Sunteți pe pagina 1din 9

Platoul Meledic, misteriosul taram al sarii din Muntii Buzaului

Iulian Bunila,

In rezervatia naturala Platoul Meledic, din comuna Manzalesti, judetul Buzau, se gaseste una dintre cele mai
mari pesteri saline din lume. Locul a inceput sa atraga an de an tot mai multi turisti care doresc sa vada si
altceva decat binecunoscutele si aglomeratele statiuni montane de pe Valea Prahovei.

Platoul Meledic se afla pe raza comunei Manzalesti, judetul Buzau, localitate cu care natura a fost extrem de
generoasa.

Pe o raza de numai cinci kilometri se afla trei obiective naturale de o frumusete deosebita: un pinten inalt de
aproape zece metri, format din cenusa vulcanica, lacul cu apa dulce dintre versantii de sare si salba de pesteri
formate in straturile saline, unele dintre ele de dimensiuni impresionante.

Locul l-a impresionat pe Alexandru Vlahuta

Peisajul zonei este un paradis in culori si forme naturale, despre care batranii spun ca a reusit odinioara sa-i
vrajeasca si pe membrii casei Regale a Romaniei. Se spune ca Magura Meledicului ar fi fost locul ales de
Regina Maria pentru construirea unui castel, proiect ce a fost abandonat dupa moartea arhitectului care se ocupa
de ridicarea cladirii.
De fapt, la Meledic sunt vizibile si astazi ruinele unui vechi conac ce ar fi fost construit de urmasii domnitorului
Vlad Vintila, care s-au ocupat de exploatarea sarii din zona.

Sfinxul de la Bustea - Facebook/meledic

De frumusetea zonei a fost cucerit si Alexandru Vlahuta, care, in trecere fiind, a ramas fermecat de minunile de
aici si a hotarat sa scrie un intreg capitol intitulat ,,La Meledic" in cunoscuta sa opera ,,Romania pitoreasca":
,,Suntem la Meledic, una dintre cele mai largi deschizaturi din Carpatii Buzaului. Magura pe care stam -- un
varf inalt de unde privim toata valea Meledicului si muntii departati cari-o inconjoara -- se cheama <<Gruiul
Haiducilor >>. Un mandru castel se ridica pe marginea lacului, flori ne-mpresoara, stelele tremura-n lac, lin
clincata pe vale apele Slanicului".

Sarea nu este singura bogatie a zonei. Din maruntaiele pamantului rasar cateva izvoare cu ape minerale, care
sunt foarte putin cunoscute. Oamenii locului povestesc ca, intre cele doua razboaie, industriasi francezi captau
izvoarele, imbuteliau apa minerala si o vindeau.
Un pinten alb, simbolul taramului albit de sare

Manzalestiul se afla la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Buzau, pe Valea Slanicului. Este una dintre
cele mai vechi asezari umane din tara noastra, spun unii istorici, care au chiar curajul sa declare ca este unul
dintre leaganele importante ale civilizatiei europene, deoarece, explica tot ei, aici este singurul loc de pe
continent unde se gaseste sare la suprafata, mineral de care organismul uman este dependent, fiind exploatat din
cele mai vechi timpuri.

Tuf vulcanic Facebook/meledic


Sarea este, de fapt, elementul dominant la Manzalesti. Iar ca sa stii ce te asteapta, de vrei sa-i calci meleagurile,
natura a creat la intrarea in comuna un simbol sub forma de pinten alb ca sarea, inalt de zece metri. Se numeste
Piatra Alba de la Grunj. A rasarit din strafundurile pamantului, sub forma de cenusa vulcanica, urcata prin
venele uriasului de sare din subsolul comunei Manzalesti.

,,Acest tuf vulcanic era mult mai inalt cand eram eu mic, dar vantul si ploaia il erodeaza foarte repede. In anii
'40, acolo era un platou pe care isi dadeau intalnire legionarii si se intruneau cuiburile de legionari", povesteste
Valeriu Besliu, primarul comunei Manzalesti.

Marele amfiteatru meledic - Sursa Irimia Daniel


La numai doi kilometri distanta de centrul comunei se afla rezervatia ,,Platoul Meledic", care din punct de
vedere stiintific, are o mare valoare geologica, zoologica si speologica. Se afla in Subcarpatii de Curbura, in
bazinul superior al raului Slanic, un afluent al raului Buzau, intre raul Slanic, paraul Jgheab, paraul Meledic si
paraul Sarat. Platoul Meledic este situat la 600 de metri altitudine, fiind constituit din argile si gresii de
cuvertura pe melasa miocena salmastra a unui masiv de sare, inconjurata de formatia de gresii si sisturi
argiloase, spun prezentarile stiintifice.

Maluri de sare Facebook/meledic


Platoul Meledic este capatul superior al unui munte de sare, pe care s-a dezvoltat un relief spectaculos, pe
alocuri foarte denivelat. La prima vedere, pare un loc necalcat de om, impresia fiind alimentata si de faptul ca
acolo se ajunge numai pe un drum pietruit. In realitate, platoul este inconjurat de multe obiective turistice despre
care insa putini romani au aflat pana acum.

Lacul fara fund

Rezervatia naturala are in mijlocul ei un lac in jurul caruia, de-a lungul generatiilor, localnicii au tesut legende.
Ochiul de apa este una dintre ciudateniile locului, spun oamenii. Intins pe mai putin de un hectar, desi se afla
intr-o adancitura creata pe un masiv de sare, lacul de la Meledic are apa dulce.

In timpul verii, aici se face plaja si se pescuieste. Nu este indicat scaldatul deoarece apa devine extrem de rece la
doar un metru distanta de mal. Adancimea lacului este de 20 de metri, teoretic, insa localnicii spun ca nu au dat
niciodata de fund. ,,I se mai spune <<Lacul fara Fund>>, din cauza ca nimeni nu a dat de fundul apei si multe
nenorociri s-au intamplat in lacul asta", spune Nicolae Lalu, localnic din Meledic.

Lacul fara fund - Facebook/meledic


Povestea luciului de apa este un amestec de istorie si legenda. Se spune ca, la sfarsitul secolului al XIX-lea, un
car plin cu butoaie de apa minerala s-a prabusit in lac. La scurt timp, s-a nascocit legenda ca n-a fost vorba de
un accident si ca in butoaie nu era apa, ci o adevarata comoara.
,,Bivolii s-au inecat si cel care conducea si urmasii au vrut sa vada daca acolo sunt valori materiale ascunse.
Chiar au incercat sa dea drumul la apa lacului, sa-l sece si sa ia acele comori si n-au reusit, iar din aceasta cauza
i-a ramas denumirea de Lacul fara Fund", povesteste Valeriu Besliu, primarul comunei Manzalesti.
In total, pe platoul natural de la Meledic sunt sase lacuri cu apa dulce, dar niciunul nu este mai mare decat
,,Lacul fara Fund". Salinitatea foarte scazuta din apa lor este explicata stiintific. Ele s-au format prin infiltrarea
apei prin bresele sarii, scufundarea platoului cu fundul lacului si crearea legaturii cu reteaua hidrografica.
Formarea unui strat de sol pe peretii scobiturii din blocul de sare, datorita precipitatiilor care au adus aluviuni, a
impermeabilizat fundul lacului si a intrerupt contactul apei cu masivul de sare.

Poiana cu sculpturi de la Meledic - Florin Nedelus


Pajistea cu 25 de statui

In jurul lacului Meledic se afla o pajiste cu zeci de statui din lemn, 25 la numar, cioplite in cadrul unei tabere de
sculptura, din iunie 2001, de mesteri populari din zona folclorica Manzalesti. Aici, traditiile au ramas nealterate,
iar lucrul cu lemnul este o indeletnicire vie, asemenea olaritului si tesutului. Ca recunoastere a nivelului artistic
al mestesugarilor de pe Valea Slanicului, de curand a fost amenajata o expozitie permanenta de arta populara, in
comuna Manzalesti. Se numeste Muzeul ,,Timpul Omului" si se afla in apropierea Pietrei Albe de la Grunj.

La Meledic se afla cea mai lunga pestera in sare din Europa

La un kilometru distanta de platoul Meledic, in mijlocul unei paduri de tei, se afla pestera de Sare, unica in
Europa prin modul de formare. Se numeste S6 Manzalesti si a obtinut in anul 1980 atestatul mondial de cea mai
lunga pestera in sare, 1.257 de metri. Insa a fost detronata, in 1983, de Pestera Malham din Israel, aflata in
apropierea Marii Moarte, care are o lungime totala de 3.100 de metri.
,,Acum, pestera S6 Manzalesti este considerata cea mai mare pestera in cavitate salina din Europa. Pe langa
aceasta pestera, mai sunt alte peste 30 de caverne mai mici, care in momentul de fata nu pot fi vizitate din cauza
prabusirii zonei de intrare in aceste pesteri", spune primarul din Manzalesti, Valeriu Besliu.
Intrarea in pestera S6 a fost blocata cu ani in urma de o alunecare de teren, care a format in munte un crater cu
pereti albi. Versantii din rezervatia naturala Platoul Meledic au canioane adanci de peste sase metri, cu latimi de
pana la trei metri si rupturi de panta de doi metri.

Totul formeaza un peisaj desprins din povestile SF. ,,Cand eram mic, veneam aici cu profesorii, de la scoala, iar
atunci se putea intra in ea. Este o pestera extrem de mare, cu niste incaperi uriase, cu turturi mari de sare", spune
localnicul Nicolae Lalu.

Intrare in pestera s6 - foto Ica Giurgiu


Grote uriase de 1.400 de metri

Subsolul intregului platou este brazdat de grote uriase formate in sare, cu lungimi cuprinse intre 200 si 1.400 de
metri. Conform descrierilor facute de speologi, care se tot perinda prin zona din 1980, pesterile de sare de la
Manzalesti, numite stiintific endocarste saline, fascineaza prin diversitatea de forme si nuante cromatice, ce
variaza de la alb imaculat, la galben, roz, rosu, maro si cenusiu.

Stalactitele ajung pana la 1,5 metri lungime, au grosimi de 30 de centimetri, la baza, adesea schimbandu-si
pozitia de la verticala la varfuri in linie franta. Acestea se numesc stalactite aberante. Stalagmitele sunt reduse,
avand cativa centimetri inaltime si aproximativ opt centimetri diametru la baza.

Au fost cartografiate 47 de pesteri

,,La nord-vest de orasul Buzau, pe munti de sare, clubul de speologie <<Emil Racovita>> din Bucuresti a
descoperit 45 de pesteri care insumeaza 4.544 de metri lungime si 354 de metri denivelare. Printre ele se afla
Pestera S6 de la Manzalesti - cu 3.234 de metri dezvoltare si 42 de metri adancime - care a detinut de doua ori
recordul mondial pentru cea mai lunga pestera in sare", scrie speologul Ica Giurgiu in revista de specialitate
,,Natura Romaniei".

Ulterior, numarul lor a crescut, dupa ce doua cavitati au fost descoperite de un francez care lucreaza in
Romania, Cristophe Reuss, colaborator al speologilor din clubul bucurestean. Pentru confirmare, francezul a
revenit in 2011 la Meledic, insotit de speologii romani. ,,Cristophe Reuss a avut dreptate. Confirmam prin
prezentul articol existenta a doua noi cavitati, pesterile cu numerele 46 si 47", scriu speologii Ica Giurgiu si
Cristian Megulete in publicatia online ,,Natura Romaniei".

Versant de sare - Ica Giurgiu


Acestia au denumit ultimele cavitati descoperite Pestera 46 si Pestera 47. Desi sunt mult mai mici decat pestera
principala, S6, ele impresioneaza atat prin dimensiuni, cat si prin aspectul deosebit. Intrarea in pestera 46 se afla
pe marginea unei doline situate pe malul stang geografic al Izvorului Sarat.

,,Dincolo de intrare, o galerie spatioasa coboara pana intr-o sala de aproximativ 10 metri diametru, sala din care,
catre sud-est, se mai desprinde o scurta galerie, de 4 metri, tot mai joasa si noroioasa, pe care se pierde firul de
apa care ajunge pana aici din dolina pe unde am intrat in pestera. Din aceasta sala, unde vine lumina din tavan
printr-o fereastra inaccesibila, aproximativ pe directia galeriei pe care am intrat, o panta lunga de cativa metri
urca spre a doua intrare penetrabila a pesterii. (...) Pestera 46 de la Meledic are aproximativ 30 de metri lungime
si 10 metri denivelare", scriu speologii clubului ,,Emil Racovita" in ,,Natura Romaniei".

CITESTE SI: Cum au aparut la Buzau singurii vulcani noroiosi miniaturali din Europa. Povesti infricosatoare
culese din batrani