenelor de nghe t
Rul Sl anic
este un ru cu debite relativ mici si, ca urmare, variatiile temperaturii apei le urm aresc pe cele ale aerului.
De asemenea, prezenta fenomenului de nghet cu durate si intensit ati diferite are o frecvent a anual a.
La
statia hidrometric a Sl anic (Cire soaia), m asurarea temperaturii aerului s-a efectuat cu unele ntreruperi.
5.2.4. Regimul calit atii apelor
Compozitia
chimic a a apei rului Sl anic reect a natura litologic a a complexului de roci care se a a n bazinul s au
hidrograc. Gresiile calcaroase de Tarc au sau silicioase de Kliwa si disodilele cu o compozitie complex a,
din care nu lipsesc bituminoasele, contribuie la o nc arcare polimerizat a a apelor. Pnzele subterane de
adncime sunt puternic mineralizate, a sa cum am mentionat la subcapitolul referitor la apele subterane.
O parte din apa izvoarelor se scurge n ru si modic a specicul zonal al concentratiilor.
Dep a sirea concentratiilor normale si exceptionale denot a o mineralizare foarte puternic a a apei rului
Sl anic. n ceea ce prive ste factorii de mineralizare, constat am dep a siri mai mici de calciu (u sor peste
normal, dar numai uneori) si la sulfati (aceea si situatie) si mari de clor (uneori de 4 ori limita normal a) si
de peste dou a ori limita admis a exceptional. Aceste dep a siri provin din izvoarele minerale ale statiunii.
Referitor la calitatea apei, mai trebuie mentionate evacu arile de ape uzate de la statiunea balnear a
si de la ora sul Sl anic, precum si unele polu ari accidentale provocate de exploatarea petrolului din zon a.
6. NVELI SUL BIOPEDOLOGIC
6.1. Vegeta tia
Vegetatia, strict dependent a de conditiile de clim a, cunoa ste
n regiunea pe care o studiem, o etajare evident a. n cadrul bazinului hidrograc Sl anic, diferentele de
28
altitudine, n ansamblu, ating 1400 m (250 m la Tg. Ocna si 1639 m pe Vf. Sandru Mare). Pe acest
ecart mare de variatie altitudinal a n spatii restrnse, att clima, ct si vegetatia sunt supuse etaj arii. Dup a
cum am v azut, temperatura medie anual a scade de la peste 9,0C la limita dinspre aval a teritoriului
ora sului Sl anic Moldova pn a la 1-2C la limita dinspre aval a teritoriului statiunii balneoclimaterice
Sl anic Moldova, cu o altitudine de 500 550 m, n acest caz, diferenta de altitudine ind de peste 1000 m.
n ceea ce prive ste vegetatia, pornind de la punctele cele mai nalte spre cele mai
joase, ntlnim urm atoarele etaje de vegetatie, dup a Al. Ro su Geograa zic a a Romniei, 1980.
[a.] Etajul subalpin (1600 m 1639 m)
Se caracterizeaz a prin existenta unor specii ierboase de tip alpin si subalpin care formeaz a
pe Sandru Mare p aduri ntinse. ntre acestea, mention am coarna (Carex Curvula), rugina
(Juncus Tridius), piciorul coco sului de munte (Ranunculus Alpestris), deget aru sul (Soldanella
Pusila), apoi plante semilemnoase sau arbu sti ca anul (Vaccinium Myrtillus), meri sorul (Vac-
cinium Vitis Idaea), apoi arbori pitici si trtori ca jneap anul (Pinus Montana), ienup arul pitic
(Junnipirus Sibirica), arinul de munte (Alnus Viridis), mesteac anul (Betula Nana) si altele.
[a.] Etajul p adurilor (400 m 1600 m)
Acestui etaj i corespunde, practic, ntreaga suprafat a a bazinului hidrograc Sl anic. Cu o
larg a f sie de ntrep atrundere ntre ele, ca urmare a pozitiei sudice a muntilor Sl anicului, acest
etaj se submparte n dou a subetaje : al p adurilor de conifere si al p adurilor de foioase.
b1. Subetajul p adurilor de amestec
Ocup a n altimile mai mari de 1000 m pe versantii cu expunere sudic a si de 800 m
pe cei cu expunere nordic a. n acest subetaj, de si nu poate vorba de codri ma-
sivi de conifere, datorit a amestecului de foaioase, predomin a bradul, molidul si pinul. n
amestec apar numeroase exemplare de fag, platan de munte, mesteac an, scoru s etc.
Sub arbori se dezvolt a arbu sti precum socul
ro su, caprifoiul, coac azul de munte, iar n poieni cresc specii semilemnoase ca zubur atoarea, trestia de
p adure, zmeurul, murul, ierburi si ori ca p aiu sul ro su, p aiu sca, rogozul, hor sti, clopotei, sun atoare etc.
b2. Subetajul p adurilor de foioase (600 m 1000 m)
Pentru extinderea sa mare n arealul de care ne ocup am, separ am
ca subetaj tonul de amestec ntre p adurile de conifere si cele de foaioase. Odat a cu sc aderea altitudinii,
exemplarele de conifere scad foarte mult si aproape c a dispar la altutudini mai mici de 500 600 m.
n acest subetaj,
n afara speciilor mentionate mai sus, se constat a mai nti o predominare a exemplarelor de fag, la
care, pe m asur a ce coborm, se adaug a carpenul, stejarul, cire sul, paltinul de munte, paltinul de cmpie,
jugastrul, ulmul etc. n lungul rului cresc specii de arbori mai higroli ca arinul, salcia si r achita.
29
Ca arbu sti se ntlnesc voinicelul, lemnul-rios, alunul, cornul, sngerul etc.
Dintre plantele ierboase mention am p aiu sul, tiruta de
p adure, m argeluta, vioreaua, brebenelul, ghiocelul, rogozul, feriga, murul, p a stita, laptele-cinelui etc.
c. Subetajul p adurilor de foioase
Ocup a regiunile cele mai joase din partea inferioar a a bazinului hidrograc. n general, cu
exceptia coniferelor care apar doar sporadic, exist a speciile mentionate la subetajul p adurilor de amestec.
n ceea ce prive ste
gradul de mp adurire, pe m asur a ce s-au intensicat exploat arile de lemn, acesta a sc azut continuu.
La data descoperii izvoarelor naturale
(cca. 1800), c al atorii de atunci pomenesc de codri de nep atruns. Cu timpul, versantii mai accesibili au
fost defri sati. n lipsa p adurilor s-au declan sat si au evoluat pn a la faze deosebit de avansate, pe alocuri,
procesele geomorfologice actuale : eroziuni areolare si torentiale, ravin ari si chiar alunec ari de teren.
n prezent,
coecientul global de mp adurire (la nivelul ntregului bazin hidrograc al rului Sl anic) este sub 70%.
30
31
6.2. FAUNA
Pozitia
geograc a a zonei Sl anic Moldova, situat a pe rama de est a muntilor i sului, n partea lor central a,
are o important a deosebit a pentru conturarea particularit atilor hidroclimatice si biogeograce. n acest
context, componenta si repartitia teritorial a a elementelor faunistice reect a caracteristicile acestei zone.
32
Spre deosebire de vegetatie, fauna dispune de o mobilitate mai mare n ocuparea
arealelor, dar principiile generale ale zonalit atii geograce latitudinale si altitudinale sunt respectate. n
plus, speciile de animale sunt strns legate de tipul covorului vegetal, care le ofer a hran a si ad apost.
n componenta faunei, ca si cea a orei, se r asfrnge n principal inuenta elementelor
specice Europei Centrale. n fauna p adurilor n etajul c arora se a a bazinul hidrograc al rului Sl anic,
aceste elemente sunt predominante. Se mai ntlnesc si unele specii caracteristice Europei Estice (de tip
stepic), cu deosebire pe cursul strict inferior al rului Sl anic, n apropierea depresiunii de la Tg. Ocna.
Vorbind despre faun a n general, se poate mentiona c a n ultimele milenii si chiar n timpurile istorice
au disp arut o serie de specii care populau si aceast a zon a. Dintre acestea, mention am unele mamifere
cuaternare, cum ar : mamutul, cerbul uria s, ursul de pe ster a (Ursus Spelaeus), apoi alte animale care se
ntlneau n timpurile istorice, cum ar : bourul, bizonul, castorul, marmota alpin a, zimbrul si altele.
Legenda spune c a la desc alecatul Moldovei, n 1359, Drago s-Vod a
ar ucis un zimbru n codrii de pe Valea Moldovei si este de presupus c a acest animal popula codrii
intin si din Carpatii Orientali. Nu ntmpl ator, stema Moldovei si primele timbre emise la 1858 aveau
ca nsemn capul de zimbru. Se presupune c a zimbrul a tr ait pe aceste meleaguri pn a n anul 1740.
Ct prive ste castorul, cu denumirea popular a de breb, si acesta a tr ait pe aceste meleaguri, deoarece
mai la sud, tot n zona muntoas a, exist a localit ati cu acest nume (Brebu, n Subcarpatii Prahovei).
Marmota alpin a a disp arut acum
cca. 100 ani, iar capra ibex, care se ntlne ste acum n Muntii Pirinei, a tr ait si n Carpati, pe la 1850.
Fauna din muntii Sl anicului apartine
n principal biotopului de p adure. Pe culmile cele mai nalte ale Muntelui Sandru si mai spre nord, pe
Nemira, n golurile alpine, se ntlnesc si specii caracteristice biotopului paji stilor subalpine si alpine.
[1.] Fauna caracteristic a zonei de p adure. n p adurile din bazinul hidrograc al rului Sl anic,
care ocup a 70 % din suprafata sa, tr aiesc multe mamifere ca : lupul , vulpea, mistretul, c aprioara,
cerbul, ursul brun si mici : veverite si unele specii de soareci de z apad a. Foarte rar se ntlnesc
exemplare de rs si de jder. P as arile sunt foarte numeroase si n special p as arelele. Nu lipsesc nici
vr abiile care sunt mai prezente n cmpurile cultivate.
Dintre speciile proprii p adurilor, mention am corbul, cotofana, grangurul, pitigoiul de br adet,
pitigoiul codat, au selul cu cap ro su, cojoaica, forfecuta de p adure, botgrosul, cioc anitoarea si altele.
[1.] Fauna caracteristic a paji stilor subalpine. Golurile de munte ocup a suprafete reduse, iar
fauna de aici, mai putin caracteristic a. Se ntlnesc totu si soarecii alpini si p as ari : brum arita ,
cintita alpin a si ochiul-boului (pitulicea). Mai vin aici animale si p as ari din p adurile nvecinate :
coco sul de munte, ierunca, mierla si sturzul. Fauna din apele curg atoare. Pe stii caracteristici
zonei de munte sunt : lostrita si p astr avul. n rul Sl anic au fost aclimatizati p astr avi curcubeu,
adu si din Canada. Se mai ntlnesc scobarul si lipanul. n leg atur a cu fauna acvatic a, trebuie
mentionat c a aceasta este r aspndit a mai ales pe cursul superior al Sl anicului si pe auentii s ai,
33
acolo unde salinitatea este mai redus a. n rest, num arul indivizilor este mult mai sc azut din cauza
mineraliz arii. Fauna din perimetrul a sez arilor. Exist a unele specii de p as ari care, pe un fond
de zonalitate mai putin evidentiat, prefer a apropierea localit atilor, unde si fac cuiburile si si g as-
esc mai u sor hrana. Dintre acestea, mention am n primul rnd vr abiile, rndunelele, l astunul si
urzicarul. Iarna si caut a ad apost sticletele si unele specii de pitigoi. Dintre mamifere, mention am
soarecii, sobolanii de cas a, jderul si nev astuica.
Pentru zona Sl anic Moldova, fauna prezint a o important a deosebit a din mai multe puncte de vedere : ca
element al mediului nconjur ator care ofer a un plus de frumusete peisajului natural, economic si turistico-
cinegetic. Cerbul, ursul si rsul reprezint a un fond cinegetic deosebit de valoros pentru trofeele care pot
vnate pe aceste meleaguri. De asemenea, se vneaz a mistreti, lupi si vulpi. Fondul de vn atoare din
zon a, peisajele deosebit de frumoase, climatul blnd si mai cu seam a bog atia de s an atate pe care o ofer a
izvoarele minerale, fac ca muntii Sl anicului s a e c autati de numero si vizitatori din tar a si de peste hotare.
PARTEA II CADRUL SOCIO-UMAN
7. ISTORICUL DEZVOLT

ARII STA TIUNII BALNEOCLIMATERICE SI A ORA SULUI

SL

ANIC MOLDOVA
7.1. ISTORICUL LOCUIRII TERITORIULUI
Izvoarele
minerale de la Sl anic Moldova au fost probabil cunoscute din vremuri vechi de c atre putinii localnici
care s al a sluiau pe aceste meleaguri, dar n documente, consemn arile apar destul de trziu. Valea Sl anicu-
lui este destul de ngust a si, de pe vechiul drum al Trotu sului care leag a Moldova de Ardeal, p atrunde
destul de adnc spre culmile nalte ale Nemirei ; din aceast a cauz a a fost mult timp oarecum izolat a.
n bazinul hidrograc al Trotu sului exist a mai multe pasuri (trec atori) care
au nlesnit leg atura dintre civilizatiile vechi de pe valea Siretului cu cele din tinuturile Oltului Superior.
Istoricii
au probat faptul c a multe elemente ale culturii de Cri s si de Cucuteni care s-au descoperit n statiunile
neolitice de pe valea Siretului si pe valea Oltului se ntlnesc si n statiunile din bazinul Trotu sului.
Ocupatia roman a din Dacia de peste
munti si contopirea populatiei locale cu coloni stii romani a crescut gradul de civilizatie de pe teritoriul
Daciei Felix. Ca urmare, si n teritoriile vecine neocupate de romani, care apartineau lumii carpilor,
s-au nregistrat progrese nsemnate economice si social-culturale. Dacii liberi de aici si probabil si cei
de la nord si sud de bazinul Trotu sului au avut leg aturi permanente cu Dacia Roman a. Numeroase urme
materiale se g asesc la muzeul din Tg. Ocna si ele provin din statiunile arheologice de la Tise sti, Oituz etc.
ncepnd din sec. II-III
34
(d. Hr.) si n preajma ntemeierii principatelor romne sti, teritoriul de la est de Carpati a cunoscut o dez-
voltare a populatiei locale (geto-dacii, numiti aici si carpi) n conditiile unor migratii ale altor popoare.
Perioada marilor migratii apartine feudalismului timpuriu care s-a situat n sec. XII-XIII.
Aceste a sez ari ncep s a ocupe si terenuri mai joase, situate n luncile rurilor. Se execut a defri s ari
pentru extinderea vetrelor localit atilor mai vechi din zon a. Mention am n primul rnd vechile v ami : Tg.
Trotu s, aat n fata trec atorii Oituz, n apropierea ocnelor de sare, apoi Bretcu-vam a pentru tranzitul spre
Cetatea Bra sovului, Oituzul (pe acela si traseu), Uzul si Com ane sti, pentru traseul prin pasul Ghime s c atre
Cetatea Ciceului. ntre tinuturile Bac aului si Bra sovului, aceste v ami aveau un rol deosebit de important.
Dezvoltarea economico-
social a a Moldovei, perioada de norire si de dec adere, luptele permanente duse mpotriva n av alitorilor
turci, t atari, polonezi, unguri etc. s-a r asfrnt n mod direct si asupra zonei Trotu sului, inclusiv a Sl anicu-
lui. Astfel, sub Alexandru cel Bun, au fost atestate documentar Tg. Trotu s si alte localit ati din zon a.
C atre partea nal a a feudalismului ncepe si popularea mai accentuat a a v aii Sl anicului si
aparitia localit atilor de aici, prima ind Biserica Sl anic, situat a la ctiva kilometri distant a de Tg. Ocna.
Trecerile din
valea Sl anicului c atre bazinele hidrograce vecine (Dofteana si Oituz) s-au realizat destul de trziu, odat a
cu nceperea exploat arii petrolului. De aceea, valea Sl anicului a r amas mult a vreme oarecum izolat a.
A sa se
face c a despre aceste locuri se pomene ste n scris, pentru prima dat a la 1 ianuarie 1757, cnd domnitorul
Constantin Cehan Racovit a mpreun a cu Doamna Sultana si cu ii lor d aruiesc mo sia pe care o aveau aici
cu ntreaga vale a Sl anicului si cu tot dealul de unde se scoate sare Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon
din Ia si indc a pentru cheltuielile spitalice sti este mare trebuint a de a pune la cale un venit ca s a e
totdeauna st at ator si nestr amutat, ca s a aib a s aracii bolnavi cheltuiala lor ce se cade dup a ornduial a.
7.2. Apari tia si dezvoltarea sta tiuni balneoclimaterice Sl anic Moldova
n ceea ce prive ste descoperirea izvoarelor min-
erale pe baza c arora s-a dezvoltat ulterior statiunea balneoclimateric a, scriitorul Wilhelm de Kotzebue,
care si-a petrecut aici vara anului 1885 (cnd locurile ncepeau deja s a devin a renumite), poveste ste :
Un
vn ator din cei cu adev arata patim a a vnatului, serdarul Mihalache Spiridon, c am ara sul ocnelor de la Tg.
Ocna, gonea n anul 1801 un cerb prin valea Sl anicului, nelocuit a de niciun suet omenesc si acoperit a
cu o p adure secular a prin care abia-ti puteai face drum. De-a mpu scat vnatul sau nu, mai putin ne
pas a ; el c azu ostenit pe-o stnc a, la picioarele sale curgea vjind apa Sl anicului. Deodat a vede t snind
un izvor din stnc a, apa las a o urm a g albuie n calea sa cea mai scurt a pn a la ru. Vn atorul gust a
dintr-nsa cu luare-aminte, se ntoarce peste cteva minute cu o butelc a la locul descoperirii pe care l
nsemnase prin ramuri de copaci ; acum se a a n starea de a- si supune descoperirea prietenilor s ai din Tg.
Ocna. Prietenii recunosc c a apa mineral a si n str ain atate este ntrebuintat a spre t am aduirea boalelor.
Din aceast a scurt a povestire se desprind cteva aspecte geograce deosebit de importante :
35
- pn a la 1800, cursul superior si mijlociu al v aii Sl anicului era nelocuit ;
- valea Sl anicului era mp adurit a n ntregime ;
- primii oameni care au gustat apele minerale (locuitori din Tg. Ocna) si-au dat seama de calit atile
lor terapeutice si de posibilitatea valoric arii acestora pentru t am aduirea bolilor, ca n str ain atate.
De altfel, serdarul
Mihalache ia oameni cu dnsul si ncepe cur atirea locurilor unde a ntlnit acest izvor. Se spune (W. De
Kotzebue) c a acum a fost pentru prima dat a de la facerea lumii cnd s-a auzit zgomot de secure pe aceste
meleaguri. Tot acum se descoper a un al doilea izvor, situat lng a cel dinti, dar cu propriet ati diferite.
Ceva mai trziu, n anii 1804-1807, acela si serdar Mihalache Spiridon mai descoper a
izvoarele nr. 3, 4 si 5. De asemenea, prin t aierea unor arbori a reu sit s a deschid a un drum ngust pn a
la ele. Pe acest drum, la acea vreme, nu se putea ajunge dect c alare la izvoarele d at atoare de s an atate.
Vestea descoperirii izvoarelor s-a transmis rapid n
Moldova si n Tara Romneasc a, dar accesul pn a la ele era desebit de greu. Se impunea amenajarea unui
drum ct de ct practicabil si existenta unor oameni locali, stabili, care s a umanizeze locurile str ab atute
mai mult de animale s albatice si care s a-i serveasc a pe cei care ar venit s a se t am aduiasc a aici.
La 1808, Mihalache Spiridon obtine de la domnitorul
Scarlat Callimachi aprobarea de a str amuta 12 familii de rufeta si t arani care lucrau la ocnele de
sare, si care, n schimbul scutirii de biruri, erau obligati s a asigure serviciile pentru vizitatori. Tot el
construie ste o bisericut a si cteva od ai (c asute) n preajma izvoarelor. Amenajeaz a primele izvoare si le
transform a n b ai (feredeie) pentru bolnavi. Aceste lucr ari de constructie s-au realizat prin anul 1810.
La 1812 apar primii beneciari
ai b ailor de aici, 2-3 bolnavi care auziser a de faima si de posibilit atile terapeutice ale acestor izvoare.
n felul acesta, zona Sl anicului ncepe s a intre n con stiinta oamenilor, mai nti a boierilor si
a c arturarilor. Defri s arile ocup a teritorii tot mai largi pe aceast a vale, n special n vecin atatea izvoarelor
minerale. ntr-o astfel de t aietur a ras a, la 1816, se construiesc primele dou a case mai mari din brne,
cu ocazia vizitei pe care a f acut-o aici nsu si mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache, om de aleas a
blndete sueteasc a si bun atate si un c arturar deosebit. Dup a cum scrie W. de Kotzebue, n 1885, aceste
case erau de fapt dou a maghernite lungi, acoperite cu sindril a, cu peretii plini de g auri, cu tavane scunde,
cu ferestre mici si cu prispe. Camerele (iatacele) erau ca ni ste colivii, cam la trei stnjeni p atrati de mari.
Acesta a fost nceputul existentei statiunii balneoclimaterice Sl anic Moldova. Dar calitatea deosebit a
a apelor minerale, aerul bun si faima care a f acut rapid nconjurul t arii au contribuit la dezvoltarea sa
rapid a. Dup a numai ctiva ani, la 1820, existau deja vreo 40 de camere construite de serdarul Mih ailuc a.
n anul 1824 se acord a un privilegiu domnesc pentru nintarea b ailor. Dup a numai
2 ani, la 1826, domnitorul Ionit a Sandu Sturza ajut a la cre sterea acestei statiuni: urc a num arul camerelor
de la 40 la 50 si pe cel al coloni stilor rufeta si la 27. Totodat a l oblig a pe serdar s a deie nc aperi f ar a
chirie la un num ar de 30 de bolnavi s araci. Pentru ace stia, serdarul construie ste 6 camere speciale.
36
n aceea si perioad a ncepe si popularea v aii Sl anicului din aval de izvoarele minerale. Numero si
t arani de pe valea Oituzului si din mprejurimi se a saz a aici si ntemeiaz a satele Cerdac si Sl anicul Nou.
La 1840, aceasta apare pentru prima dat a pe o hart a a t arii, sub numele de Feredeiele Sl anicului.
Pentru faptul c a izvoarele se aau pe mo sia administrat a
de serdarul Mihalache Spiridon, acesta le-a considerat timp de 40 de ani ca pe o proprietate personal a. n
plus, chiar si ul s au, boierul Mihalache N ast asache, s-a considerat proprietar al tuturor acestor terenuri
si a nintat o a doua statiune la poalele dealului M agura, de la conuenta Sl anicului cu Trotu sul, care
a functionat aici mult a vreme cu numele B aile N ast asache, utiliznd sapte izvoare minerale locale.
Aceast a situatie a durat pn a la 1845, cnd statul contest a
dreptul de proprietate al familiei serdarului asupra b ailor. Un an mai trziu, Adunarea Moldovei trece,
prin donatie, localul b ailor, mpreun a cu p adurile din jur (800 f alcii), izvoarele minerale, b aile si toate
acareturile si hrisovelitii c atre Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon din Ia si. S-a pus n aplicare de fapt dorinta
mai veche a domnitorului Constantin Racovit a, exprimat a prin hrisovul acestuia de la 1 ianuarie 1857.
Odat a intrat a n administrarea Epitropiei Sf. Spiridon,
statiunea Sl anic cap at a un avnt deosebit. Folosirea izvoarelor a nceput pe baz a de prescriptii medicale
clare, f acute n urma analizei apei acestora. n urma multor analize (partiale n 1852, apoi tot mai com-
plete) farmaci stii Zotta si Abraham, mpreun a cu chimi stii Schnell si Theodor Stenner, au elaborat un
studiu complet al izvoarelor pe care le compar a cu apele unor vestite statiuni europene: Setters, Krah-
nchen, Aix-la-Chapelle, St. Marie, Vichy, Kissingen, Marienbad, Karlsbad, Ems, Spaa si multe altele.
n
1856, Ludwig Steege completeaz a gama analizelor si scoate si mai mult n evident a calitatea acestor ape.
Dup a 1850, apele
minerale de Sl anic Moldova particip a la competitii internationale. Astfel, la Expozitia International a
de Balneologie de la Frankfurt pe Main, apele de la izvoarele nr. 1, 3 (regele Sl anicului) si 4 au obtinut
medalia de argint. Dup a 32 de ani, la Expozitia de la Viena din 1883, acelea si ape obtin medalia de aur.
Aceste calit ati deosebite la care se adaug a si amenaj arile locale (de si mult mai modeste) fac B aile
Sl anic o statiune balneoclimateric a de primordin n Romnia si cu celebritate international a recunoscut a.
Desigur
c a apele minerale de o calitate exceptional a reprezint a prima conditie care a stat la baza aparitiei si dez-
volt arii acestei statiuni, dar aceasta nu a fost singura, ad augndu-se si alte elemente ale cadrului natural.
Dup a o dezvoltare oarecum haotic a la nceput a statiunii, mai ales n preajma izvoarelor,
n 1887 se adopt a un plan de sistematizare a acesteia, cu obligativitatea mut arii centrului s au n partea
de jos, pe o portiune de teren ceva mai larg. ncep s a apar a constructii noi, mai mari si mai moderne,
pe toat a durata dintre 1887 si 1912. S-a n altat astfel hotelul Racovit a, dup a numele domnitorului
care a donat Epitropiei Sf. Spiridon terenul respectiv. Acest hotel cu 100 de camere este o cl adire
monumental a care mbin a armonios stilul baroc cu traditia romneasc a n constructii. n plus, mai avea
37
si amenaj ari auxiliare (instalatii de b ai, sal a de aer comprimat, sal a de teatru, terenuri de tenis, cricket si
de fotbal) care, pentru acele timpuri, ofereau conditii foarte bune de tratament, odihn a si de agrement.
Tot n aceast a perioad a s-au mai construit hotelurile Zimbru, Pufu, Cerbu, Nemira,
Dobru, Central, precum si complexul Cazinou cu sal a de teatru, concert si bal, sal a de cur a si In-
halatorul, dotat cu instalatii speciale de pulverizatii, aduse de la Munchen, mpreun a cu patru speciali sti.
n constructii, piatra
din carierele de pe valea Sl anicului a luat locul lemnului, iar me sterii care le-au n altat au fost adu si din
Italia. Unii me sterii s-au stabilit chiar n statiune. A sa este exemplul lui Antonio Mayro care a participat
la n altarea primelor cl adiri din piatr a din 1880 si care are urma si aici n familii cu numele Mayru.
Vechile c asute ale primilor coloni sti (rufeta si) si feredeiele
primitive au fost demolate, iar pe locul lor a fost amenajat un parc mare cu alei frumoase, cu arbori si
arbu sti ornamentali. n apropierea parcului s-a amenajat o ser a. Pentru ap ararea de posibile inundatii
si pentru amenajarea ct mai bun a a teritoriului, s-au executat lucr ari de regularizare si de ndiguire pe
rul Sl anic, s-au construit noi stlpi si c ai de acces spre vilele aate pe panta muntelui, spre izvoarele
minerale sau locurile pitore sti nvecinate, cum ar Cascada Sl anicului sau p adurile nconjur atoare.
Tot n aceast a
perioad a se execut a lucr ari de captare a izvoarelor, se construie ste o uzin a electric a si se sap a o fntn a.
Drumul pn a la statiune se f acea totu si cu destul a dicultate, pn a n anul 1888,
cnd s-a dat n folosint a linia ferat a Adjud-Tg. Ocna. Accesul modern si simplu de pe marea arter a de
circulatie a impus si modernizarea (pentru acel timp, pietruirea cu macadam) drumului de la Tg. Ocna
pn a la statiune si astfel s-a realizat la 1890 soseaua Tg. Ocna Sl anic, cu patru poduri de er peste ru.
n ceea ce prive ste apele minerale, acestea intr a n mai multe
competitii internationale si c stig a numeroase medalii, f acnd ca statiunea balneoclimateric a Sl anic
Moldova s a rivalizeze cu marile statiuni europene si chiar mondiale si s a devin a statiune international a.
Astfel de medalii au fost obtinute la Expozitia Universal a de la Paris (1889), la Expozitia Cooperatist a
din Bucure sti (1894), la Expozitia Universal a de la Paris (1900). Cele mai multe medalii au fost de aur.
Se poate spune c a n preajma anului
1900, statiunea balneoclimateric a Sl anic Moldova era modern a pentru acele timpuri si se compara cu
statiunile str aine. nc a de atunci a mai fost denumit a Perla Moldovei, nume care se p astreaz a si ast azi.
Anii
primului r azboi mondial au nsemnat distrugeri si regres pentru statiune, ca de altfel pentru ntreaga tar a.
Aceste locuri au fost teatrul unor b at alii crncene duse de armatele romne mpotriva trupelor germane.
nc a din primele luni de r azboi, s-au dat prin aceste locuri b at alii nver sunate.
Prin trec atorile Carpatilor Orientali, printre care si cele de pe valea Trotu sului, trupele austro-ungare
si germane ncercau s a si fac a drum c atre valea Siretului si spre Ia si, r amas a pentru o vreme capitala
t arii. Muntenia fusese deja ocupat a si trupele du smane ncercau s a distrug a si Moldova. Pentru a ocupa
localitatea Sl anic Moldova, nemtii au atacat de mai multe ori dinspre muntii Pufu si Cerbu, distrugndu-
38
se n acest fel hotelurile, vilele si instalatiile balneare. Dup a c aderea Sl anicului, trupele germane si-au
instalat cartierul general la hotelul Racovit a si au transformat hotelul Cazinou n grajd pentru cai.
Spre sfr situl r azboiului, cnd germanii nvin si s-au retras, ace stia au produs noi
distrugeri, incendiind cl adirea hotelului. De la acest incendiu, focul s-a extins si deasupra unei mari p arti
a p adurii de pe muntele Dobru. Au fost de asemenea distruse amenaj arile de la izvoare si cele mai multe
dintre hotelurile si vilele care r am aseser a. La sfr situl r azboiului, Sl anicul era distrus aproape complet.
n timpul acestui r azboi, n deleul
de la Cire soaia, situat lng a Gura Sl anicului, la Tg. Ocna, s-au dat b at alii crncene soldate cu zeci de mii
de morti. n memoria lor s-a construit un monument pe dealul M agura si un osuar n satul Cire soaia.
Dup a r azboi, a nceput
reconstructia statiunii, dar lucr arile s-au desf a surat cu greut ati mari. n 1927, dup a aproape 10 ani, s-a
repus n functiune uzina electric a, iar hotelul Racovit a era nc a o ruin a n 1932. Pn a la cel de-al doilea
r azboi mondial s-au ref acut multe hoteluri si vile, dar nu s-a ajuns nc a la dezvoltarea de dinainte de 1916.
Perioada
celui de-al doilea r azboi mondial a nsemnat de asemenea stagnare si distrugere. Dup a r azboi ren-
cepe actiunea de refacere a statiunii, ajungndu-se ca dup a 1965 -1970, aceasta s a redevin a o adev arat a
Perl a a Moldovei. S-au construit cl adiri noi, s-au reparat si reamenajat multe vile vechi. S-a introdus
nc alzire central a si ap a curent a. Statiunea a fost racordat a la sistemul energetic national, s-a modernizat
reteaua public a de iluminare, introducndu-se l ampile cu neon. n 1964 a fost instalat un releu TV.
n paralel cu dezvoltarea
statiunii propriu-zise, s-a trecut si la realizarea componentei de servicii si rezidentiale a localit atii Sl anic
Moldova. S-au construit blocuri de locuinte pentru populatia local a, ocupat a n cea mai mare parte
n sfera serviciilor balneare si turistice, un complex alimentar, un complex me ste sug aresc, o cas a de
cultur a n care functionau o bibliotec a, un teatru popular, o galerie de art a, terenuri de sport si altele.
Modernizarea statiunii a continuat prin construirea dup a
1970 a hotelului international Perla, a hotelului Flora, a Complexului Sanatorial al Sindicatelor, a
pensiunii Nemira etc. Tratamentele din statiune au fost completate si extinse si cu complexul din
salina Tg. Ocna, amenajat pentru afectiuni ale c ailor respiratorii. Pentru conducerea de partid si de stat
a vremii a fost construit a Casa de odihn a si tratament Dobru, care functiona n regim preferential.
n
constructiile nou realizate s-au adoptat stiluri arhitectonice moderne, adaptate peisajului montan, iar ca
materiale de constructie, resursele locale : piatra, lemnul, la care s-au ad augat betonul, sticla si aluminiul.
n 1973, statiunea Sl anic Moldova dispunea de o capacitate de cazare de 2208 locuri permanente, din
care 200 locuri n vile de categoria A, 653 locuri n vile de categoria I, 993 locuri n vile de categoria a
II-a, 518 locuri n vile de categoria a III-a, 171 locuri n hoteluri, 44 n case particulare si 12 n camping.
Ulterior s-au dat n folosint a noi dot ari, cum ar :
- un hotel de 300 locuri ;
39
- un complex balnear pentru copii astmatici, cu 500 locuri ;
- o caban a turistic a cu 200 locuri ;
- un restaurant alpin cu 200 locuri ;
- un nou camping cu 200 locuri, o cantin a-pensiune cu 500 locuri.
Pentru str ainii care vizitau n anii
comunismului statiunea, s-a amenajat si un magazin de tip shop, cu m arfuri vndute numai pe valut a.
Dup a 1989, primii ani postrevolutionari
ai tranzitiei s-au caracterizat printr-un declin nsemnat al statiunii. A sc azut mult num arul pacientilor si
al turi stilor, s-au produs numeroase furturi si distrugeri, iar multe hoteluri si vile au r amas n paragin a.
O parte din spatiul de cazare a fost nchiriat unor persoane str aine, mai ales din Republica Moldova.
n ultimii ani, lucr arile au nceput s a cunoasc a
un nou avnt. Unele vile si hoteluri au fost privatizate, altele sunt n reconstructie, s-au ref acut spatiile
si instalatiile balneare si de tratament. S-au construit sau sunt n constructie vile si case de odihn a noi.
Anumite societ ati comerciale mai prospere sau regii
autonome (ROMTELECOM) si-au construit vile si amenaj ari pentru tratament, odihn a si agrement pentru
salariatii proprii. O mare extindere a avut-o si continu a s a o aib a cantonamentul pentru sportivi de diferite
specialit ati de la cluburi din Moldova si chiar din alte zone ale t arii. Realiz arile din ultimii ani vor scoase
n evident a mai am anuntit n capitolul referitor la potentialul turistic antropic (baza material a) al statiunii.
7.3. POTEN TIALUL UMAN SI ECONOMIC
7.3.1. Evolutia num arului de locuitori
Primii locuitori
ai teritoriului statiunii balneoclimaterice Sl anic Moldova sunt cele 12 familii de rufeta si t arani care
lucrau la ocnele de sare din Tg. Ocna. Acestea au fost mutate aici de c atre serdarul Mihalache Spiridon
n anul 1808, pe baza unei aprob ari obtinute de la domnitorul Moldovei de atunci, Scarlat Callimachi.
n schimbul scutirii de biruri, ace sti rufeta si trebuia s a asigure serviciile celor care ar venit la
feredeiele abia nintate. Pentru ei, serdarul a construit cteva c asute, iar n 1810, o bisericut a din lemn.
Anul 1824 reprezint a momentul nint arii ociale a b ailor Sl anic Moldova.
Acum, Ionit a Sandu Sturza acord a privilegiul de nintare si aprob a cre sterea num arului de rufeta si la 27.
Dup a 12 ani, n 1836, num arul coloni stilor de aici a ajuns la 50.
Odat a cu cre sterea faimei
izvoarelor t am aduitoare de la Sl anic, s-a nmultit si num arul vizitatorilor, de regul a boieri si c arturari,
pentru care s-au amenajat noi nc aperi si b ai. Era necesar a totodat a si cre sterea num arului celor care
asigurau serviciile respective : aducerea apei, nc alzirea pietrelor, organizarea meselor, cur atenie etc.
n felul acesta, multi t arani
40
din zonele vecine, mai ales de pe valea Oituzului, s-au a sezat n valea Sl anicului, ntemeind sate noi:
Cerdac si Satul Nou. Aceste sate gureaz a deja pe harta rus a din 1835, cu 31, respectiv 36 gospod arii.
Statiunea propriu-zis a este nscris a pe harta t arii la 1840 sub denumirea de Feredeiele Sl anicului.
n toat a aceast a perioad a,
num arul populatiei din zona izvoarelor si din valea Sl anicului din aval de acestea, continu a s a creasc a.
C.C. Giur ascu, n lucrarea Principatele romne la nceputul sec. XIX (1957), ntocme ste si o list a
a a sez arilor, n care Sl anicul apare de dou a ori : o dat a ape minerale, cu 1-5 curti pe apa Sl anicului si a
doua oar a, satul Sl anic, 110 gospod arii. Tot aici mentioneaz a si satele din aval, Cerdac si Satul Nou.
De si era constituit si cunoscut pentru b aile sale si fusese nscris
deja n harta din 1840, Filipescu Dub au nu marcheaz a Sl anicul pe harta sa din 1853. Ulterior, statiunea
se nscrie pe toate h artile ntocmite de militari si geogra. Dup a cum am ar atat mai sus, perioada 1887
1912 s-a caracterizat printr-o dezvoltare intens a a statiunii, att ca dot ari, ct si ca num ar al populatiei.
n timpul r azboiului, distrugerile provocate si num arul mare al mortilor din rndul celor aati sub arme,
dar si din cadrul populatiei civile, au provocat o sc adere drastic a a populatiei de pe aceste meleaguri.
Dup a cum
am v azut, ns a si refacerea economic a si a potentialului turistic al zonei s-a f acut cu foarte mare greutate.
n
anii celui de-al doilea r aznoi mondial se consemneaz a din nou o anumit a depopulare a v aii Sl anicului.
Odat a cu lucr arile de refacere sistematic a a statiunii si exploatarea bog atiilor
locale (petrol, lemn, piatr a de constructii etc.), dup a 1950, num arul de locuitori a nceput s a creasc a.
B aile se extind, se construiesc
vile, hoteluri, instalatii balneare, magazine, cl adiri administrative si, n paralel, mai multe locuinte n
blocuri sau n case particulare. Concomitent si satele din aval (Cerdac si Cire soaia) devin tot mai mari.
La mp artirea administrativ a din anul 1968, teritoriul ora sului
se extinde foarte mult prin nglobarea celor dou a sate mentionate, iar populatia aproape c a se dubleaz a.
n ceea ce prive ste statiunea propriu-zis a, populatia este ns a mult mai mic a. n anul 1992,
num arul de locuitori stabili era de 5311, din care 5295 romni, 13 maghiari si 3 de alte nationalit ati.
Dup a religie, proportiile sunt diferite. Astfel, 2140 locuitori sunt ortodoc si, 2876 romano-catolici,
8 greco-catolici, 1 reformat, 3 penticostali, 2 adventi sti, 8 cre stini dup a Evanghelie si 3 de alt a religie.
Populatia activ a cuprinde un num ar de 2300 locuitori, n cadrul c arora predomin a b arbatii (aprox.
1400). Num arul de femei ncadrate (active) este de aprox. 90.
41
8. ASPECTUL ACTUAL AL STA TIUNII BALNEOCLIMATERICE SL

ANIC MOLDOVA
8.1. Scurt a caracterizare a evolutiei teritoriale a ora sului Sl anic Moldova
Teritoriul actual al ora sului Sl anic Moldova care cuprinde statiunea balneoclima-
teric a (ora sul propriu-zis) si dou a sate apartin atoare (Cerdac si Cire soaia) a fost ocupat cu spatii cl adite
progresiv, ncepnd cu anul 1808, cnd serdarul Mihalache Spiridon a construit lng a izvoarele nr. 1, 2
si 3 cteva c asute pentru rufeta sii adu si de la Tg. Ocna. La 1810, acesta construie ste si o bisericut a.
Pentru scopuri
terapeutice, nc a primitive pentru acea perioad a, serdarul Mihalache construie ste dou a case mai mari din
brn a, tot n apropierea acestor cteva izvoare descoperite, pe locul unei suprafete defri sate n prealabil.
Cele dou a case erau ni ste maghernite acoperite cu sindril a, cu peretii g auriti si cu ferestre foarte mici.
Aceste cteva c asute, mpreun a cu cele dou a case din lemn, prev azute
cu prispe, au constituit primul nucleu al a sez arii Sl anic. Nucleul s-a p astrat, cu mici complet ari pn a
42
n anul 1845, cnd izvoarele cu cele cteva dot ari si o anumit a suprafat a de p adure trec n administratia
Epitropiei Spitalelor Sf. Spiridon din Ia si, care ncepe o actiune intens a de dezvoltare si modernizare.
Pentru nceput, se efectueaz a analize ale continutului de s aruri minerale ale apelor
izvoarelor si pentru stabilirea propriet atilor lor curative. Calitatea deosebit a a acestor ape, care rivaliza
cu cele din statiunile europene renumite pe vremea aceea (Karlovy Vary, Vichy etc.) le-a f acut repede
cunoscute n tar a si peste hotare. Ca urmare, num arul caselor de vacant a si a instalatiilor pentru b ai
(feredeie) a crescut. La dezvoltarea teritorial a a statiunii, un rol important l-a avut si o lege din 1864, care
permitea vnzarea unor portiuni l aturalnice c atre oameni cu stare din marile ora se de atunci (Bucure sti,
Ia si, Br aila, Galati) si care a favorizat construirea (tot n zona izvoarelor) a altor numeroase vile si case
de vacant a. Aceasta poate considerat a a doua etap a n dezvoltarea localit atii Sl anic Moldova.
Cre sterea num arului de case n noua a sezare, ntr-o zon a mai ngust a a v aii, a condus la o
oarecare aglomerare a sectorului izvoarelor minerale. Statiunea era tot mai renumit a, apele sale au nceput
s a primeasc a medalii de aur la expozitiile internationale si, n consecint a, statiunea trebuia extins a.
Cum locurile de lng a izvoare erau insuciente, planul de
sistematizare al statiunii, conceput la 1887, a impus mutarea centrului s au n spatiul mai larg din aval, din
centrul microdepresiunii. Pe noile amplasamente s-au executat multe cl adiri mari si moderne (hoteluri,
vile, pavilioane balneare, cl adiri administrative si culturale etc.), astfel c a n anii 1912-1914, statiunea
ocupa o suprafat a aproape la fel de mare ca si cea de ast azi. Aceasta este a treia etap a a dezvolt arii urbane
a Sl anicului. Asupra constructiilor executate n aceast a perioad a am f acut referiri n capitolul anterior.
Anii primu-
lui r azboi mondial au produs distrugeri importante n frumoasa statiune numit a nc a de pe atunci Perla
Moldovei. Aceste distrugeri nu au putut remediate n ntregime n anii dintre cele dou a r azboaie mon-
diale. Dup a 1948 s-a trecut la extinderea si modernizarea statiunii pn a la forma, extinderea si zionomia
actual a. Aspectul actual reprezint a o a patra etap a n dezvoltarea arhitectural a si urbanistic a a statiunii.
Pn a la
mp artirea administrativ a din 1968, statiunea, sub numele de B aile Sl anic, ocupa numai teritoriul ora sului
propriu-zis de ast azi, iar satele din aval erau ecare cte o comun a aparte. Dup a acest an, cele dou a sate
au fost incluse n teritoriul ora sului, c ap atnd si unele functiuni suburbane, n special n sfera serviciilor.
8.2. Caracteristicile actuale ale a sez arii
43
44
Ora sul Sl anic Moldova se desf a soar a pe valea Sl anicului, ntre izvoarele minerale si Tg. Ocna,
incluznd, n afara statiunii propriu-zise si localit atile rurale Cerdac si Cire soaia (fosta Biseric a Sl anic).
Atunci cnd am prezentat
cadrul natural al regiunii, am extins analiza la ntreaga suprafat a a bazinului hidrograc, considernd
c a aceste elemente trebuie analizate ntr-un context mai larg, care s a explice mai bine leg aturile dintre
structura geologic a si litologie, pe de o parte, cu celelalte componente ale peisajului geograc: relief,
clim a, hidrograe (n special aparitia izvoarelor mineralizate), vegetatie si soluri. De fapt, teritoriul actual
al ora sului, a sa cum gureaz a ca unitate administrativ a, ocup a aproape n ntregime bazinul hidrograc
al rului Sl anic. n afar a de acesta, conditiile naturale reprezint a componenta de baz a, denitorie a
potentialului turistic. n afara tratamentului balnear propriu-zis, vizitatorii statiunii vin aici si pentru
aerul curat si ozonat, peisajele deosebit de pitore sti, lini stite si posibilit atile de drumetie n mprejurimi.
n ceea ce prive ste prezentarea potentialului
turistic antropic, principalele utilit ati sunt n apropierea izvoarelor minerale, n statiunea propriu-zis a.
Statiunea Sl anic Moldova este situat a ntr-o microdepresiune
sculptat a de acest ru si auentii s ai, prin eroziune diferential a n muntii Pufu (pe stnga) si Dobru si
P altini s (pe dreapta). Principalii auenti ai Sl anicului din zona statiunii sunt praiele Pufu si Dobru.
Intrarea n statiune, venind dinspre Tg.
Ocna, se face dup a un mic deleu, cnd valea se l arge ste u sor n microdepresiunea mentionat a mai sus.
Aceast a
l argire a v aii permite desfacerea c aii de acces n trei artere principale. Aceste trei str azi sunt legate ntre
ele prin cteva str adute secundare si alei care dau ntregii statiuni un aspect de parc. De o parte si de alta,
la poalele versantilor, se n siruie vile si hoteluri, e pe aliniamente, e izolate, n functie de microrelief.
ncepnd cu zona izvoarelor
minerale, valea se ngusteaz a mult, iar cele trei str azi principale se contopesc din nou n una singur a.
Privit a n
ansamblu, statiunea apare ca un or a sel de munte, cu hoteluri si vile, cu o arhitectonic a adecvat a, cu cteva
str azi mai largi si mai drepte n centrul microdepresiunii, dar si cu str adute si alei ntortochiate si cu pante
mari, care asigur a accesul la ecare vil a sau grup de vile si cu un parc mare si frumos n partea central a.
Intrarea n Sl anic se face pe str. Stefan cel Mare, o arter a larg a, str ajuit a de tei
b atrni, cu coroanele unite ca un coridor umbrit. Dup a trecerea microdeleului, din aceasta se desprinde
str. Vasile Alecsandri care str abate n linie dreapt a partea dreapt a a depresiunii si continu a pn a la o nou a
ngustare a v aii (cea din zona izvoarelor), unde se une ste din nou cu str. N. B alcescu. ntre strada V.
Alecsandri si str. N. B alcescu se ntinde parcul statiunii, iar pe partea sa dreapt a (n sensul de urcare c atre
izvoare) se n siruie n trepte vile frumoase si moderne, amplasate la baza versantului muntelui Pufu.
Tot pe partea stng a a depresiunii, la baza muntelui Pufu, dar pe o teras a
mai nalt a, se n siruie un alt aliniament de vile, prin fata c arora trece str. M. Eminescu. Aceast a strad a se
45
desprinde din str. V. Alecsandri si dup a ce str abate microdepresiunea, se une ste cu str. N. B alcescu, tot
n zona izvoarelor. Din ea se desprinde str. I. Creang a, care urc a abrupt pe Coasta Pufului, spre p adure.
n ceea ce prive ste
principalele constructii din cadrul statiunii, n cele ce urmeaz a, vom face o scurt a prezentare a lor.
n centrul statiunii, ntre str. V. Alecsandri si str. N.
B alcescu, n afara parcului s-a amenajat si un stadion. n fata acestuia se a a Dispeceratul de cazare si
birourile fostei ntreprinderi balneoclimaterice, n prezent numit a S.C. Perla Moldovei S.A., iar lng a
acestea, complexul comercial Perla, cu produse alimentare si industriale, apoi o libr arie si o farmacie.
n spatele Dispeceratului se a a, cu cteva trepte mai jos, cofet aria Tosca,
apoi un complex de prest ari servicii, iar n continuare Clubul si Pensiunea Cernica, vila Florilor s.a.
Str. N. B alcescu urm are ste ndeaproape albia minor a a rului
Sl anic, al c arui mal stng este consolidat cu blocuri mari de piatr a, fasonat si prev azut cu balustrad a.
Dup a intrarea n statiune, pe partea stng a a str. N. B alcescu, pe o teras a situat a la baza
muntelui Cerbu, peste ru se a a Pavilionul Racovit a, al sanatoriului balnear medical, legat printr-un
pod de piatr a. Aceast a cl adire a fost n altat a n anii 1891-1894 si reprezint a fostul hotel Racovit a.
n stnga acestui vechi hotel
s-a construit recent cl adirea nou a a bazei de tratament prev azut a si cu o policlinic a medical a balnear a.
La
o mic a distant a spre amonte, tot peste rul Sl anic se a a cl adirea Inhalatorului, construit a n 1912 si care
a fost la vremea aceea una dintre cele mai moderne utilit ati de acest fel din sud-estul Europei. Accesul
din str. N. B alcescu si pn a la Inhalator se face pe un al doilea pod de piatr a, construit peste rul Sl anic.
Str. N. B alcescu continu a pe lng a albia rului si dup a ce trece de Cascada
Racovit a, n sectorul conuentei Sl anicului cu prul Dobru, din aceasta se desprinde o strad a lateral a
(str. Dobru), care urmeaz a cursul acestui pru. Trecerea peste rul Sl anic se face pe un pod de lemn.
La intersectia acestor str azi si n continuare pe prul Dobru se a a un grup de
vile care se ncheie spre p adure, cu blocul de garsoniere. ntre acestea mention am vila Rodica (amenajat a
n fosta cl adire a Administratiei B ailor), vila Lia si cl adirea fostului Hotel Central, reamenajat a.
Drumul pe prul Dobru se continu a, si mai multe poteci urc a din acesta spre munte. O astfel de potec a
duce la Cabana de pe stnca Dobru, de unde se desf a soar a o frumoas a panoram a asupra statiunii.
De la conuenta prului Dobru cu Sl anicul, pe stnga acestui auent, din strada Dobru se desprinde o
alee n serpentin a care, dup a 150-200 metri de urcu s ntortochiat, ajunge la Casa de odihn a si tratament
Dobru (fost a vil a a Partidului), o cl adire lucrat a n trepte si n materiale speciale care valoric a foarte
bine abruptul de teren al interuviului din preajma conuentei, folosind o arhitectonic a de tip elvetian.
Aici, la conuenta Sl anicului cu prul Dobru, pe dreapta str. N. B alcescu (cum urci spre
izvoare) se a a parcul statiunii, iar n continuare, pe stnga, mai sunt alte cteva vile amplasate pe coasta
muntelui, n p adure. Acestea se numesc Aurora, P altini s, Narciselor si Trei brazi. Tot aici se
46
termin a si strada. Spre dreapta, o str adut a pietruit a urc a pe strada V. Alecsandri. Terenul este mai nalt
si ofer a de asemenea a panoram a larg a asupra statiunii si a microdepresiunii Sl anic, n ansamblul s au.
Strada V. Alecsandri,
n sensul coborrii spre aval, are mai nti, n dreapta sa, parcul statiunii. Acest parc cu o suprafat a de
12 ha, ocup a partea central a a microdepresiunii si are aspectul unui amteatru cu trepte largi. Aici, leg a-
tura dintre str. N. B alcescu si str. V. Alecsandri se face printr-o alee mai larg a, care urc a spre versantul
stng printr-un sistem de trei nivele de trepte pn a la Complexul Cazino, care ad aposte ste Casa de Cul-
tur a, cu functionalitate complex a : bibliotec a, cinematograf, club, apoi braserie si pensiunea Cazino.
Strada V. Alecsandri se continu a prin
fata primului rnd de vile de la poalele Pufului : Vila Florilor, Oituz, Camelia, Pufu si altele.
n continuare, spre amonte, urmeaz a ociul ROMTELECOM, apoi alte vile cu nume de ori, r aspndite
la liziera p adurii : Gladiola, Liliacul, Crinul, L acr amioara, ultimele functionnd si ca sanatorii
pentru copii, dup a care urmeaz a alte vile cu nume diferite. La cap atul str azii V. Alecsandri, pe un platou
mai larg si mai nalt, pe locul unde a fost vechiul hotel Pufu, distrus n timpul primului r azboi mon-
dial, a fost construit n 1971 hotelul international de cur a Perla, cu o capacitate mare de cazare (174
locuri) si cu baz a de tratament. Tot n acest sector din str. V. Alecsandri se desprind dou a str azi secun-
dare : strada Porumbeilor, spre dreapta, pe care se ntnesc magazinul cu suveniruri si vilele Miorita,
Rndunica etc. O alt a alee urc a prin p adurice pn a la complexul sanatorial Venus (U.G.S.R.).
La cap atul cel alalt al str azii V. Alecsandri, dinspre aval, se desprinde spre versantul stng al
v aii o alt a strad a numit a M. Eminescu. Aceast a strad a ocole ste mai nti prin fata vilei C aprioara, apoi
urc a baza versantului pe o treapt a superioar a, dup a care, n lungul Muntelui Pufu, trece prin fata vilelor
Poiana, Palas, Br adut, Aluni s si a hotelului Flora. n vila Aluni s functioneaz a un sanatoriu
permanent pentru copii. De la hotelul Flora, cl adire modern a cu patru nivele, de categoria I, cu o
capacitate de 80 locuri, se desprinde spre munte str. I. Creang a, care urc a pe pantele Pufului si trece pe
la vilele Violeta si Vulturului. Tot pe aceast a strad a se a a sera, construit a nc a din anul 1850, care
asigur a speciile de plante decorative pentru ornarea str azilor si aleilor statiunii sau a parcului central.
n amonte de ramicatia I. Creang a, str. M. Eminescu continu a pe la pen-
siunea Nemira, care cuprinde dou a s ali de mese (308, respectiv 224 locuri), sal a de mese pentru copii
si sportivi aati n cantonament si unde se servesc meniuri speciale terapeutice (pentru suferinzi) sau
energizante (pentru sportivi). De pe terasa acestei pensiuni se deschide o frumoas a perspectiv a c atre ver-
santul opus: culmea Dobru, vf. Cerbu, cabana Dobru si, mai jos, vilele pe care le-am mentionat anterior.
n continuare, tot pe Coasta Pufului, se ntlnesc vilele Garota si Brndu sa. Ultimele dou a
vile ad apostesc sanatoriul de var a pentru copii, iar c atre cap atul din amonte se nalt a complexul Venus
(U.S.G.R.), cu o capacitate de cazare de 598 locuri si cu baz a de tratament. La cap atul dinspre amonte al
statiunii se g ase ste zona izvoarelor minerale. De-a lungul timpului au fost descoperite 24 izvoare, dintre
care 20 sunt n exploatare. Exist a o mare varietate a tipurilor de ape minerale care pot utilizate pentru
o gam a foarte larg a de afectiuni (st ari de convalescent a, surmenaj, denutritie, nevroze, anemii etc.)
47
Izvoarele sunt amenajate si captate, iar apa de munte dintre ele este adus a prin conducte la complexele
de tratament balnear si la buvete speciale, numerotate si nsotite de prescriptii medicale de folosire.
n amonte de izvoare, n afar a de cabana Che sche s se
mai ntlnesc nc a multe obiective si trasee turistice pe care, de asemenea, le vom analiza n am anunt.
A sez arile rurale
Cerdac si Cire soaia, situate n aval de statiunea propriu-zis a, apartin din punct de vedere administrativ de
ora sul Sl anic Moldova. Aceste localit ati sunt localit ati tipic montane, avnd o structur a liniar-r asrat a si
ocup a ecare microdepresiuni sculptate din lungul v aii rului Sl anic, pe o lungime total a de cca. 10 km.
Satul Cerdac, situat la jum atatea distantei dintre Sl anic si Tg. Ocna
s-a format prin colonizarea cu rufeta sii din Tg. Ocna si prin venirea t aranilor din zonele nvecinate,
atra si de c stiguri mai lesnicioase din activit ati de servicii din cadrul statiunii. Aici functiona o statie
de po stalion, un loc de popas pentru c al atorii care porneau din Tg. Ocna c atre statiune. Prin populare
mai intens a, ocupatiile localnicilor s-au diversicat : cresc atori de animale, lucr atori forestieri, c ar au si.
Satul Cire soaia
a fost nintat initial tot de rufeta si, la care s-au ad augat t arani din zonele vecine, care se ndeletniceau
n principal cu cre sterea animalelor, lucrul n p adure, c ar au sia si lucrul n carierele de piatr a din zon a.
n prezent, aceste sate constituie popasuri si, adesea,
chiar locuri pentru nnoptat pentru turi stii si drumetii care circul a n jurul statiunii Sl anic Moldova.
8.3. Zonele rezidentiale si de agrement
Statiunea
balneoclimateric a, respectiv ora sul Sl anic propriu-zis nu ocup a o suprafat a prea mare, dar prin varietatea
activit atilor balneare si turistice, prin necesitatea amenaj arii unor sectoare rezidentiale, administrative,
culturale si de agrement se pot distinge cteva regiuni functionale distincte. Aceast a diferentiere a teri-
toriului statiunii are n vedere si perspectiva dezvolt arii spatiului cl adit si amenaj arilor balneare, turistice
si de agrement. Totodat a se prev ad si lucr ari pentru reabilitarea, protectia si conservarea mediului.
n conformitate cu
proiectul nr. 65/1993 elaborat de S.C. Urban Proiect S.A. Bucure sti si avizat de minister, s-a urm arit
dezvoltarea teritorial a, modernizarea si intrarea ntr-un ux international complex al acestei statiuni.
n situatia actual a, teritoriul stati-
unii balneoclimaterice Sl anic Moldova cuprinde urm atoarele unit ati teritoriale de referint a (U.T.R.) :
8.3.1 U.T.R. nr.1 Statiunea balneo-turistic a
Aceasta este o unitate de
referint a mixt a, cu functiuni balneo-turistice si de locuire si cuprinde urm atoarele subzone functionale :
- activit ati balneare ;
- activit ati turistice ;
- resurse hidrotermale ;
48
- obiective de utilitate public a (administrative, nanciar-bancare, cultur-
ale, sanitare, comerciale, alimentatie public a, amenaj ari sportive) ;
- subzona mixt a, balnear a si locuinte ;
- complex sportiv ;
- parc ;
- gospod arie comunal a (ser a si amenaj ari edilitare) ;
- unit ati agricole nepoluante (p astr av arie).
n cadrul acestei unit ati, functia dominant a
este cea balnear a si de turism, iar functiile complementare sunt cele care se refer a la institutii publice,
de cultur a si educatie, alimentatie public a, functia de cazare si functiune dubl a (locuire si cazare) ;
8.3.1. U.T.R. nr. 2 Popas turistic camping
Are o functiune dominant a de turism si de agrement, cu spatii de cazare
n bungalow-uri si c asute tip camping, un punct de alimentatie public a si amenaj ari pentru agrement.
8.3.2. U.T.R. nr. 3 Ansamblul de locuit Stefan cel Mare
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData Este
o zon a cu functie mixt a, predominant rezidential a, cu cl adiri cu mai multe niveluri (blocuri).
Ocup a sectorul de la intrarea n statiune
(n sensul venirii dinspre Tg. Ocna) si cuprinde cteva subzone functionale :
- subzona predominant rezidential a ; (cl adiri P + 3 ; P + 4)
- institutii publice (administrative, comerciale, nv at amnt, s an atate) ;
- zona de parcuri recreere.
Dup a cum se poate observa, n afara functiei predominante
(rezidential a) exist a si functii complementare (institutii publice, comert, servicii, mici ntreprinz atori).
8.3.3. U.T.R. nr. 4 Ansamblul de locuit N. B alcescu I II
Are ca functie predominant a cea de
locuire, iar complementar functii de comert, servicii si de activit ati productive a micilor ntreprinz atori.
8.3.4. U.T.R. nr. 5 Sl anic Moldova
Aceast a unitate exclusiv rezidential a ocup a sectoarele cu caracter periurban, respectiv terenurile din prea-
jma intr arii n statiune si de peste rul Sl anic. Are complementar functiuni de comert si servicii, turism
ocazional si activit a si productive a micilor ntreprinz atori. Unitatea se poate mp arti n trei subzone :
- subzona exclusiv rezidential a ; (regim P si P + 1)
- subzona predominant rezidential a ; (cl adiri P + 1 ; P + 3)
- terenuri aate sub ap a (albia rului).
8.3.5. U.T.R. nr. 6 Cerdac
49
Aceast a unitate functional a (zon a functional a) este exclusiv rezidential a, cu functie dominant a
de locuire, cu gospod arii de tip rural. Complementar se practic a functii comerciale, servicii, turism
ocazional si activit ati productive, nepoluante de c atre micii ntreprinz atori. Cuprinde cteva subzone :
- subzona exclusiv rezidential a cu regim de n altime P si P + 1 ;
- subzona predominant rezidential a ; (P si P + 1)
- subzona cu dot ari si servicii publice ; (P + 1)
- subzona unit atilor agricole. (gospod aria anex a S.C. IND ROMNIA)
8.3.6. U.T.R. nr. 7 Cire soaia
Este n cea mai mare parte asem an atoare cu U.T.R. nr. 6.
Din cele prezentate mai sus se poate constata c a preocup arile pentru
organizarea actual a si pentru dezvoltarea de perspectiv a sunt concretizate n m asuri pentru ca aceast a
statiune s a se dezvolte n conditii moderne de functionalitate, cu separarea clar a a ec arei functiuni si
cu respectarea n orice mprejurare a conditiilor de ap arare si de conservare a mediului nconjur ator.
n acest sens, chiar n programul de perspectiv a, nu sunt permise niciun fel de activit ati poluante.
9. POTEN TIALUL TURISTIC AL STA TIUNII
9.1. Poten tialul turistic natural
n partea I a lucr arii
de fat a am efectuat o prezentare mai pe larg a cadrului natural al teritoriului ora sului Sl anic Moldova,
respectiv a bazinului hidrograc Sl anic, deoarece aceast a regiune, mpreun a cu arealele nconjur atoare
(M. Nemira, V. Uzului, V. Trotu sului etc.) reprezint a un potential turistic natural deosebit de valoros.
Pe structurile geologice cutate ale
i sului carpatic, pluviodenudatia si eroziunea uviatil a au sculptat forme de relief deosebit de pitore sti
cu altitudine medie, acoperite n cea mai mare parte de p aduri de conifere, de amestec si de foioase.
Aceste elemente ofer a peisaje frumoase, pline de pitoresc, cu aer curat, ozonat si cu mult a lini ste. Lor li
se adaug a si climatul blnd de ad apostire din microdepresiunile care se n siruie n lungul v aii Sl anicului.
Toate aspectele privind geologia, relieful, clima, hidrograa si nveli sul biogeograc au fost analizate.
Trebuie mentionat ns a faptul c a elemntul hot artor care a conditionat aparitia
si dezvoltarea statiunii balneoclimaterice Sl anic Moldova l constituie resursele de ape minerale.
9.1.1. Apele minerale
Valoarea resurselor hidrominerale care constituie
potentialul balnear al zonei este deosebit de important a. Acestea au fost avute n vedere si n programele
de modernizare si de dezvoltare n perspectiv a a statiunii. Existenta factorilor terapeutici naturali de cur a
impune organizarea a trei tipuri de asistent a medical a: prolactic a, curativ a si de recuperare functional a.
Pentru statiunea
Sl anic Moldova, potentialul l constituie calitatea apelor, nalta lor valoare terapeutic a si capacitatea
50
corespunz atoare a debitelor, apreciate ca rezerve, ce a imprimat statiunii un prol balnear de tratament
al afectiunilor digestive, ale glandelor anexe, ale aparatului respirator, boli de nutritie si metabolism.
Fondul balnear al statiunii are un
specic aparte, unic n Romnia si n Europa. Aici, pe o zon a relativ restrns a, se ntlnesc multe izvoare,
variate n ceea ce prive ste compozitia, concentratia, complexitatea chimic a si efectele terapeutice.
Dup a cum am v azut, aceste izvoare au fost
descoperite la 20 iulie 1801 de c atre serdarul Mihalache Spiridon. De fapt, el a descoperit la nceput un
singur izvor (nr.1), dup a care a mai cunoscut si altele (2, 3, 4). n timp, num arul izvoarelor descoperite
aici a crescut. Unele s-au pierdut, dar au fost g asite altele. n prezent sunt cunoscute 24 de izvoare,
din care 20 sunt n exploatare, 3 n conservare si unul n rezerv a. Din cele 20, numai 13 sunt folosite.
Aparitia acestor izvoare se datoreaz a dizolv arii rocilor calcaroase, a gipsurilor si a s arii din
straturile de gresie de Tarc au si, mai ales, din disodile. Tot aici sunt si formatiuni bituminoase, care cresc
continutul de sulf. Calitatea acestor ape minerale de dizolvare este adus a la parametrii cunoscuti prin
inltratiile mofetice cu CO2, provenite de la periferia zonei vulcanice, situat a la cca. 60 70 km n vest.
Cercet arile complexe realizate n anii 80 au evidentiat existenta a dou a tipuri de z ac amnt hidromineral,
distincte din punct de vedere hidrogeologic, hidraulic, zico-chimic si medical: ape minerale clorurate
si ape bicarbonatate. Pe aceste dou a tipuri generale se grefeaz a numeroase particularit ati strict locale.
a. Ape minerale clorurate, sodice, bromurate si iodurate
Acestea alc atuiesc z ac amntul hidrotermal superior,
sunt n general concentrate, dar cu debite reduse si cu presiuni mici. Se utilizeaz a balneomedical, att
ca izvoare minerale, ct si ca sonde s apate n acest scop. Se folosesc izvoarele: 1, 1 bis, 2, 3, 4, 5, 6,
7, 8, 10, 12, 300 de sc ari, 16, 17, iar ca sonde, 1 si 4 IMFBRM si 703 (izv. 14), 704 (izv. 15) IBF.
n general
toate sursele de ap a mineral a sunt amenajate si racordate la consum. Dintre acestea, numai izvoarele 1,
1 bis, 3, 8 si 10 sunt captate si prev azute cu amenaj ari de suprastructur a corespunz atoare, n dou a pavil-
ioane. La celelalte este necesar a reconditionarea lucr arilor realizate pn a acum si completarea acestora.
Capt arile izvoarelor 2, 4, 7, 12 prezint a o stare avansat a de uzur a, necesitnd lucr ari de reconditionare.
n aceast a situatie este si conducta de transport c atre bazinele de nmagazinare si distributie.
b. Apele minerale bicarbonatate, sodice
Au fost puse n evident a prin
lucr arile hidrogeologice realizate de I.M.F.B.R.E. n perioada 1973 1975. Sunt ape cu o mineralizare
total a ce nu dep a se ste 400 mg /l, cu debite mari si presiuni mai mari (0,4 0,6 atm). Aceste ape apar n
foraje / sondele 2, 3, 5, 6 I.M.F.B.R.E.) si ca emergente naturale (izv. 18 Che sche s). Din cele 5 surse,
n prezent se exploateaz a numai sondele 2 si 3 si aici sunt necesare lucr ari de suprastructur a (buvete).
n ceea ce prive ste rezervele, acestea au fost evaluate n mai multe etape. Se
consider a c a ele sunt suciente n conditiile unei exploat ari normale f ar a fortare prin pomp ari exagerate.
51
c. Gazele terapeutice
Gazele de tip CO2 nsotesc z ac amntul hidromineral si sunt dizolvate n
apele minerale, c arora le confer a caracteristicile de ape carbogazoase sau ca gaze sub form a de emanatii
libere, mofetariene. Determin arile calitative ale acestor gaze au ar atat c a majoritatea contin peste 70%
CO2 (izv. 1,8, 1 bis, 7, 11), iar la unele chiar peste 90% (3 si 12). Aceste surse au cel mai mare potential.
Exploatarea
gazelor terapeutice se f acea pn a n 1978 printr-o mofet a rudimentar a amenajat a pe izv. 10. n prezent,
pe lng a aceasta mai functioneaz a o a doua mofet a modern a, care folose ste gazele de la izvorul 3.
d. Calitatea apelor minerale. Indicatii terapeutice
n urma a numeroase analize efectuate de-a lungul anilor,
s-au stabilit cu precizie particularit atile chimico-zice si curative ale apelor minerale din ecare izvor.
Astfel, dup a A. Pric ajan (1972), compozitia chimic a a apelor de la Sl anic Moldova se prezint a mai jos.
Pe baza analizelor de am anunt, care au pus n evident a particularit atile specice ale ec arui
izvor n cadrul celor dou a structuri hidrominerale mari, s-au precizat urm atoarele tipuri de ape minerale :
1. 1. 1. 1. 2. 3. Ape clorurosodice, alcaline, calcaroase, carbogazoase, slab sulfuroase, bromurate, iodurate
(izv. 1, 1bis, 3, 14, 15, 6, 8, 10). Aceste ape sunt unice, att n tar a ct si n str ain atate.
Ape alcaline, clorurate, carbogazoase, hipotone, de tip Vichy (n special izv. Ciunget, din
bazinul nvecinat al Dofteanei).
Ape alcaline, slab feruginoase, necarbogazoase, rar ntlnite n tar a si peste hotare (sonda
1, sonda 2). Astfel de ape se mai ntlnesc la Tinca (Romnia), Vichy-Celestin si Pougues-
les-Eaux (Franta).
Ape sulfuroase (izv. Cascada), se mai g asesc la Groze sti, lng a Tg. Ocna.
Ape feruginoase, (14 si 15) : fac parte din categoria mai mare a apelor de la pozitia nr. 1.
Ape vitriolice: feruginoase izv. 8 si silicioase izv. 5.
Ape oligominerale : reci izv. 300 Sc ari.
Din
punct de vedere termic, toate apele de la Sl anic Moldova sunt reci, (temperaturi ntre 10

si 14

C).
n ceea ce prive ste calitatea terapeutic a, n ansamblu,
att apele minerale ct si gazele mofetice sunt indicate si utilizate n foarte multe afectiuni. Astfel, apele
se folosesc att n cura intern a (afectiuni digestive, hepato-biliare, ale c ailor respiratorii, renale, boli de
nutritie si metabolism), ct si n cea extern a, (boli reumatismale degenerative si articulare, ginecologice,
52
profesionale, nevroze astemice, afectiuni posttraumatice si neurologice). La rndul lor, mofetele cu gaze
(CO2) se folosesc pentru afectiuni cardiovasculare si ale aparatului respirator (nevroze respiratorii).
9.1.2. Alte elemente ale cadrului natural
n statiunea Sl anic Moldova si n prejurimi se ntlnesc
numeroase puncte sau zone de atractie c atre care se practic a un turism itinerant, aproape permanent.
Prezent am aici cteva din aceste zone, urmnd ca la capitolul referitor
la activit ati turistice s a detaliem si itinerariile respective, precum si alte aspecte legate de specicul lor.
Izvoarele Sl anicului sunt situate la o altitudine de cca.
1480 m sub culmea muntelui Sandru Mare (1639 m), ntr-o zon a deosebit de pitoreasc a. Valea este foarte
ngust a, iar printre stnci apa curge cu nenum arate praguri si cascade mici. Codrii ntin si ncep s a lase loc
si pentru stnc arii dezgolite. n continuare, se poate urca pe poteci pe culmile cele mai nalte din zon a.
Poiana Che sche s (Poiana C aprioarelor)
situat a la cca. 2 km de statiune este o poian a verde si plin a de ori. Aici s-a amenajat un camping.
Vrful Sandru Mare (1639 m), este
lipsit de p aduri (etajul subalpin) si ofer a priveli sti splendide, n special spre est, spre p adurile de amestec
din v aile Sl anicului si ale Dofteanei. La orizont se v ad Depresiunea D arm ane sti si muntii Berzunt.
Vrfurile Ghepar si Ceang au (1303 m, respectiv
1397 m) mpreun a cu Sandru Mare fac parte dintr-un traseu turistic mai larg, care porne ste din Pasul
Oituz si se ncheie n valea Uzului, la Cascada Nasolea, trecnd si peste principalele n altimi muntoase,
cum ar cele mentionate deja, apoi Nemira Mare (1649 m), Farcu Mare (1498 m) si Farcu Mic.
Vrful Nemira Mare, cel mai nalt din Muntii Nemira, renumit prin paji stile subalpine si stnc ariile sale,
precum si pentru priveli stile pe care le ofer a. Se ntlnesc si urme de tran see din primul r azboi mondial.
Muntii din bazinul mijlociu
al Sl anicului : includem aici toti muntii mijlocii si jo si din jurul statiuni balenoclimaterice care sunt
deosebit de pitore sti si reprezint a puncte de trecere sau de oprire n numeroase trasee turistice. Printre
ace stia amintim : Pufu (1062 m), Poiana Pufu, Cernica (995 m), Dobru (832 m), Cerbul, P altini s (1015
m), iar spre conuenta Sl anicului cu Trotu sul, muntii nc arcati de istorie : Cire soaia (764 m) si M agura.
Cheile si Cascada Sl anicului, situate la un kilometru amonte de statiune, sunt importante prin pitorescul
lor. Cheile se ntind pe o lungime de cca. 400 m, iar lng a cascad a s-a amenajat o p astr av arie (veche de
aproape 80 de ani). De asemenea, aici exist a si izvoare minerale. Cascada este situat a la o altitudine de
559 m.
Cheile Dofteanei, trecnd peste cump ana de ape n
valea Dofteanei, la cca. 2 km n amonte de conuenta cu prul S al arie, se ntlnesc cheile acestui ru,
s apate n stnc a. Rul Dofteana are n chei si o suit a de cascade (3 c aderi de ap a de cte 2 3 m ecare).
Valea Pufului reprezint a de aemenea
un traseu pitoresc, care se deprinde de pe rul Sl anic la cca. 1,2 km m amonte de statiune. Rul curge
53
printre doi munti pitore sti (Coama Che sche s si Zarea Che sche s). Drumul urc a apoi n Poiana Pufului.
Exist a de asemenea alte puncte turistice strict locale (300 de Sc ari) sau mai ndep artate,
la care se ajunge pe poteci de munte. Practic toate culmile muntoase si toate v aile din bazinul Sl anicului
si cele nvecinate (Uzul, Dofteana, Trotu s si Oituz) sunt pline de elemente pitore sti ale cadrului natural.
9.2. Poten tialul turistic antropic
Frumusetile
cadrului natural din statiuena balneoclimateric a Sl anic Moldova si din mprejurimile sale au fost com-
pletate cu numeroase dot ari strict necesare n practicarea turismului stationar, itinerant sau ocazional.
9.2.1. Amenaj ari pentru turismul sta tionar balnear
Descoperirea izvoarelor minerale
de important a international a din valea Sl anicului a atras nc a din prima jum atate a secolului al XIX-lea
numero si c al atori (la nceput boieri si c arturari, apoi si populatie de rnd) pentru odihn a si tratament.
Asupra primelor dot ari
(c asute, feredeie, hoteluri) am f acut referiri la capitolul privind istoricul si dezvoltarea acestei statiuni.
Pentru
etapa actual a si de perspectiv a, prezint a ns a interes mai ales constructiile si dot arile care s-au realizat
n perioada 1887 1912, dintre care multe mai functioneaz a si ast azi, la care se adaug a cele construite
dup a cel de-al doilea r azboi mondial. Se poate spune c a, n prezent, exist a un fond vechi de amenaj ari
balneare, n mare parte modernizat si un fond nou alc atuit din hoteluri, vile, pensiuni, sanatorii etc.
ntre cl adirile din fondul vechi mention am hotelul Racovit a construit n anii 1891 1894 peste rul
Sl anic si n care ast azi functioneaz a Sanatoriul Medical Balnear sub denumirea de Pavilionul Racov-
it a. Tot din cl adirile vechi face parte si actuala vil a Rodica situat a n apropierea conuentei Sl anicului
cu prul Dobru si care a functionat initial ca sediu al Casei Administratiei B ailor. n apropiere de
g ase ste fostul hotel Central renovat si dat actualmente n folosint a. ntre hotelul Racovit a si Cen-
tral se a a Inhalatorul, nintat n 1912, la vremea aceea cel mai modern din sud-estul Europei.
Din 1894 dateaz a si o cl adire n stil baroc ridicat a de arhitectii H. Rick si
George Sterian din Ia si care a fost destinat a cazinoului statiunii. Ast azi, complexul Casino ad aposte ste
casa de cultur a, clubul, biblioteca or a seneasc a, cinematograful, braseria si pensiunea Casino. A fost
scos din circuitul balnear propriu-zis, dar activit atile de aici sunt complementare si strict necesare.
Baza de cazare si tratament este completat a de numeroase vile mai vechi si mai noi care sunt r aspndite
la baza versantilor muntilor Pufu, Dobru si P altini s. Dintre acestea mention am : Aurora, P altini s,
Trei Brazi, situate la poalele Dobrului, spre zona izvoarelor si risipite prin p adure, apoi vilele de la
poalele Pufului, de pe versantul stng al Sl anicului (vilele Oituz, Camelia, Pufu si Florilor) la
care s-au f acut reparatii capitale n ultimii ani. n continuare, tot la baza muntelui Pufu se ntlnesc
vilele Gladiola, Liliacul, Crinul, L acr amioara, Doina, Ursuletul si Rica), multe dintre ele
r aspndite printre poienile din p adure. n afar a de spatiul de locuit, unele dintre aceste vile functioneaz a
si ca sanatorii, cum ar Crinul si L acr amioara, care ad apostesc Sanatoriul permanent pentru copii.
54
n partea central a a statiunii se a a numeroase vile, dintre care le mention am pe cele de pe
str. Porumbeilor (Miorita, Rndunica, Prim averii si Liliana), precum si pe cele din str. M. Emi-
nescu (C aprioara, Poiana, Palas, Bradul, Aluni s (Sanatoriul permanent pentru copii) si hotelul
Flora), acesta ind construit mai trziu, pe 4 nivele, ind una dintre cele mai moderne cl adiri ale statiu-
nii. Imediat dup a hotelul Flora, spre dreapta, ncepe str. I. Creang a, unde se mai g asesc n drumul spre
Puful nc a dou a vile Violeta si Vulturul. Alte 4 vile, tot pe coasta Pufului, se numesc : Privigheto-
rilor, Ghiocelul, Garota si Brndu sa. n ultima functioneaz a un sanatoriu de var a pentru copii.
Al aturi de hotelul Flora, dup a 1970, s-au construit mai multe edicii
moderne pentru cazare si pentru cur a balnear a. ntre acestea mention am hotelul international Perla,
casa de odihn a si tratament Dobru, Complexul Sanatorial Venus si moderna pensiune Nemira.
n leg atur a cu baza material a pentru turism
balnear, este necesar s a facem cteva mentiuni asupra capacit atii si calit atii acesteia, precum si o evaluare
a cre sterii n timp a acestei capacit ati. n acest scop se poate mentiona faptul c a lucr arile de modern-
izare si de sistematizare executate n anii 1887 1912 au f acut ca, n preajma primului r azboi mondial,
statiunea s a e una dintre cele mai mari din Romnia si s a c stige un prestigiu international important.
Dup a primul r azboi mondial, se constat a
un regres semnicativ cauzat de numeroasele distrugeri si de ntrzierea lucr arilor de refacere. Lucr arile
acestea, care au continuat si dup a 1950 1960, au ref acut n bun a parte potentialul de cazare si balnear
al statiunii. Astfel, n anul 1973, aceasta dispunea de un num ar total 2208 locuri de cazare repartizate
pe vile de categoria A (200), vile de categoria I (653), vile de categoria a II-a (993), vile de categoria
a III-a (518), hoteluri (171), case particulare (44) si camping (12). n aceea si perioad a se prevedea ca,
pn a n 1980, s a mai e date n folosint a un hotel cu 300 locuri, un complex balnear pentru copii cu 500
locuri, mai multe vile de confort I si A cu 200 locuri, un hotel balnear cu 500 locuri etc. Tot n aceast a
perioad a intr a n functiune si spatiul de tratament balnear din salina Tg. Ocna pentru care s-au amenajat
si alte dot ari complementare. La salin a se trateaz a afectiuni astmatice, iar bolnavii din Sl anic Moldova
se transport a zilnic, cu mijloace auto n serii. O parte dintre bolnavi sunt cazati chiar n Tg. Ocna.
La sfr situl anilor 80, statiunea balneo-
climateric a Sl anic Moldova benecia de peste 3200 locuri de cazare. n primii ani de dup a revolutie,
s-au produs mai multe schimb ari, dintre care multe cu efecte negative asupra potentialului turistic si a
capacit atilor de cazare, tratament si de agrement. Se ajunge astfel ca la sfr situl anului 1992 num arul de
locuri s a scad a pn a la 3030, iar n 1996, aceast a sc adere s a continue, ajungnndu-se pn a la 2003 locuri.
n general, perioada 1990 1996 s-a caracterizat printr-o
sc adere general a a ntregii activit ati publice de cur a si tratament. O parte dintre spatii au fost preluate
de S.C. BancPost si S.C. ROMTELECOM, care le-au transformat n centre nationale de perfectionare,
altele au intrat n procesul de privatizare si au c ap atat alte destinatii sau se a a n reparatie si, n sfr sit,
o a treia categorie de spatii este dezafectat a din cauza gradului mare de uzur a (vilele : Oituz, Crinul,
L acr amioara, Cerbul, Ursuletul). Pavilionul central Racovit a si vila Florilor s-au reamenajat.
55
Prin intrarea n ux a vilelor aate n curs de modernizare, se poate cre ste capacitatea de cazare cu nc a
175 locuri.
n ceea ce prive ste structura bazei actuale de
cazare, pe tipuri de unit ati, se constat a ponderea mare a locurilor n vile (61% - 1224 locuri), mai redus a
n hoteluri (39% - 780 locuri) si 165 locuri n popasul turistic care apartine de S.C. Ray 11 S.R.L.
Pe categorii de confort, situatia actual a se prezint a astfel :
Confort 3 stele : 298 locuri (14,3%) ;
Confort 2 stele : 1327 locuri (63,7 %) ;
Confort 1 stea : 458 locuri (22%).
Posibilit atile de cazare se vor extinde si n localit atile rurale apartin atoare.
Gradul general de confort a mai
crescut n ultimul timp prin modernizarea vilelor : Rica, Prim averii, Liliana, P altini s, Palas si
aparitia unor vile si pensiuni noi : Casa Alex, Teleconstructia, Margareta (agro-turistic a), Cristal,
Sabina, Poiana Verde, Montana, La Don Sergio. La Bella Casa, El Greco (neclasicat a),
La brlogul ursului (neclasicat a), Adela, CFR Sl anic, Av adanei Pavel si Dumitruc Viorel.
n sprijinul turismului de
toate tipurile, o important a desoebit a o prezint a reteaua de comert si de alimentatie public a. Principalele
spatii comerciale sunt : Complexul Perla cu prol mixt, cu o suprafat a construit a desf a surat a de 1080
mp din care util a 760 mp, cu o suprafat a de vnzare de 470 mp, mai multe magazine alimentare si
nealimentare la parterele unor blocuri precum si numeroase chio scuri si buticuri cu prol general.
La rndul
s au, alimentatia public a din statiune beneciaz a de 3212 locuri la mese. Structurate pe tipuri astfel :
Tipul Total locuri Din care :
Categoria I Categoria a II-a
Restaurante 730 340 390
Bar de zi 272 132 140
Ber arie 150 - 150
Pensiune cantin a 1980 930 1050
56
Cofet arie cazino 80 80 -
TOTAL 3212 1482 1730
Tot n sprijinul activit atilor balneoturistice, statiunea Sl anic Moldova dispune de o baz a de agrement
cu posibilit ati deocamdat a reduse, dar cu perspective bune. Aceast a baz a de agrement dispune de :
- cazino singura dotare de cultur a, reprezentativ a pentru statiune care are o valoare arhi-
tectonic a deosebit a. A fost reamenajat n anii 1986 1989 si are un prol cultural ed-
ucativ (club, bibliotec a, sal a de spectacole cu 320 locuri, cas a de cultur a, discotec a) ;
- popic arie cu 4 piste ;
- 2 terenuri de tenis de cmp ;
- parcul central al statiunii.
Parcul statiunii are o ntindere de 12 ha si
este situat n centrul statiunii ntre str azile N. B alcescu si V. Alecsandri. Din aleea central a a parcului se
desprind din rondul din mijloc mai multe alei n form a de raze, care l mpart n mai multe zone, cu peluze,
ronduri de ori, brazi si frasini care umbresc b ancile r aspndite n tot parcul. ntr-un cadru de gazon ca
un arc de cerc, sunt scrise din ori si plante pitice anul, luna si ziua curent a ca si numele statiunii.
Parcul dispune de cteva exemplare de larice sau zad a, o
specie de brad cu caracter alpin care si pierde frunzele toamna. Din loc n loc sunt amplasate statui ale
marilor c arturari romni. n mijlocul parcului este un chio sc n care, ani n sir, a cntat fanfara militar a.
Tot n parc se nalt a si biserica veche a ora sului, care aminte ste de data de 20 iulie 1801, cnd a fost
descoperit primul izvor mineral pe aceste meleaguri. Biserica a fost n altat a n anii 1927-1929 de c atre
sotii Axinte si Maria Pamdrea pe locul bisericutei de lemn a lui Mihalache Spiridon, din 1810, care a fost
distrus a n timpul bombardamentelor din anii 1916-1918. Aceasta este construit a din piatr a de Sl anic
si c ar amid a, amintind de stilul bisericilor din secolul al XVII-lea. n interior se g ase ste o list a a eroilor
c azuti pe cmpurile de lupt a din valea Sl anicului.
Picturile de pe peretii interiori ai bisericii sunt realizate de c atre pictorii Grigore Constantinescu
si Sterian Iliescu din scoala lui Gh. T at arescu. Catapeteasma este pictat a de pictorul Kraft, din Ia si.
9.2.2. Calitatea bazei de tratament
Baza de tratament este
folosit a pentru realizarea unor proceduri majore, concomitent cu proceduri asociate, specice ec arui
pacient. n statiunea balneoclimateric a Sl anic Moldova este conturat a o zon a de tratament al c arei pivot
functional este Baza de tratament balneologic, constructie nou a, dotat a cu aparatur a modern a n scopul
satisfacerii cerintelor actuale, cu o capacitate de 5000 de proceduri pe zi si 8 cabinete de consultatii.
57
Zona functional a de tratament mai cuprinde
o policlinic a cu 13 cabinete medicale, un cabinet stomatologic, o camer a de gard a care deserve ste n
principal populatia local a, dar si pacientii din statiune si Inhalatorul care este n curs de modernizare.
Pe lng a aceste constructii independente, statiunea
mai beneciaz a de baze de tratament n complexe hoteliere pentru cur a, care cuprind n bloc : cazare,
alimentatie si tratament, pentru a se evita pe ct posibil contactul cu exteriorul pe timp nefavorabil.
De baze de
tratament proprii beneciaz a hotelurile Perla, Venus, Flora, vila Dobru, pavilionul Racovit a.
n
bazele de tratament, un loc important l ocup a tratamentele pe baza utiliz arii substantelor hidrominerale
si care totalizeaz a 1200 proceduri / 8h si constau n : b ai cu plante, b ai cu sare, hidromasaj, b ai partiale.
Statiunea beneciaz a si de
2 mofete, una cu o capacitate de 40 locuri pe serie (400-500 proceduri / 8h) si cealalt a cu o capacitate de
12 15 locuri / serie. Mofetele sunt amplasate n zona izvoarelor, una este mai veche, iar alta modern a.
9.2.3. Turismul balnear la izvoare, n regim de cur a sau ocazional
n cele prezentate mai sus am descris
turismul balnear n regim stationar sau n majoritate stationar, care se efectueaz a n bazele de tratament
existente. Se poate observa c a att num arul mai mare de locuri de cazare dect de tratament, precum
si circulatia turistic a general a conduc la situatia n care multe persoane consum a ap a de la izvoarele
minerale din buvetele amenajate, e sub form a de cur a, recomandat a si supravegheat a de c atre medici,
e ocazional, dup a indicatiile scrise pe pl acutele xate lng a izvoare. n plus, chiar si bolnavii internati cu
afectiuni complexe, parcurg zilnic distanta pn a la izvoare, pentru consumul apei conform prescriptiilor.
n acest sens, prezent am n continuare cteva recomand ari medicale pentru
principalele izvoare minerale, f ar a a intra n prea multe detalii de specialitate. Principalele caracteristici
chimice care se reect a n actiuni farmacodinamice si terapeutice sunt mp artite n mai multe categorii.
a) CATEGORIA I
- izvorul nr.1 afectiuni gastrice (gastroduodenite cronice, boal a ul-
ceroas a, hiperaciditate, dispepsii), afectiuni biliare si pancreatice, diurez a ;
- izvorul nr.1 bis afectiuni gastrice, stimuleaz a actiunea peptic a, activeaz a motilitatea gastro-intestinal a,
combate spasmul piloric, afectiuni biliare, litiaz a biliar a, distonii neurovegetative, boli metabolice. Cnd
este nc alzit a, se poate utiliza si n dispepsii hiperstenice, n colecistite, n colopatii cu constipatie etc. ;
- izvorul nr.3 denutritii, surmenaje, boli biliare, constipatii, boli metabolice, gastoduodenite (prudent a la
vrstnici).
- izvorul nr.14 acelea si indicati ca la izvorul 3, n special ind indicat pentru boli de nutritie
si de metabolism nsotite de anemii feriprive. Se recomand a bolnavilor care nu suport a sulful.
58
- izvorul nr.15 hiperaciditate etc. (n general acelea si efecte ca si izvorul 1) ;
- izvorul nr. 6 actiune excitosecretorie puternic a asupra mucoasei gastrice, stimuleaz a motilitatea
gastrointestinal a, cel mai mult dintre toate celelalte ape minerale, gastrite cronice cu constipatie,
boli de nutritie si metabolism, colecistite, diskinezii biliare. Se recomand a prudent a la folosire.
- izvorul nr.8 m are ste secretia gastric a. Acelea si indicatii
ca si izvorul 7, dar f ar a precautiile de la izvorul 6 ;
- izvorul nr.10 acelea si recomand ari ca si izvorul 8
b) CATEGORIA a II-a : se refer a la izvorul Ciunget de pe valea Dofteanei si nu facem dect putine
referiri asupra sa. Se recomand a n afectiuni gastrice, boli ulceroase, stimuleaz a diureza, hepatite cron-
ice, hepatite cronice metabolice, hepatite cronice toxice, gastroduodenite cronice, angiocolite cronice,
colecistite cronice, boli de nutritie, st ari alergice, litiaze urinare acide etc. Apa de Ciunget, de tip Vichy,
este superioar a n multe privinte apelor de la Sl anic, de aceea se mbuteliaz a si se aduce n statiune.
c) CATEGORIA a III-a : izvorul sonda 2 afectiuni renale si ale c ailor urinare, afectiuni digestive si
hepatobiliare etc. Este bine tolerat a si de c atre vrstnici. Mai este recomandat a pentru boli ale stomacului
si duodenului, se recomand a n curele de diurez a, sechele postoperatorii pe stomac, colecistite, diskinezii
biliare, hepatite cronice, boli intestinale, pancreatite cronice, boli de nutritie, boli renale si ale c ailor
urinare, sechele postglomerulonefrit a, sindrom enterorenal, litiaze renale, st ari alergice, boli alergice.
d) CATEGORIA a IV-a : izvorul Cascada uz extern, n afectiuni respiratorii, n
principal, apoi n cura intern a, n afectiuni ale c ailor biliare, st ari alergice alimentare, boli de nutritie etc.
e) CATEGORIA
a V-a : izvorul 14 (ca si la CATEGORIA I), izvorul Botul Che sche sului contine siliciu si este reco-
mandat pentru efecte desensibilizante, infectii cronice, intoxicatii cronice, anemii prin hemoragii etc.
f) CATEGORIA a VI-a : apele
vitriolice : feruginoase (izvorul 8 bis) si silicioase (izvorul 5). Se utilizeaz a numai extern, sub form a de
inhalatii, aerosoli pulverizati n afectiuni respiratorii si O.R.L., cu hipersecretii si caracter spasmodic.
g)
CATEGORIA a VII-a : apele oligominerale izvorul 300 Sc ari are urm atoarele afectiuni terapeutice
: cre sterea diurezei apoase, cre sterea motilit atii uretrale, actiune antimicrobian a, mai ales colibaciliar a.
9.2.4. Poten tialul pentru turismul de agrement
Este evident c a potentialul pentru turismul balnear este utilizat
n bun a parte si pentru turismul de agrement, e n forme obi snuite, e sub form a de cantonamente de
var a sau de iarn a pentru diferite categorii de sportivi. n aceste scopuri sunt utlizate cu predilectie spatiile
de cazare din vile si hoteluri, iar instalatiile balneare si izvoarele sunt valoricate numai ocazional.
Pentru activit atile de turism propriu-zis,
statiunea Sl anic Moldova mai dispune si de alte dot ari. ntre acestea, mention am n primul rnd cabana
de pe stnca Dobru, care se a a n vrful unei stnci gola se si abrupte, de unde se desf a soar a o panoram a
59
deosebit a asupra ntregii statiuni. Cabana este frecvent utilizat a de grupuri de turi sti, att vara ct si iarna.
La caban a se urc a pe o potec a ce se desprinde din drumul care urc a spre munte pe valea prului Dobru.
La 2 km amonte de statiune se a a Popasul turistic din Poiana C aprioarelor. Aici
este un camping bine dotat cu bungalow-uri si c asute de tip camping, un punct de alimentatie public a
si locuri de agrement. Deplasarea pn a la acest camping se face cu minicare, pornindu-se din centrul
statiunii, din fata parcului. Frecventa de deplasare a minicarului este (pe durata zilei), din or a n or a.
Cabana Romeo de pe Muntele Sandru Mare reprezint a o alt a dotare
cu functiuni turistice. Urcu sul se face de la popasul din Poiana C aprioarei pe poteci abrupte de munte.
10. ACTIVIT

A TI TURISTICE
10.1. Tipuri de turism
Dac a ncerc am s a adapt am schemele generale de clasicare a turismului la situatia statiunii balneocli-
materice Sl anic-Moldova, observ am c a formele care se practic a aici se nscriu, ntr-un fel sau altul, n
ecare dintre acestea. Este vorba deci de activit ati turistice deosebit de complexe, realizate de c atre
persoane din tar a si din str ain atate, stationare sau itinerante, care se desf atoar a n toate anotimpurile
si se practic a cu aproape toate mijloacele de transport ( cu exceptia celor navale ), cu toate tipurile
de motivatie, cu caracter personal sau social, pentru toate vrstele si cu diferite faze de organizare.
a) Dup a locul de provenient a al turistului
n statiunea Sl anic Moldova sosesc turi sti att din tar a, ct si din str ain atate. n ceea ce prive ste
cet atenii str aini, exemplic am c a anii 70 80, n statiune soseau numero si turi sti din R.F.G., Fin-
landa, Danemarca, S.U.A. si din Israel, care c autau s an atatea izvoarelor si pitorescul plin de farmec
si de lini ste al zonei. Existau mai multe rme str aine care aveau contacte permanente cu O.N.T.
Carpati. Printre acestea mention am rmele de turism : LOMOMATK din Finlanda, TRANSEU-
ROPA din R.F.G., SCANDINAVSK si FOLKTURIST din Danemarca, ATLAS TRAVEL Ltd.,
AIRTOURS Ltd., UNIVERS Ltd. si SHARTOURS Ltd. din Israel si multe altele.
Dup a 1989, initial a fost o perioad a de regres a num arului de turi sti
str aini. Ulterior ns a, num arul acestora a crescut din nou, dar acum predomin a mai ales cei din Republica
Moldova, care au nchiriat mai multe spatii de cazare, apoi din Ucraina si Federatia Rus a. Num arul
turi stilor din t arile occidentale continu a ns a s a e sc azut. O anumit a pondere au c ap atat-o turi stii din t ari
arabe, veniti mai ales n interes de afaceri. De asemenea se mentine ridicat num arul de turi sti din Israel.
b) Dup a gradul de mobilitate al turi stilor
Si n
acest caz, la Sl anic Moldova sunt incluse toate categoriile de turism, att n forme stationare, de sejur,
ct si itinerant. Cele mai extinse sunt ns a formele de turism balnear, cu sejur mediu si cele itinerante.
n toate aceste forme de desf a surare, num arul anual
al turi stilor a cunoscut o cre stere continu a pn a n anul 1990. S-au nregistrat medii anuale de 60.078
60
turi sti (anii 1981-1985, cu un maxim n 1985 de 73.701 turi sti) si de 69.500 turi sti (anii 1985-1990).
Dup a o sc adere n perioada
1990-1992, anul 1993 se nscrie cu un oarecare reviriment. Astfel n 1992, capacitatea a fost ocupat a n
proportie de 40%, iar n 1993 de 80%. Urm arind evolutia solicit arilor din ultimii ani, se poate constata
c a acestea au fost de 228.349 (din care 20.832 str aini) n 1994 si de 193.965 (din care 18.886 str aini)
n 1995. Se poate previziona pentru perioada imediat urm atoare un num ar total de 250.000 turi sti.
c) Dup a perioada n care se desf a soar a
Cele 3 tipuri de turism care apartin acestei categorii (de iarn a, de
var a, si ocazional) sunt prezente n permanent a la Sl anic Moldova. Curele balneare se pot desf a sura pe
toat a durata anului. De asemenea, conditiile de mediu si dot arile existente permit practicarea turismului
itinerant att iarna ct si vara. Turismul ocazional este reprezentat prin excursii, weekend-uri, conferinte.
d) Dup a mijloacele de transport
Cu exceptia navelor maritime sau uviale,
toate celelalte mijloace de transport pot utilizate pentru a ajunge aici si pentru deplas ari n zon a.
n functie de c aile de acces alese pentru deplasare, mijloacele de transport sunt diferite.
- cu trenul : pentru Sl anic Moldova, c al atorii coboar a n halta C.F.R. Salina din Tg. Ocna. Trenurile
pot sosi din directia One sti si atunci halta Salina urmeaz a dup a statia Tg. Ocna sau din directia
Siculeni-Ghime s. n acest caz, statia Salina este nainte de Tg. Ocna. Din halta Salina, trans-
portul se poate face, pe o distant a de 18 km, cu autobuze, cu taxiuri sau cu automobile proprietate.
De la Bucure sti
la Tg. Ocna exist a trenuri directe pe ruta Bucure sti-Com ane sti sau trenuri cu schimbare la Adjud. Linia
Adjud Siculeni str abate Carpatii Orientali de-a lungul v aii Trotu sului. Dinspre Ardeal, trenurile pot
sosi, e de la Bra sov, e de la Cluj si Tg. Mure s pn a la Siculeni, iar de aici pe linia Siculeni Adjud.
- pe sosea : din Bucure sti se circul a pe E85, pn a la Ad-
jud, apoi, pe valea Trotu sului, pe DN 11A si DN 12B.
Din Galati se str abat
DN25 si DN24, pn a la DN2 (la Cosme sti), apoi pe E85 (pn a la Adjud), DN 11A, DN 12A si DN 12B.
De la Ia si, pe DN 28 pn a la E85 apoi ca mai sus.
De
la Suceava, pe E85 pn a la Bac au, apoi pe DN 11 (pn a la One sti), iar de acolo pe DN 12A si DN 12B.
De la Bac au, ca mai sus.
De la Bra sov, pe DN 11 (Bra sov One sti), apoi ca mai sus.
De la Cluj-Napoca, e pe E 60
(DN15) (Cluj-Napoca Tg. Mure s) si DN13 (Tg. Mure s Sighi soara Bra sov), apoi ca mai sus, e pe
E 60 (DN15), apoi pe DN 13A prin Sovata-Odorhei-Miercurea Ciuc-Ghime s-Tg.Ocna-Sl anic-Moldova.
61
Din Miercurea Ciuc se
ajunge pe DN12 (Mirecurea Ciuc Tu snad Chichi s), apoi pe DN11 sau DN12 prin Ghime s-Palanca.
- cu avionul : cu avioanele TAROM, pn a la Bac au, apoi cu autocarul pe o distant a de cca. 80 km.
e) Dup a motivatie
Toate tipurile din aceast a categorie sunt practicate. Asupra celor
pentru tratament, agrement si sportiv am f acut mai multe mentiuni. Mai not am c a si turismul cu motivatie
tehnico- stiintic a este deosebit de dezvoltat. Amar atat deja c a la Sl anic Moldova au luat int a n ultimii
ani centre de perfectionare ale cadrelor de la BANC POST si ROMTELECOM. De asemenea, aici se or-
ganizeaz a aproape s apt amnal diferite simpozioane, sesiuni stiintice, ntlniri sindicale, conferinte etc.
f) Dup a caracterul social-economic al cererii
Turismul la Sl anic Moldova mbrac a toat a
gama de subtipuri. Exist a att turism particular (de regul a neorganizat), ct si turism social (excursii,
cantonamente, weekend-uri familiale). De asemenea, nu exist a limite de vrst a n ceea ce prive ste prac-
ticarea activit atilor turistice. n ultimul timp a luat un avnt important si turismul de afaceri, att n ceea
ce prive ste cet atenii romni, ct si str aini (moldoveni, evrei, ucraineni, ru si, germani si chiar americani).
Dac a ne referim si la alte
criterii de clasicare a turismului, cum ar caracterul prestatiei (sejur la munte si balnear), vrsta partic-
ipantilor (nu exist a limite n acest sens) si modul de organizare (organizat, semiorganizat si neorganizat),
toate acestea sunt bine reprezentate n statiunea balneoclimateric a Sl anic Moldova. Se poate scoate n
evident a caracterul complex al turismului n aceast a zon a si practicarea lui n orice perioad a a anului.
10.2. Trasee turistice
ntr-o zon a att de pitoreasc a, cu
posibilit ati relativ u soare de acces si cu dotare material a deosebit a, se pot alege numeroase trasee pentru
turism itinerant, e pornind din statiune c atre diferite obiective, e ca p arti ale unor deplas ari mai lungi.
10.2.1. Trasee prin sta tiune si vecin atatea ei imediat a
1. La izvoare : Cel mai utilizat traseu, am putea spune chiar obligatoriu, este vizitarea izvoarelor. Pen-
tru pacientii internati, trecerea pe la izvoarele minerale este o activitate zilnic a. Pentru turi stii obi snuiti,
vizitarea acestor izvoare se face ocazional pentru satisafcerea unor curiozit ati sau ca punct existent pe
trasee mai lungi. Izvoarele se a a ntr-un sector de vale mai ngust a a rului Sl anic, n imediata apropiere
a limitei dinspre amonte a parcului central. Aici, mai multe izvoare sunt captate si apa lor este adus a
la buvete amenajate pe ziduri, la baza muntelui. n fata acestor ziduri se a a un platou betonat.
Acest versant de munte reprezint a si un punct de interes
geologic datorit a tufurilor vulcanice prezente aici, la o dep artare de circa 70 km de muntii vulcanici. Pe
aici p atrund si mofetele carbogazoase care sporesc si nnobileaz a calitatea acestor ape minerale. Pn a
62
la buvete, n partea stng a, coboar a cteva trepte si, traversnd peste rul Sl anic, se ntlne ste izvorul
numit 300 Sc ari, descoperit n 1832. Numele provine de la faptul c a din acest punct pornesc 300 de
trepte care urc a pe muntele Dobru. anintnd spre amonte pe aleea betonat a, se ntlne ste izvorul nr. 6,
descoperit n 1844. n apropierea sa, pe aceea si alee se a a mofeta, amenajat a ntr-o cabin a mic a. Aceasta
a fost nintat a n anul 1976. Aceste 2 izvoare sunt oarecum mai izolate, deoarece, putin mai n fat a se
a a pavilionul de distribuire prin buvete, despre care am mentionat mai sus. Acest pavilion este partial
acoperit si aici sunt aduse izvoarele nr. 1 si 8, la o buvet a, apoi nr.1 bis, nr. 10 si nr. 3, la o a doua
buvet a. Buvetele functioneaz a dup a programe prestabilite n trei reprize a cte dou a ore n ecare zi.
Spre amonte de acest pavilion al buvetelor, aleea urc a pe valea Sl anicului, pe o parte sau pe alta a sa,
cu treceri peste poduri, printr-un peisaj tot mai s albatic si mai stncos, pn a ce la un moment dat peisajul
se l arge ste din nou. Aici, din Piciorul Boroi sului apar izv. nr. 5 descoperit tot de serdar n anii 1804
1807. Dup a cteva serpuiri ale Sl anicului, mai spre amonte de acest izvor se ntlne ste izv. nr. 15.
n
continuare, tot pe rul Sl anic, la o anumit a distant a se a a p astr av aria (statiunea salmonicol a) populat a cu
variet ati speciale de p astr avi aduse din Canada (p astr avul curcubeu). P astr av aria a fost nintat a n 1930.
n amonte de p astr av arie, drumul se continu a prin p adure si, dup a
40 50 m, se deschide un platou, unde este sonda nr. 2. n apropierea acestei sonde s-au mai amplasat
sonda nr. 1 si sonda nr. 3 care, de asemenea, au captat apele minerale de la o anumit a adncime.
Dac a de la sonda
num arul 2 se mai urc a putin pe albia Sl anicului, se ntlne ste un baraj nalt de cca. 30 m, construit pentru
retentia aluviunilor grosiere. n spatele acestui baraj, s-a format un mic lac, n bun a parte colmatat.
2. La cascad a : Cascada se a a la altitudinea de 559 m, iar drumul
pn a aici, pornind din centru statiunii dureaz a 20 min. Este situat a deci la o distant a de cca. 1,5 km.
n apropierea cascadei, spre dreapta se desprinde drumul forestier care urc a pe muntele
Pufu, pe valea prului cu acela si nume. Tot aici este restaurantul Cascada si o caban a cu 40 locuri.
3. Poiana C aprioarelor : Este situat a la cca. 2
km dep artare de statiune, n zona conuentei Sl anicului cu prul Che sche s. Poiana este larg a si deosebit
de pitoreasc a. n mijlocul s au, pe o suprafat a de 2,5 ha s-a amenajat un popas turistic cu 150 locuri.
Din punct de vedere al
drumetiilor, Poiana C aprioarelor este un fel de punct de ramicatie. n fat a se proleaz a muntele Sandru
Mare si Culmea Nemira Mare, lung a de 20 km, spre care pornesc poteci de munte. Trecnd peste Sandru
si Nemira, se poate ajunge n Pasul Oituz si de aici, mai departe n depresiunea Ciucului. Aceste locuri
pline de pitoresc dar si de legende sunt adesea supuse unor vnturi puternice, mai ales iarna. Din acest
motiv, zona de trecere spre Transilvania se mai nume ste n vest, la ardeleni, Poarta Vnturilor, iar
n est, la moldoveni, Poarta Nemirei. Pe muntele Sandru s-a construit cabana forestier a Romeo.
4. Valea prului Pufu : Excursii fruumoase se pot efectua si pe valea acestui pru
care conueaz a cu Sl anicul la cca. 1200 m n amonte de statiune. Valea acestui pru este orientat a de
63
la nord-vest spre sud-est si este cuprins a ntre muntii Coama Che sche s si Zarea Che sche s. Drumul urc a
n pante line prin Poaiana Pufului plin a cu rugi de mure, margarete de cmp, clopotei sau gura-leului
de munte. Sus, n poian a, se a a o caban a forestier a, care poate oferi ad apost n caz de intemperii.
5. Vrful lui Ignat (958 m) : Aici se poate ajunge mai u sor pornind de
la Scoala Nr. 1 Sl anic si urcnd pe pria sul Sasului. De pe acest vrf se desf a soar a o panoram a splen-
did a asupra statiunii si a v aii Sl anicului. Pe Muntele Ignat a existat o exploatare veche de ozocherit a.
6 . La 300 Sc ari (45 minute) : Urcu sul ncepe
din apropierea izvorului cu acela si nume, iar poteca este consolidat a cu lespezi de piatr a ce formeaz a
o scar a mare, cu 300 trepte, pn a ce ajunge pe muntele Dobru. Acesta este n general mp adurit, dar
prezint a si multe poieni. De aici se deschide o perspectiv a larg a spre statiune, dar si spre culmile de la
nord de aceasta : Sandru Mare, Pufu. n fundul z arii se proleaz a Muntii Oituzului si Nemira- Tiganca.
n cele de mai sus am prezentat cteva trasee turistice care pot considerate locale pentru
c a nu ies prea mult din limitele statiunii (2 3 km). Exist a ns a si numeroase trasee, tot n jurul acestei
statiuni, dar ele sunt ceva mai complexe si se consum a n timp mai ndelungat. ntre acestea mention am :
7. Sl anic-Moldova Golul P altini sului (1015 m) Vf. lui Apostol (864
m) Vf. Iancului (900 m) Vf. Cernica (995 m) Dobrul (1141 m) 300 Sc ari Sl anic Moldova
Acest traseu dureaz a 3-4 ore si ncepe din centru statiunii. Urcarea se face pe poteca
de sub muntele Cerbu si se ocole ste practic cump ana de ape a auentul Dobru, cu popasuri pe ecare
pisc de munte situat pe acesta. Coborrea se face de pe muntele Dobru, pe la 300 Sc ari, n statiune.
8. Muntele Pufu (1047 m)
Acesta este situat la nord de Sl anic Moldova, iar parcurgerea cu piciorul a traseului dureaz a trei
ore. Se urc a pe valea Pufului si prin poienile Pufului. De pe Vf. Pufu se deschid priveli sti frumoase n
toate directiile. ntoarcerea se poate face e prin acela si traseu, e pe o alt a potec a, pn a la Scoala Nr. 1.
9. Pe Muntele Cerbu (886 m)
Pornind de la biserica statiunii sau de la Cimitirul Eroilor din satul Cerdac
se poate urca pe muntele Cerbu, situat la sud-est de statiune. De pe acest munte se poate observa valea
Sl anicului pn a departe, care prezint a ngust ari si l argiri u sor terasate. Coborrea se face pe la partea
de nord a Cerbului, pe valea Dobrului, pe unde trece si drumul de exploatare care vine dinspre Hrja.
10. La Hrja si Poaiana S arat a (2-3 ore)
Urm arind drumul mentionat la traseul anterior, (n prezent
bine ntretinut si circulat) se trece pe la golul P altini sului (1015 m), apoi se coboar a peste 3 km pn a la
Depresiunea Hrja de pe valea Oituzului. De aici nu este departe Poiana S arat a, o alt a depresiune situat a
la 450 m altitudine, unde exist a si o tab ar a scolar a. ntoarcerea se poate face din Poaian S arat a peste
muntele Cernica apoi pe culmea Dobrului si pe la 300 Sc ari. ntregul circuit este lung de 15 -16 km.
11. Pe Valea Oituzului
Valea Oituzului este un vechi vad de trecere din Moldova spre
64
Transilvania, ind plin a de semnicatii istorice. Pe aici s-au dat b at alii n primul r azboi mondial care au
dat gir angajamentului trupelor romne de a nu se permite trecerea armatelor germane. Toate locurile sunt
nc arcate de aceste semnicatii eroice si se ntlnesc numeroase monumente : MAUSOLEUL EROILOR
de la Oituz, MONUMENTUL COMEMORATIV CASTELUL, troite si alte nsemne comemorative.
Mergnd spre vest, se ajunge la Pasul Oituz, locul efectiv pe unde soseaua urc a si coboar a n
serpentine. Aici este si un han. Tot un popas turistic complex si bine dotat se g ase ste si la Poiana S arat a.
12. Pe Muntii Sandru (1639 m) si Nemira- Tiganca (1626 m)
Este un
traseu de cca. 4 ore. Urcu sul ncepe pe valea Sl anicului, apoi trece pe prul Che scche s si pe interuviul
dintre acesta si Sl anicul Superior, numit Botul Coamei. Se urc a n continuare cca. 4 km si se ajunge
la Fntna Ursului, apoi panta devine aproape abrupt a, pn a la piciorul Sandrului. Aici se termin a p a-
durea si urmeaz a ceea ce localnicii numesc Golul de Munte, respectiv paji sti subalpine si grohoti suri.
Ultimii 200 m se urc a prin acest peisaj alpin.
Muntele Sandru Mare, printre cei mai nalti din zon a, ofer a de jur mprejur priveli sti pline de pitoresc.
Din punct de vedere geologic, ne a am n zona gresiei eocene de Tarc au, care a
fost folosit a la fundatiile unor constructii impun atoare, printre care si Universitatea Al. I. Cuza din Ia si.
Din Muntele Sandru, prin 12 izvoare si pria se se formeaz a
cursul rului Sl anic care, dup a 28 km, se vars a n Trotu s. ntoarcerea se face prin est, pe valea S al arie.
10.2.2. Trasee mai lungi (prin Muntii Nemira)
O alt a categorie de trasee reprezint a integrarea statiunii Sl anic
Moldova n circuitul turistic mai larg al Muntilor Nemira. n traseele turistice ale Nemirei sunt incluse
si o mare parte din potecile si muntii Sl anicului pe care le-am mentionat la excursiile mai scurte sau la
cele cu durat a medie, 3 5 ore. O mare parte din traseele lungi sunt marcate cu indicatoare turistice.
1. Hotelul Oituz Pasul Oituz
Vf. Mailat Vf. Boca Vf. Ghepar Vf. Ceang au Vf. Sandru Mare Vf. Nemira Mic a Vf. Nemira
Mare Vf. Farcu Mare Vf. Farcu Mic valea Uzului (Cascada Nasolea Mare). Durata : 12-14 h
Dup a
cum se observ a din trasee si din marcaj, se poate constata c a acest traseu str abate practic ntreaga culme
principal a a Nemirei si trece pe cele mai importante vrfuri, ind la rndul s au ntrep atruns cu alte trasee.
Traseul ncepe de la hotelul situat n Pasul Oituz, iar poteca str abate la nceput
primele n altimi n partea de sud a Nemirei. Asupra importantei turistice a acetei zone am f acut referiri
mai sus. Urcu sul continu a pn a la Vf. Mailat, la care se ajunge dup a cca. 2 h si se face un scurt popas.
Pe muntele Mailat se intersecteaz a cteva
trasee turistice. Traseul pe care l prezent am urmeaz a, n linii mari, cump ana de ape pn a la Vf. Boca ,
apoi la Vf. Ghepar, care apartine si bazinului Sl anicului. Traseul urm are ste obr sia Sl anicului, trecnd
peste Vf. Ceang au si ajunge la jum atatea sa pe Vf. Sandru Mare (1639 m). Dup a cum am mai ar atat,
65
aici exist a paji sti subalpine, iar priveli stea este frumoas a n toate directiile. n dep artare, spre est, se pot
identica Depresiunea D arm ane sti si Muntii Berzunt. Prima parte a traseului dureaz a 6 h 30 min. 7 h.
Dup a un bine meritat popas la
Sandru, traseul trece pe lng a cabana forestier a Romeo, apoi se continu a urcnd si cobornd u sor peste
Saua Sandrului pn a n Muntii Nemira Mic a. Din preajma vrfului se poate urca pe o potec a secundar a
care trece la nceput prin p adure, apoi peste p a sunea alpin a pn a la acesta. Drumul se continu a pe Saua
Nemirei si, dup a cca. 2 h si 30 min de la plecarea de pe Sandru, se ajunge la Nemira Mare, cel mai nalt
din zon a, unde se intersecteaz a mai multe trasee turistice. n continuare, dup a cca. 1 h, se ajunge n Vf.
Farcu Mare, apoi n Farcu Mic si, de aici se coboar a n valea rului Uz, pe malul drept al acestuia. Aici
este un pod peste Uz si se ntlnesc cteva cabane forestiere. n apropiere se a a si Monumentul Eroilor
de pe Valea Uzului. Pe cursul apei, pantele abrupte si gresiile dure au condus la formarea unor cascade.
2. Popasul turistic Sl anic-Moldova-Culmea C aprioarei-Vf. Sandru Mare-Valea Romnului-Apa Ro sie.
Partea de traseu care ncepe n Poiana C aprioarelor si urc a pe muntii Che sche sului pn a n Vf. Sandru
Mare, am prezentat-o la traseele mijlocii. De pe Sandru Mare, drumul se poate continua spre vest, pe
versantul nordic al Ceang aului pn a n valea Romnului, apoi la cantonul si la cabana silvic a Apa Ro sie.
3. Sl anic Moldova Valea Pufu Vf. Cire s Saua
Nemirei Nemira Mare Vf. Farcu Mare Vf. Farcu Mic Valea Uzului Cascada Nasolea Mare.
n bun a parte, acest traseu a fost descris pn a
al Vf. Cire s si apoi de pe Muntele Nemira si pn a la Cascada Nasolea Mare n cadrul primului traseu
major. Aici mai prezent am cteva aspecte de pe restul traseului. Urcnd pe Muntele Pufu, drumul trece
printre Vf. Pufu (E) si Vf. Cire sului (V). Prin saua aceasta trece si un drum forestier care urc a pe Valea
Sl anicului si coboar a pe Valea Dofteanei. Traseul turistic urc a mai nti pe Vf. Cire s, unde se ajunge dup a
cca. 1 h de la plecarea din Sl anic. De aici exist a dou a variante : una care coboar a pe Valea Dofteanei
si o alta, pe care o urm arim noi, ocole ste pe la est-nord-est Sandru Mare si ajunge n Saua Nemirei,
unde se ntlne ste cu traseul mentionat anterior pn a n valea Uzului pn a n Cascada Nasolea Mare.
4. Sl anic Moldova La S al arie Muntele Cleja La Strigoi La Argint arie Plaiul Ciungetului
Straja Mic a Lacul B al at au S al atruc.
Si acest traseu este deosebit de interesant deoarece valoric a frumusetile peisajului din
zon a, trece pe la renumitele izvoare de Ciunget (n unele privinte superioare celor de la Sl anic) si ajunge
la un lac de baraj natural (B al at au) si un alt lac de baraj antropic (P. Uzului), n apropiere de S al atruc.
Drumul de la Sl anic pn a n valea S al arie a mai fost prezentat. De aici
ajunge n valea Dofteanei. Nu departe se a a cheile si cascadele Dofteanei. Traseul ns a urc a pe valea
S al ariei, apoi pe muntele Cleja, de unde se coboar a pn a la prul Strigoi. Aici ncepe Valea Ciunget
care continu a pn a la rul Dofteana. Dup a cca. 2h de mers, se ajunge la Lacul B al at au, considerat un
monument al naturii, barajul s au formndu-se pe cale natural a, prin alunec ari produse n anul 1883.
5. Popasul turistic Sl anic Moldova Culmea C aprioarei Sandru Mare Vf. Negru Lemnia.
66
Este un traseu care
se suprapune n mare parte peste cel mentinat la punctul 2. De la Sandru Mare se coboar a pe o culme
secundar a, prelung a si paralel a cu Nemira n partea sa sudic a. Se ajunge dup a un drum total de 9 10h la
Bretcu, cobornd de pe muntele Negru pn a n valea Lemnia. Aici este si o biseric a forticat a care a fost
zidit a n secolul al XVI-lea. Ne a am deja n bazinul rului Negru, auent al Oltului. n zon a mai exist a
si alte trasee turistice deosebit de pitore sti. Le-am consemnat pe cele mai importante si mai accesibile.
10.2.3. Excursii cu mijloace auto
Din punct de vedere turistic, trebuie mentionate si excursiile cu
autocare care se pot organiza n zon a, pe trasee mult mai mari. Gama acestora poate extrem de variat a,
iar traseele foarte diferite ca directie si lungime. Cteva dintre acestea le mention am n continuare :
1) Sl anic-Moldova-Tg. Ocna
Pacientii care efectueaz a cure respiratorii n Salina Tg. Ocna parcurg
zilnic acest drum lung de cca. 18 km, cu autobuzul. Si alti turi sti se pot deplasa la Salin a n cadrul unor
c al atorii organizate, deoarece accesul n min a se face dup a un anumit program si cu unele restrictii.
n afar a de vizitarea Salinei, excursia la Tg. Ocna mai poate avea si alte obiective
Statiunea Arheologic a Podei Tg. Ocna, n care se g asesc elemente ale
culturii de Cri s si de Cucuteni care atest a locuirea acestor meleaguri de peste
10 000 de ani ;
Biserica forticat a R aducanu, zidit a n 1762, de c atre Vel Logof atul Radu
Racovit a mpreun a cu sotia sa Maria si ica lor, Elena ;
Mormntul lui Costache Negrri (1812-1876) ;
Mausoleul de pe M agura nchinat memoriei osta silor romni care au c azut
pe aceste meleaguri n primul r azboi mondial ;
Vf. Cire soaia si Co sna, locuri ale acestor mari b at alii si un mausoleu ;
Osuarul de la Cire soaia, la 3 4 km n amonte de ora s.
2) Sl anic-Moldova One sti Borze sti
Drumul trece prin Tg. Ocna si, dup a 15 km, se ajunge la One sti, centru petrochimic. Aici pot vizitate :
Muzeul de Istorie care etaleaz a numeroase vestigii r amase de la dacii liberi
(secolele II-III d.Hr.) ;
Mausoleul cu obelisc zidit pentru cinstirea eroilor neamului ;
67
Combinatul chimic de la Borze sti. Aici se a a CAROM S.A. Uzina
de cauciuc, Ran aria Borze sti (RAFO). De asemenea, alte sectii cu prol
chimic produc insecticide si pesticide, sod a caustic a, produse de parfumerie
etc. ;
Biserica lui Stefan cel Mare si a ului s au Stef anit a, zidit a la Borze sti, n anul
1493. Pe aceste meleaguri s-a n ascut nsu si marele domnitor. Tot la Borze sti
exist a si podul vechi de piatr a construit, dup a legend a, de c atre Stefan cel
Mare si Stef anit a.
Din
One sti se poate continua c al atoria, e spre Pasul Oituz si apoi spre Sf. Gheorghe si Bra sov, e pe valea
Ca sinului. Ambele v ai sunt deosebit de pitore sti, iar n lungul lor se n siruie localit ati mari si frumoase.
3) Sl anic-Moldova Bac au
Pe acest traseu se poate vizita Muzeul George Enescu de
la Tescani, Popasul M agura de pe Culmea Pietricica si multe obiective turistice din Municipiul Bac au.
4) Excurisie pe valea Superioar a a Trotu sului
Acest traseu urc a pe Valea Trotu sului spre Pasul Ghime s-F aget si se continu a spre Miercurea Ciuc.
ncepnd de la Tg. Ocna, soseaua trece pe la Osuarul de la Cire soaia, apoi imediat pe Mosoarele, unde
pe malul Trotu sului se a a ca pies a de muzeu, prima sond a de petrol din Moldova (1863). Nu dup a mult
timp se ajunge la Com ane sti, unde ani de zile au existat exploat ari miniere (Com ane sti-Verme sti etc.).
Aici se poate vizita Palatul Ghica, datnd din secolul al XIX-lea, n prezent monument istoric. De la
Com ane sti se poate trece lateral, spre dreapta, la Moine sti, ora s petrolier, apoi n continuare spre Bac au.
Tot din Com ane sti se urc a n continuare c atre izvoarele Trotu sului, trecnd pe la Palanca, unde este
monumentul Emil Rebreanu si vechea cl adire a punctului de frontier a care a functionat pn a n 1918.
11. PERSPECTIVELE TURISTICE ALE STA TIUNII SL

ANIC-MOLDOVA
n
ultimii 2 ani s-a constatat o cre stere a num arului de turi sti care frecventeaz a statiunea pentru tratament,
odihn a sau agrement, si sunt premise c a acesta va cre ste n continuare. n consecint a, sunt necesare
m asuri si activit ati pentru dezvoltarea si modernizarea dot arilor actuale si pentru constructii noi. n acest
sens s-a elaborat un proiect complex de ansamblu comandat unui institut specializat din Bucure sti.
n actiunea de modernizare se remarc a 3 directii principale :
Cre sterea capacit atilor de tratament si de cazare ;
Cre sterea gradului de confort ;
68
Ecologizarea complet a a zonei ;
n cele ce
urmeaz a, prezent am cteva aspecte privind perspectivele turistice, rezidentiale si ecologice ale statiunii.
n sta tiunea propriu-zis a se vor realiza :
Noi constructii si amenaj ari pentru activit ati balneoturistice si complementare cu p astrarea
specicului arhitectural ;
Reabilitarea cl adirii Casino, punndu-se accent pe renovarea s alii de spectacole, utilarea ei
cu echipamente de sonorizare, iluminare si video, nnoirea pieselor de mobilier ;
Refacerea infrastructurii de tratament a Inhalatorului ;
Extinderea si ameliorarea spatiilor verzi existente ;
Amenaj ari pentru sport si dot ari aferente :
-Construirea prtiei de schi din cadrul programului Super Schi
n Carpati, dotat a cu instalatie de nocturn a, tunuri de z apad a, teleschi,
complex turistic de nchiriere a echipamentelor sportive de iarn a ;
-Reamenajarea bazei sportive va cuprinde un complex cu pist a de atletism, terenuri
de tenis, baschet, volei, handbal, patinoar articial demontabil, vestiare, spatii de parcare ;
-Sal a sportiv a polivalent a destinat a competitiilor sportive n sal a :
-Reabilitarea s alii de tness si body building si dotarea
cu echipamente sportive si aparate multifunctionale performante ;
- Amenajarea terenurilor de tenis existente ce include insta-
latii de nocturn a si schimbarea covorului asfaltic cu covor sintetic ;
- Dezvoltarea unei oferte sportive si a unui calen-
dar competitional mai bogat, precum si mediatizarea lor.
Amenaj ari si constructii complementare functiunii dominante (hotel cu baz a de tratament,
moteluri, c asute de vacant a) ;
Renovarea complet a a tuturor izvoarelor minerale ;
Reabilitarea si reutilarea mofetelor ;
Refacerea c ailor de acces n zona izvoarelor ;
69
Reconditionarea capt arilor de ap a mineral a n scopul cre sterii debitului ;
Reutilarea si reabilitarea bazelor de tratament ;
mbun at atirea serviciilor de turism :
- Dezvoltarea agro-turismului ;
- Construirea unui helioport ;
Manifest ari culturale bogate si permanentizarea lor :
- teatru, festivaluri si con-
cursuri de muzic a u soar a, popular a si simfonic a, e n incinta Casei de Cultur a, e n aer liber ;
- mintarea unui centru cul-
tural care s a g azduiasc a prezentarea unor produse ale me sterilor populari din toate zonele t arii
n popasul turistic-camping :
Aceast a zon a de agrement va extins a si mprejmuit a n vederea protej arii ;
Se vor autoriza numai constructii de vacant a.
n ansamblul de locuinte Stefan cel Mare :
Pentru realizarea unui confort urban se vor nlocui terasele de la blocurile vechi cu sarpante si se
vor reface nis arile, aducndu-le la nivelul celor moderne ;
Va ntretinut a zona verde si se vor amenaja noi alei pietonale ;
Se vor amenaja locuri de joac a pentru copii ;
Se vor monta panouri cu a saje moderne ;
Se vor organiza platforme gospod are sti cu dot arile corespunz atoare ;
Se vor realiza garaje n versanti, numai cu avizul Regiei Nationale a P adurilor.
Ansamblul de locuit N. B alcescu I-II
Aceast a zon a functional a nu are disponibilit ati de teren. Se vor realiza :
nlocuirea teraselor de la blocurile vechi cu sarpante si realizarea unor nisaje moderne ;
Albia prului va bine ntretinut a, realizndu-se amenaj arile necesare ;
70
Se vor extinde spatiile verzi, reteaua de alei si se vor construi garaje n versanti ;
Cimitirul va protejat printr-un spatiu de sigurant a de 50 m. Se va amenaja intrarea n
cimitir ;
Se va reorganiza piata agro-alimentar a, f ar a extinderea perimetrului actual.
Sectorul periurban al ora sului :
Se va l argi strada N. B alcescu si nu se va mai aproba costruirea de locuinte la o apropiere mai
mare de 15 m de strad a ;
Se vor construi mai multe locuinte individuale, cu regim P+1 ;
Se vor construi utilit ati comerciale.
n localit atile componente
Se vor cosntrui case noi si utilit ati comerciale ;
Se vor moderniza c aile laterale de acces ;
Se vor amenaja si consolida malurile rului ;
Vor date n folosint a ateliere mici de productie ;
Din cele prezentate mai sus rezult a
c a statiunea balneoclimateric a Sl anic Moldova va cunoa ste o dezvoltare armonioas a n toate sectoarele
sale functionale cu respectarea strict a a conditiilor de urbanism modern si de ecologizare a zonei.
Restrictiile ecologice cele mai severe se vor impune n special n zona izvoarelor. Aici se propun :
Amenajarea zonei cu alei pentru promenad a, m arginite cu arbori plantati n scopul ca aces-
tea s a devin a si mijloace de cur a de teren ;
Amenajarea unor constructii de suprastructur a a unor izvoare la care acestea lipsesc sau sunt
necorespunz atoare ;
mbun at atirea tehnic a a distribuitoarelor si modernizarea lor ;
Realizarea unor lucr ari de extindere la mofeta din zon a (anexe pentru a steptare, cabinet medical,
grup sanitar) ;
71
nchiderea izvoarelor cu grilaje ornamentale ;
Se vor populariza calit atile terapeutice ale izvoarelor prin a saje moderne ;
Se va pune sub protectie hidrogeologic a ntreaga zon a a izvoarelor, de-a lungul rului, n
amonte de statiune. Perimetrul de protectie va zonat astfel :
- zona extern a de restrictie ;
- zona intern a de regim sever ;
Protectia aerului prin interzicerea oric aror obiective poluante ;
Protectia vegetatiei, n special a p adurilor ;
Protectia fonic a prin interzicerea tranporturilor grele si a exploziilor de orice fel ;
Se vor efectua lucr ari de ntretinere curent a a barajului, care, prin colmatare, creeaz a probleme n
zon a.
n ansamblu, m asurile de ecologizare vor cuprinde ntregul teritoriu al statiunii si zonele nconjur atoare.
Reabilitarea traseelor turistice montane n cooperare cu Regia National a a P adurilor va cuprinde
marcarea traseelor, reabilitarea refugiilor montane precum si creearea unui serviciu de Salvamont.
Comunicare
Carentele si disfunctionalit atile n activitatea turistico-balnear a
deriv a din lipsa unei comunic ari eciente. Se impune realizarea unei baze de date ct mai cuprinz atoare si
accesibile on-line, promovarea unor forme atractive de prezentare si informare cu ajutorul unor suporturi
imagistice (ghiduri, bro suri, pliante etc.), ct si o publicitate mai agresiv a n mass-media central a.
BIBLIOGRAFIE
1. Albot a, M. (1983) Muntii Nemira Ghid turistic ; Ed. Sport-Turism, Bucure sti ;
3. Buzdugan, C. (1968) Descoperiri arheologice n Depre-
siunea One sti, Rev. Carpica, Muzeul de Istorie Bac au ;
5. Cucu, V. (1970) Ora sele Romniei ; Ed. Stiintic a Bucure sti ;
6. Dr agoi, C., Swizewski, C. (1967) Contributii geograce economice
asupra a sez arilor rurale din bazinul Trotu s ; Ed. Tehnic a Bucure sti ;
7. Giur ascu, C.C. (1957) Principatele romne la nceputul sec. al XIX-lea ; Ed. Stiintic a, Bucure sti ;
72
8. G stescu, P. (1971) Lacurile din Romnia (limnologie regional a) ; Ed. Academic a romn a, Bu-
cure sti ;
9. Iancu, M. (1969) Zonarea turistic a a Romniei ; Colocviu national de geograa turismului, Bu-
cure sti ;
8. Ichim, I. (1979) Muntii Stni soara. Studiu geomorfologic ; Ed. Academic a romn a, Bucure sti ;
9. Lupu, N., V ac ara su, I., Brndu s, C. (1972) Judetele Patriei ; Ed. Academic a romn a, Bucure sti ;
10. Mih ailescu, V. (1963) Carpatii sud-estici ; Ed. Stiintic a, Bucure sti ;
11. Mih ailescu, V. (1969) Romnia, geograe zic a ; Ed. Stiintic a, Bucure sti ;
12. Nicoar a, Y., Busnea, R. (1981) Sl anic-Moldova ; Mic ndreptar turistic, Ed. Sport-Turism ;
13. Popescu, N. (1972) Depresiunile din Romnia. Carpatii
Orientali si de Curbur a ; Teora Nr. 6, Bucure sti ;
14. Posea Gr., Popescu N., Ielenicz, M. (1969) Zonarea judetelor din Romnia dup a
potentialul turistic, Lucr arile Colocviului National de grograa turismului, Bucure sti ;
15. Pric ajan, A. (1972) Apele minerale si termale din Romnia, Ed. Tehnic a, Bucure sti ;
16. R adulescu, N. Al. (1973) Potentialul turistic al
reliefului Romniei. Realiz ari n geograa romneasc a ;
17. Snak, O. (1976) Economia si organizarea turismului, Ed. Sport-Turism, Bucure sti ;
18. Stef anescu, C. (1967) Statiuni balneare si climaterice. Ghid, Ed. Meridiane, Bucure sti ;
19. Tufescu, V. (1972) Turismul si elementele culturii materiale ale poporului romn, Ed. Tehnic a,
Bucure sti
20. Tufescu, V. (1974) Romnia natur a, om, economie, Ed. Stiintic a, Bucure sti ;
21. Velcea, V., Savu, Al. (1982) Geograa Carpatilor si a Sub-
carpatilor Romniei, Ed. Didactic a si Pedagogic a, Bucure sti ;
22. V ac ara su, I. (1973) Contributii la cunoa sterea hidrolog-
ic a montan a a bazinului Trotu s, Ed. Sport-Turism, Bucure sti
23. V ac ara su, I. (1980) Valea Trotu sului, Ed. Sport-Turism, Bucure sti ;
24. Enciclopedia geograc a a Romniei ;
25. Atlasul climatic al Romniei ;
26. Monograa hidrologic a a bazinului hidrograc Siret (1965), I.S.C.H., Bucure sti.
2
73
74
75
Vedere general a
76