Sunteți pe pagina 1din 2

MIGRAȚIA POLILOR MAGNETICI AI TERREI

Pământul e un magnet gigantic care, ca toţi magneţii, are un pol negativ -


numit nord magnetic - şi un pol pozitiv, respectiv sudul magnetic. Acul busolei
indică, de altfel, polul nord magnetic, şi nu pe cel geografic, care - în mod normal
- nu e foarte departe. De regulă, axa magnetică este înclinată faţă de cea
geografică cu un unghi de 11,3 grade.
Migraţia polilor magnetici e un
fenomen real, verificat cu aparatura
cea mai modernă.
Influenţa diferitelor corpuri
cereşti, a căror poziţie relativă se
schimbă permanent din cauza
multiplelor rotaţii ale Pământului, face
ca axa polilor să migreze neîncetat. Cu ajutorul unor aparate numite
magnetometre se măsoară intensitatea şi direcţia câmpului magnetic. După
alcătuirea primelor hărţi ale magnetismului terestru a devenit foarte limpede
faptul că polii magnetici "migrează" continuu şi, uneori, chiar îşi schimbă locul.
În medie, se produc câteva inversări ale polilor magnetici ai Pământului la
fiecare milion de ani. Cu toate acestea, intervalul de timp dintre aceste inversări
poate varia cu până la câteva zeci de milioane de ani.
Se pot produce inversări magnetice temporare și incomplete, atunci când
polii magnetici se îndepărtează foarte mult de polii geografici. În acest caz, polii
magnetici ai Pământului pot chiar traversa ecuatorul, înainte de a se întoarce
înapoi în poziţiile iniţiale. Ultima inversare completă, Brunhes-Matuyama, a
avut loc în urmă cu aproximativ 780.000 de ani. O inversare temporară,
evenimentul Laschamp, s-a produs în urmă cu aproximativ 41.000 de ani.
Aceasta a durat mai puțin de 1.000 de ani.
Schimbarea climei şi rătăcirile tot mai frecvente ale păsărilor migratoare
arată că, în ultimii ani, deplasarea polului nord magnetic se face mult mai repede.
În prezent, polul nord magnetic al Pământului se
deplasează permanent între Canada şi Siberia cu o viteză
din ce în ce mai mare. Dacă în anul 1960 viteza de
deplasare era de 10 kilometri pe an, în 2003 s-a măsurat
o viteză de peste 40 de kilometri pe an.
Câmpul magnetic al Pământului înconjoară planeta noastră ca un scut
invizibil şi protejează viaţa de radiațiile solare nocive. Câmpul magnetic variază
în permanență şi în istoria planetei noastre s-au produs câteva sute de inversări
ale polilor magnetici.
Câmpul magnetic al Pământului nu se anulează în timpul procesului de
inversare a polilor magnetici. În schimb, câmpul magnetic devine mult mai slab
şi intensitatea sa poate scădea până la o valoare de 10% din cea actuală.
Din cauza scăderii intensităţii câmpului magnetic terestru în timpul
procesului de inversare a polilor magnetici, o cantitate mai mare de radiații nocive
ajunge în apropierea suprafeței Pământului. Din acest motiv, sateliţii Pământului,
traficul aerian și infrastructura electrică de pe Pământ sunt în pericol.
În ceea ce privește viața de pe Pământ și impactul pe care o inversare a
polilor magnetici ai Pământului îl poate avea asupra speciei noastre, nu putem
prezice ce se va întâmpla, deoarece nimeni nu ştie cu siguranţă ce s-a întâmplat
în momentul ultimei inversări complete a polilor magnetici ai Pământului.
Se ştie că multe specii de animale pot să simtă câmpul magnetic terestru.
Ele se folosesc de această capacitate pentru a se putea orienta în timp ce se
deplasează pe distanțe lungi în perioada migrației. Din păcate, nu se ştie cu
siguranţă cum vor fi afectate aceste specii de o posibilă inversare a polilor
magnetici. Ceea ce se ştie este faptul că primii oameni au supravieţuit
evenimentului Laschamp și viața însăși a rezistat sutelor de inversări complete
ale câmpului magnetic al Pământului ce au fost înregistrate în registrul geologic.